CUPRINS

Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui bronsic. 1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5 1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5 1.2.1 Definitie....................................................................................5 1.2.2 Etiologie....................................................................................6 1.2.3 Patogenie...................................................................................6 1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7 1.2.5 Tratament..................................................................................7 Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la e ternare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune. 2.1 !nternarea pacientului cu astm bronsic in spital..................................."# 2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare...................................................."" 2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................"" 2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui........................................."$ 2.3.2 Schimbarea len%eriei de pat....................................................."$ 2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a pacientului. ................................................................................................."$ 2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului.........."$ 2.3.5 &bservarea pozitiei pa "6'"6l""$() cientului in pat....................................."' 2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui................."' 2.3.7 *aptarea eliminarilor..............................................................."( 2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative......................................."( 2.5 Alimentatia pacientului........................................................................"6 2.6 Administrarea medicamentelor............................................................"7 2.7 +ecoltarea produselor biologice si patologice.....................................", 2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune......................................................................................................$# 2.9 Profila ia astmului bronsic..................................................................$(

2.10 E ternarea pacientului.......................................................................$5 Capitolul 3. 3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................$6 3.1.1 Plan de ingri%ire nr. "..............................................................$6 Anexa 1 : *ulegerea datelor - date fi e..........................................$6 . . . . . diagnostic de internare anamneza istoricul bolii manifestarii de dependenta problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingri%ire.......................................................$7 &biective !nterventii Evaluare Anexa 3 : /unctiile vitale...................................................................$0 +ecoltarii de produse biologice si patologice E aminari paraclinice Tratament +egim alimentar 3.1.2 Plan de ingri%ire nr. $.................................................................'# Anexa 1 : *ulegerea datelor - date fi e..........................................'# . diagnostic de internare . anamneza . istoricul boli . manifestari de dependenta . problemele pacientului Anexa 2 : Diagnostic de ingri%ire.......................................................'" &biective

!nterventii Evaluare Anexa 3 : /unctiile vitale..................................................................'$ +ecoltarii de produse biologice si patologice E aminari paraclinice Tratament +egim alimentar 3.1.3 Plan de ingri%ire nr. '.................................................................'' Anexa 1 : *ulegerea datelor - date fi e..........................................'' . diagnostic de internare . anamneza . istoricul boli . manifestari de dependenta . problemele pacientului Anexa 2 : Diagnostic de ingri%ire.......................................................'( &biective !nterventii Evaluare Anexa 3 : /unctiile vitale...................................................................'5 +ecoltarii de produse biologice si patologice E aminari paraclinice Tratament +egim alimentar 3.2 *ocluzii asupra lucrarii..........................................................................'6 i!lio"#a$ie

CAPI%&'U' I

P#e(enta#ea Notiunilo# )e Anato*ie Si +i(iolo"ie A A#!o#elui #on,i1.1 Anato*ia ,i $i(iolo"ia a#!o#elui !#on,i1ronhia principala2 patrunzand in plaman prin hil2 se imparte in intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare 3 superioara2mi%locie si inferioara 42 iar la stanga in doua bronhii 3 superioara si inferioara 4. 1ronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor bronhopulmonare. Ele au limite2 aeratie2 vascularizatie si patologie proprie. Plamanul drept are "# segmente2 iar cel stang are 02 lipsind segmentul medio.bazal. 1ronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari2 unitati morfologice ale plamanului2 de forma piramidala2 cu baza spre periferia plamanului si varful la hil. 1ronhiolele lobulare2 la randul lor2 se ramifica in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. 1ronhiolele respiratorii2 impreuna cu formatiunile derivate din ele 3 ducte alveolare2 saculeti alveolari si alveole pulmonare 4 formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului. Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. 1ronhiile lobare au structura asemanatoare bronhiilor principale. 1ronhiile segmenatare au si ele un schelet cartilaginos2 insa cartila%ul e fragmentat 3 insule de cartila% 42 in schimb bronhiile lobulare si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. 1ronhiile respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic2 peste care sunt dispuse fibre musculare netede2 cu dispozitie circulara. !n peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu. Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic2 cu perete e treme de subtire2 adaptat schimburilor gazoase. P#e(enta#ea teo#eti-a a !olii 1.2.1)e$initia a,t*ului !#on,iAstmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant e piratorie cu durata2 severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati2 fiind sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara2 tranzitorie cu 5restitutia ad integrum6 in acalmiile intercalare. 1.2.2 .tiolo"ia a,t*ului !#on,i-

