10.11.

2022
EPILEPSIA
Este o boala in care gasim alternativ crize de alterare a stari de constienta. Ea este asociata cu
manifestari motorii, senzitive sau senzoriale si este datorata unor descarcari paroxistice si sincrone mai
mult sau mai putin extinse.

Etiologie
-traumatismul cranio-cerebral: poate aparea epilepsia imedia din cauza edemului cerebral sau tardiv
in hematom cerebral
-neoformatiile intracraniene; cand apar dupa hipertensiune intracraniana;
-tulburarile vasculare: encefalopatia hipertensiva (tensiune peste 20-21 mmHg), trombofeblitele
cerebrale, hemoragiile
-epilepsia esentiala: cand epilepsia apare din copilarie
-intoxicatia cu alcool, cu boxid de carbon, procese infectioase, hipoglicemii

Clasificarea epilepsiilor
- dupa criteriul clinic si al EG avem:
1. Crize partiale - acestea au un debut focal, simptomatologia este elementara, apare afazia,
postura adecvata crizei, are simptomatologie vizuala, auditiva, olfactiva
2. Crize partiale cu simtomatologie complexa- aceste crize au alterarea izolata a constinetei,
pacentul prezentand halucinatii
3. Crize generalizate cu absenta atipiilor; apar crize mioclonice, atonice, convulsive, adica criza
tonico-conica numita si grand-mal
4. Crize unilaterale de obice apar la copii si diferenta de celelalte crize epieptice este clinic prin
prezenta semnelor la un hemicorp
- dupa simtomatologie si etiopatogenie
1. Epilepsie idiopatica (predispoziti ereditara sau la copii)
2. Epilepsia simptomatica -se manifesta prin leziuni structurale ale SN si sunt evidentiate paralinic

Simptomatologia crizelor generalizate

-alterarea paroxistica a starii de constienta
-oprirea din activitate pentru cateva secunde
-amnezia totala a episodului
-in EG apar complexe de varf-unda cu frecventa de 3 ciclii/secunda
-uneori alterarea constientei se asociaza cu fenomenele mtorii ale membrelor cum ar fi frecarea
mainilor, incheiatul si descheiatul nasturilor

Criza grand-mal
Evolueaza in mai multe faze:
-debutul este prin strigat
-faza tonica este de 10-20 secunde in care apare contractura generalizata tonica; prin contractura
puternica a maselelor, membrele superioare in abductie, cele inferioare in adductie cu rotatia in
interior; se musca limba, aparea apneea si cianoza
-faza clonica care poate tine 30-40 secunde in care apar convulsii generalizate, tahicardie, HTA
-faza stertoroasa sau faza post-critica, cand apare respiratia stertoroasa, relaxare sfincteriana si emisie
involuntara de urina
-faza de somn post-critic sau confuzie post-critica care poate lipsi iar pacientul oate prezenta cefalee,
mialgii sau amnezia totala a crizei;

Starea de rau epileptic

-sunt crize frecvente de epilepsie; perioada este atat de scurta intre ele incat pacientul nu isi mai
recapata starea de constienta;
-poate fi asociata cu starea de coma, daca tulburarile vegetative sunt prezente acestea ii pot fi fatale;
-poate aparea hiper sau hipotensiunea pana la colaps cand apare si hiperteria

Conditiile de aparitie
-intreruperea tratamentului
-administrarea de medicamente cu potential convulsivant
-ingestia de alcool
-encefalite
-AVC-uri

Investigati paraclinice
-CT-ul arata atrofiile corticosubcorticale sau malformatiile; daca se foloseste substanta de contrast pot
evidentia malformatii arterio-venoase care vor trebui confirmate angiografic
-RMN-ul
-electroencefalopatia

Tratamentul
-medicamntos este cu Carbamazepina 20 mg/kg/ corp folosite in crizele grand-mal, acid valtroic 20-
50mg/kg/corp, fenobarbital (tablete sau injectabil i.m strict deoarece este uleios), clonazepamul,
fenitoilul;
-exista si antiepileptice moderne: lamotrigina, gamapentin
-exista tratament chirurgical pentru intreruperea transmiterii excitatiei de la focarul epileptic, practic
se extirpa focarul epileptic
-tratamentul starii de rau epileptic: se aseaza pacientul in decubit dorsal, asigurand eliberare cailor
respiratorii prin introducerea unui obiect moale intre arcadele dentare; se imobilizeaza pacientul
pentru a evita eventualele loviri din timpul crizei; se verifica permeabilitatea cailor respiratorii; se
aspira secretiile bronsice si daca este cazul pacientul se intubeaza
-tratamentul din criza este cu Diazepam i.v, lent care se repeta la 30 minute, Clonazepam i.v, 1 mg
repetat pana la maxim 8 mg/24 ore, Fenitoinul 15-20 mg/kg/corp, Midazolam 0,2 mg/kg/corp. Daca
pacientul n nu iese din criza se recomanda anestezie generala in sectia de ATI cand se iau masuri de
combaterea edemului cerebral cu Manitol 20% si Furosemid, in functie de evolutia functiilo vitale

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC)

Este cu deficit neurologic si se instaleaza brusc la pacientii cu factor de risc vascular.

Etiologie
-ateroscleroza cerebrala
-hipertensiune care poate determina atat AVC-ul ischemic cat si AVC-ul hemoragic
-consumul de alcool
-diabetul
-obezitatea
-dizlipidemiile (colesterol mare, trigliceride mari)

Diagnosticul
-etapele diagnostcului unui AVC duc prin recunoasterea AVC-ului pe baza criteriilor clinice si anume
instlarea rapida,, in cateva minute sau ore a unui deficit neurologic
-stabilirea caracterului ischemic sau hemoragic sunt daa prin investigatii - CT, RMN
-pentru AVC-ul ischemic fenomenele neurologice apar noaptea, intre 55-60 ani si semnele se grupeaza
astfel ca deficitul se instaleaza lent, in ore si zile si poate fi precedat de AIT-uri; in schimb are absenta
redorii de ceafa, absenta tulburarilor vegetative dar are prezenta cardiopatiilor emboligene;
-pentru AVC-ul hemoragic instalarea se produce brusc sau in mai putin de 2 ore, in timpul zilei, dupa
un efort fizic; apare cefaleea, varsaturile, redoare de ceafa => coma;

Aprecierea profilului evolutiv

-in accident tranzitoriu, deficitul neurologic este focal, spontan si total reversibil;
-accidentul in evolutie este exprimat prin agravarea deficitului in mai multe ore, dureaza mai mult de
24 ore prin continuarea sangerarii sau extinerea trombozei sau prin agravarea edemului cerebral dn
jurul ischemiei sau a hemoragiei
-accidentul constituit este atunci cand deficitul atinge intensitate maxima in mai putind de 1 ora si
dureaza mai mult de 24 ore; diagnosticul se pune pe imagistica

RAMOLISMENT CEREBRAL