Sondajul duodenal

Consta in introducerea unei sonde in tractul digestiv pentru a realiza o comunicare intre
duoden si mediul exterior.
Scop:
- explorator
 pentru extragerea continutului duodenal compus din suc gastric, bila, suc pancreatic si
secretie proprie;
 aprecierea secretiei bilei hepatice si a cailor extrehepatice;
 descoperirea anomaliilor anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compozitia chimica si morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
 evidentierea unor boli parazitare ale duodenului si cailor biliare;
-terapeutic
 pentru drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care vor actiona fie local,
fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajung in ficat prin vena porta si apoi vor fi
excretate in caile biliare impreuna cu bila;
 pentru alimentatie artificiala, caz in care se introduc alimente lichide si lichide hidratante
pacientilor care au tulburari de deglutitie;
 aspiratia constinua, in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale sau dupa interventii
chirurgicale pe tubul digestiv;
Prin efectuarea sondajului duodenal se verifica permeabilitatea cailor biliare, se pot
identifica procese patologice hepato-biliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatica. Se
mai efectueaza pentru analiza sucului pancreatic care urmareste dozarea fermentilor (enzime) din
continutul lui.
Materiale necesare:
- Musama, aleza, sort de cauciu, prosoape;
- Materiale sterile: sonda aicord,seringi de dimensiuni mari, manusi , pensa hemostatica si
eprubete;
- Materiale nesterile: tavita renala, stativ de eprubete, pahar cu apa;
Medicamente: sulfat de magneziu 33%, novocalina si solutii necesare hidratarii si alimentarii.
Pregatirea pacientului consta in: informarea necesitatii manevrei, va fi nemancat, se protejeaza
patul cu musama si aleza, va sta in pozitie sezand la marginea patului, i se da tavita renala sa o
tina cu ambele maini sub barbie, si i se indeparteaza proteza daca este cazul.
A.M. se spala pe maini, imbraca manusile sterile, prinde sonda si o introduce cu blandete
prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe. Cere bolnavului sa respire adanc. Cu miscari
blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul 45, moment care se considera ca sonda a patruns
in stomac. Se aseaza pacientul in decubit lateral, drept, cu capul mai jos si coapsele flectate. Se
introduce o perna sau sul sub regiunea hepatica. Se continua introducerea sondei 1-2 cm. in
interval de 3-5 minute. Cand ajunge la diviziune 75 este semn ca se afla in duoden. Daca nu se
scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca nu cumva sonda s-a incolacit
in stomac, caz in care se insufla 50-60 ml de aer pe sonda si dupa 1 minut se aspira. Daca sonda
a ajuns in duoden se recupereaza prin aspiratie mai putin de 20 ml.
Se face control radiologic, sonda urmarindu-se pe ecran, este vizibila, datorita
impregnarii cu saruri de plumb. Dupa o ora de la patrunderea sondei apare bila de culoare
galbena aurie si se colecteaza in eprubeta. Se introduc prin sonda 40 ml. sulfat de magneziu
incalzit la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei din vezica. Se inchide
extremitatea libera a sondei cu pensa. Dupa 15-30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30
ml. bila de culoarea inchisa , castanie, bila veziculara.
La indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml de bila B, pentru examen radiologic. Dupa
evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat, bila C hepatica, fiind in
cantitate mai mare se va colecta in recipient corespunzator. Extragerea sondei se va face dupa ce
se insufla cativa ml de aer si se inchide capatul liber cu o pensa. Este extrasa sonda si se
introduce in incineratorul de produse infectioase. Pacientului i se da sa isi clateasca gura cu apa,
se sterge fata, se indeparteaza sortul si este asezat intr-o pozitie comoda in pat. A.M determina
cantitatea de bila obtinuta, eticheteaza eprubetele si le trimite la laborator.
Accidente:
 innodarea sondei datorita contractiei stomacului sau incolacrea ei in stomac;
 greturi si varsaturi;
 imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional sau anatomic;
 sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui sapsm piloric; relaxarea
spasmului piloric se poate face prin administrarea de medicamente antipastice;
 in cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se face pe cale bucala chiar daca a fost
introdusa pe cale nazala;