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau provoaca criza de astm. Din punct de vedere etiologic2 astmul bronsic se clasifica astfel 7 a/ a,t* ext#in,e- 0 a,t* ale#"i- 0 a,t* nein$e-tio, *ele mai obisnuite alergene sunt 7 polenul2 praful de camera2 parul si scuamele de animale2 fungii atmosferici2 unele alergene alimentare 3 lapte2 oua2 carne 4 sau medicamentoase 3 acidul acetilsalicilic2 penicilina2 aminofenazona2 unele produse micribiene 4. !/ a,t* int#in,e- 0 a,t* neale#"i- 0 a,t* in$e-tio, De obicei2 se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si e pectoratie muco. purulenta si factori infectiosi 3 e emplu bronsite cornice 4. -/ a,t* *ixt - se intrica alergia cu infectia 1/ a,t* -u etiolo"ie nep#e-i(ata e/ a,t* -u alte etiolo"ii Aici intervin factorii 7 . . p,i2i-i 3 socul psihic sau starile psihoafective en1o-#ini 3 pot declansa2 agrava sau ameliora astmul 8 hipofiza2 tiroida2 corticosuprarenalele2 gonade2 pancreas e ocriu. . !io*eteo#olo"i-i - temperature2 presiunea atmosferica2 umiditatea2 vantul2 altitudinea2 razele solare. $/a,t* la e$$o#t "/ a,t* la a,pi#ina 1.2.3 Pato"enia a,t*ului !#on,i+oluri importante in producerea bolii astmatice au 7 a/ terenul !/ leziuni ale cailor respiratorii -/ cauzele declansate 3 factori alergici si nealergici 4. /undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori 7 a4 b4 c4 d4 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic edem inflamator al mucozei bronsice hipersecretie de mucus cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei bronsice.

1.2.4. Si*pto*atolo"ia a,t*ului !#on,i9a inceput2 crizele sunt tipice2 cu inceput si sfarsit brusc2 cu intervale libere 8 mai tarziu2 in intervalele dintre crize2 apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului2 cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. *riza apare in a doua %umatate a noptii2 de obicei brutal2 cu dispnee si neliniste2 prurit si hipersecretie 8 alteori e anuntata de prodroame 3 stranut2 lacrimare2 prurit al pleoapelor2 cefalee 4. Dispneea devine paro istica2 brodipneica2 cu e piratie prelungita si suieratoare. 1olnavul ramane la pat sau alearga la fereastra2 prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda2 cu capul pe spate si spri%init in maini2 narile dilatate2 %ugulare turgescente. !n timpul crizei2 toracele e imobil2 in inspiratie fortata. 9a sfarsitul crizei2 apare tusea uscata2 chinuitoare 3 deoarece e pulzarea secretiilor se face cu dificultate 42 cu sputa vascoasa2 albicioasa 3 perlata 4. *riza se termina in cateva minute sau ore2 spontan sau sub influenta tratamentului. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente2 durand peste $(.(, h rezistente la tratament2 de obicei fara tuse si e pectoratie2 cu polipnee2 asfi ie2 cianoza2 colaps vascular2 somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in e ces de simpaticomimetice 3 Alupent 42 sedative2 opiacee2 barbiturice2 suprimarea brusca a corticoterapiei2 suprainfectie bronsica. 1.2.5 %#ata*entul a,t*ului !#on,iAstmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri 7 evitarea virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune2 de asemenea2 evitarea virozelor respiratorii si in primul rand2 aglomeratiile in timpul epidemiilor. *himioprofila ia recidivelor bronsitice2 in astmul bronsic intricate se realizeaza cu Tetraciclina2 mai rar Penicilina :. S.au incercat si Eritromicina2 Ampicilina si 1iseptolul. *u 1iseptolul s.au obtinut rezultate bune in lunile de iarna. %#ata*entul -u ae#o,oli 4 in2alote#apia / este indispensabil in anumite forme. Se parctica $.( inhalatii pe sedinta2 uneori mai mult2 dar fara a abuza. ;etoda comporta si anumite riscuri2 in special inhalarea de diferiti germeni2 ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului. Principalele bronhodilatatoare folosite sunt 7 a/ beta - adrenergicele !/ anticolinergicele -/ derivatii antinici

