Comele neurologice

Coma este o stare patologică, caracterizată prin

pierderea completă sau partială a cunoștinței,
motilității si senisbilității (funcții de relație), cu
conservarea celor mai importante funcții vegetative
(respirație, circulație, termoreglare etc.).
Comele neurologice – cauze
- hemoragia, tromboza si embolia cerebrală
- meningita acută
- tumori sau abcese intracerebrale
- encefalopatia hipertensivă
- epilepsie
- traumatism cranian
 In comele neurologice se pot intălni
urmatoarele forme clinice:
Come insotite de hemiplegie: hemoragia, tromboza si embolia cerebrala.
Hemoragia cerebrala se caracterizeaza prin debut brutal, coma profunda, hipertensiune
arteriala, hipertermie, respiratie stertoroasa, lichid cefalorahidian hemoragie.
Tromboza prezintă un debut mai putin brutal, apare de obicei la varstnici este
precedată de prodroame; lichidul cefalorahidian este nemodificat. Embolia are un
debut brusc si apare la tineri sau adulti cu stenoză mitrală, fibrilatie atrială, infarct
miocardic;
Come cu sindrom meningian: apare fie intr-o hemoragie meningiană (lichid
cefalorahidian hemoragie), fie la un bolnav cu meningită acută;
Coma prin hipertensiune intracraniană se întalnește in tumori sau abcese
intracerebrale si in encefalopatia hipertensivă (coma cu crize convulsive si
hipertensiune arterială);
Coma postepileptica, caracterizată prin incontinența de urină, semne de mușcare a
limbii, convulsii tonico-clonice etc.;
Coma prin traumatism cranian, caracterizată prin hemoragie sau pierderea
lichidului cefalorahidian prin nas sau urechi. Este indispensabilă precizarea dacă coma
a fost datorită traumatismului sau daca coma a determinat căderea bolnavului si
traumatismul;
Simptomatologie
In coma medie bolnavul răspunde la excitanți mai
puternici si prezintă uneori delir și stare de agitație.
 Bolnavul in stare de comă profundă este imobil,
inconștient, cu musculatura relaxată. Nu răspunde la
intrebări, nu reactionează la excitanți, iar reflexele
sunt abolite (tendinoase, cornean, de deglutiție).
Bolnavul respiră însă, pulsul este prezent, in funcțiile
secretoare in general normale.
Starea de coma reprezinta o mare urgenta medicala.
Masurile care trebuie luate prima data sunt asigurarea respiratiei si
circulației

 verificarea permeabilitatii cailor aeriene superioare: verificarea

cavitatii bucale, indepartarea corpilor straini sau a protezelor dentare mobile. 
 monitorizarea tensiunii arteriale (TA), mai ales ca pacientii comatosi
isi pot pierde autoreglarea presiunii de perfuzie cerebrala.
 Pentru scaderea presiunii intracraniene se va practica hiperventilatie ,
capul ridicat la 300 si administrarea de Manitol 20% 1-1,5 g/Kg (ritm rapid). In
caz de tumori se va administra corticoterapie. Aportul hidric va fi controlat
permanent.
 In caz de crize convulsive se va administra Lorazepam (0,05-0,1 mg/Kg),
urmate de doze de incarcare administrate i.v. cu Fenitoin 15-20 mg/Kg sau acid
valproic 15-45 mg/Kg. In caz de status epilectus, acesta se va trata cu
cu Midazolam incepand cu doze de 0,2 mg/Kg/ora
 In situatia unui accident vascular hemoragic, a unui hematom sau a unui
proces expansiv intracranian de alta etiologie, se va interveni chirurgical
pentru decompresie in cel mai scurt timp de la stabilizarea pacientului.
De foarte mare importanta este ingrijirea
ulterioara a bolnavului in stare de coma.
Se vor monitoriza:
  tulburarile respiratorii si ventilatia pentru prevenirea aspiratiilor,
infectiei si hipercapniei.
  variatiile tensionale si statusul cardiovascular.
Aportul nutritiv se face in primele zile pe cale intravenoasa, apoi
se poate adapta o sonda nazo-gastrica.
Se va mentine igiena corporala a bolnavului comatos. Pentru
evitarea tulburarilor urologice se recomanda cateter cu trei cai, din care
una cu irigatie continua cu acid acetic 0,25% pentru acidifierea urinii si
evitarea litiazei vezicale, dar care se va clampa pentru 3-4 ore pentru
asigurarea unei bune tonicitati vezicale.
 Leziunile oculare se vor preveni prin instilarea de metilceluloza, 1-
2 picaturi in fiecare ochi.