eta 3 a1#ene#"i-ele sunt derivati ai adrenalinei2 care din cauza efectelor secundare 3 ca si efedrina4 nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc !zoprenalina 3 Aludrin 4 si &ciprenalina 3 Alupent2 Astmopent 4 8 Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia 7 Terbutalinul 3 1rican<l 42 /enoterolul 3 1erotec 42 Salbutasnolul 3 :entolin si Sultanol 4 si *lenbuterolul 3Spiropent4. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza%ul correct 3 ( $ inhalatii = zi 4 este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. *ele sub forma de spra< dozat sunt de intrebuintare curenta. S.a incercat si prepararea tabletelor de &ciprenalina2 Salbutamol si Terbutalina. Preparatul :entolin 3 Salbutamol 4 pare cel mai util. *a reactii adverse dupa supradoza%2 pot aparea 7 tremuraturi2 nervozitate2 palpitatii2 tahicardie2 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei. Dintre anti-oline#"i-e2 cap de serie este atropina2 astazi foarte putin intrebuintata din cauza tulburarilor provocate. !n practica s.a impus preparatul Atrovent care nu are efecte secundare ale atropinei. +ezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor. Dintre 5antine se foloseste Teofilina si derivatii sai2 ;iofilina2 Aminofilina si +unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli. +ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor. Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic 7 a/ P#o,ta"lan1inele 3 prezinta numai un interes teoretic. !/ C#o*o"li-atul 1i,o1i- 3!ntal2 9omudal4 - desi nu este bronhodilatator2 se foloseste ca masura preventiva 8 se administreaza inaintea e punerii la alergenul causal2 cu turboinhalatorul de mana 3 spinhaler 42 ( capsule=zi 3 $# mg = capsula 4 la (.6 ore2 sau sub forma de solutie pentru aerosoli. -/ 6a1itenul 3 >etotifen 4 - are tot efect preventive si e administrat sub forma de gelule2 oral2 " mg dimineata si seara. Co#ti-ote#apia este tratamentul cel mai eficace2 dar datorita riscurilor2 ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison2 Superprednol2 produse retard 3 *elestone2 >enalog 42 S<nachten retard sub protectie de al?aline2 calciu2 potasiu. !n general2 corticoterapia trebuie rezervata formelor grave 8 tratamentul continuu se va temporiza2 se vor folosi doze minime. Se mai folosesc anti!ioti-ele7 de preferinta & acilina2 *lo acilina2 Tetraciclina2 in prezenta semnelor de infectie 8 e pectorante si mucolitice 3 1isolvon2 ;ucosolvin4 - in crize si suprainfectie 8 sedative slabe 3 1romoval2 @ervocaliu 4 8 o igen - in crizele cu polipnee.

;asurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna 7 evitarea mediului alergizant 8 evitarea substantelor iritante bronsice - tutun2 alcool 2etc. %#ata*entul in ,ta#ea 1e #au a,t*ati- : Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou2 urmat de perfuzii cu solutie de glucoza 5 A . Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt2 urmarindu.se scoaterea bolnavului din criza. A*TB este superior2 dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la inceput antibiotice 3 nu Penicilina2 fiind alergizanta 42 fluidifiante2 diuretice 3 Ederen 42 o igen si in cazuri deosebite de grave2 se indica bronhoaspiratie2 respiratie asistata. !n tratamentul astmului bronsic2 antitusivele nu se administreaza decat in cazuri deosebite 8 sunt interzise morfina2 opiaceele2 tranchilizantele2 neurolepticele 8 se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 3 Penicilina4. CAPI%&'U' II Sup#a8e"2e#ea Pa-ientului )in 9o*entul Inte#na#ii Pana 'a .xte#na#e Si .$e-tua#ea %e2ni-ilo# I*pu,e )e A$e-tiune 2.1 Inte#na#ea pa-ientului -u a,t* !#on,iIn ,pital !nternarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa2 deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale2 dar se intrerup legaturile permanente cu munca2 familia si prietenii sai. !n cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari2 unde 7 se identifica bolnavul2 se verifica biletul de internare 3 sau de trimitere 42 se inregistreaza datele personale in registrul de intrari=iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru e amenul medical. De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul hatareste salonul in care va fi internat bolnavul2 tinand seama de diagnostic2 stadiul si gravitatea bolii2se . Asistentei ii revine ca sarcina 7 . a%utorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare . a%utorul la efectuarea ingri%irilor igienice.

. pregatirea medicamentelor de urgenta 7 ;!&/!9!@ 3 tablete si fiole 42 antialergic - BB*2 cardiotonic - ST+&/A@T!@A sau D!C!TA9A2 diuretic - /D+&SE;!D 3fiole4. ;edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e amenul clinic al pacientului2 dupa care fi eaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta 8 medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului2 in care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia2 cine a insotit bolnavul in spital2 la ce mi%loc de transport sa recurs 3 specializat - ambulanta2 nespecializat - masina particulara 42 starea prezenta2 interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de garda. !dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces. !n prezenta medicului2 asistenta medicala 7 . adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta. . conecteaza bolnavul la aparatul de respirat. . monitorizeaza pacientul 7 . functiile vitale - la "5 minute . pB sangvin - la " ora . electroliti @a - la , ore . recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente2 grupa sangvina si +h2 hemoglobina2 hematocrit2 probe de coagulare2 glicemia. 9a internare pacientul va primi echipamentul spitalului2 hainele acestuia vor fi inventariate2 inregistrate si pastrate intr.o incapere destinata acestui scop. 1olnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la e ternare. !n cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti2 se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora2 inainte de depozitare. Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in salon2 unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va a%uta sa isi aran%eze obiectele personale in noptiera. 2.2 A,i"u#a#ea -on1itiilo# 1e ,pitali(a#e Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor2 de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea de vindecare a organismului2 forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase2 bine aerisite2 fara curenti de aer. Temperatura salonului trebuie sa fie de ",.$# E*. Aerul trebuie sa fie umidificat. Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingri%ire printer bolnavi 8 discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va a%uta la indeplinirea sarcinilor de ingri%ire2 incura%and bolnavul si inlaturand ane ietatea pe care bolnavul astmic o are. 2.3 A,i"u#a#ea -on1itiilo# i"ieni-e pa-ientilo# inte#nati 2.3.1 P#e"ati#ea patului ,i a a--e,o#iilo# lui !n conditiile spitalizarii2 patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece ma%oritatea timpului si i se asigura ingri%irea. A--e,o#iile patului ,unt : salteaua2 ".$ perne2 patura2 cearceaful2 doua fete de perna2 musama2 aleza sau traversa. Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie. %e2ni-a p#e"ati#ii patului : Tehnica poate fi realizata de ".$ persoane. 2.3.2 S-2i*!a#ea len:e#iei 1e pat 9ate#ialele ne-e,a#e pent#u ,-2i*!a#ea len:e#iei 1e pat ,unt : cearceaful de patura2 fete de perna2 cearceaf de pat2 aleza2 musama2 sac de rufe murdare. 2.3.3 A,i"u#a#ea i"ienei pe#,onale7 -o#po#ale ,i 8e,ti*enta#e a pa-ientului Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii curateniei2 mucoaselor2 tegumentelor si fanerelor2 ceea ce reprezinta2 in fond2 si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor. 1olnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni2 dintre care face parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului 2 mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere. 1olnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu.si pot asigura curatenia personala2 drept pentru care vor fi a%utati de asistenta medicala. 2.3.4 .$e-tua#ea toaletei "ene#ale ,i pe #e"iuni a pa-ientului !n efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii 7

. ferestrele si usile incaperii sa fie inchise. . temperature incaperii sa fie de circa ",.$# E*. . toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat. . se evita baia prelungita si prea obositoare. . prote%area len%eriei de pat 3 daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat 4. Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi2 medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza infectiile 3 infectii micotice2 virale2 bacteriene si parazitare 4 8 prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr.o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata. & atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa e pectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor2 acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr.un spacer atasat tubului inhalant2 cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului. Parul trebuie sa fie curat2 unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate2 conductul auditiv e tern2 nasul san u contina rinoree2 cruste. 2.3.5 &!,e#8a#ea po(itiei pa 16316l1124; -ientului in pat 9a bolnavii astmatici si in criza2 pozitia in pat e fortata2 determinata de afectiunea de baza. 9a ma%oritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice2 alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. !n toate cazurile insa el va fi indemnat sa.si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice. Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de astm bronsic2 trebuie facuta cat mai comoda cu a%utorul ane elor sau spri%inindu.l in brate. Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta printr.un sindrom de asfi ie si de aceea echipa de ingri%ire trebuie sa urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului. 1olnavului i se va e plica ca pozitia sezand da la marginea patului2 cu toracele impins inainte2 cu mainile pe langa corp2 favorizeaza o buna o igenare2 deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printr.o buna o igenare se combate cianoza tegumentelor2 prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica2 ci si gradul de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr.o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ2 intr.una grava intalnim pozitie pasiva 3 musculature fara tonicitate2 absenta miscarilor active 4. E presia fetei poate traduce unele stari ca 7 ane itate2 durere2 anore ie2 deprimare. Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului2 si de aceea2 e presia fetei trebuie urmarita permanent. 9a astmatici faciesul e prima spaima si sete de aer 3 bolnavul are senzatie de asfi iere 4. Ei stau cu gura intredeschisa2 sunt cianotici la fata2 tegumentele sunt palide2 cenusii2 acoperite de transpiratii reci. 2.3.6 S-i*!a#ea po(itiei pa-ientului ,i *o!ili(a#ea lui Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu a%utorul asistentei in cazul pacientilor adinamici2 epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic. !n mod normal2 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate2 in functie de tipul de reactivitate a pacientului. Pacientul e invatat sa intercaleze e ercitiile de miscare cu e ercitiile de respiratie. Anvergura de miscare trebuie inceputa incet2 marindu.se treptat in functie de raspunsul fiziologic al pacientului 3 puls2 transpiratii2 ameteli2 culoarea tegumentului2 slabiciune musculara 4. 2.3.7 Capta#ea eli*ina#ilo# Daca nu e ista contraindicatii speciale2 bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic2 ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de laborator pentru e amen citologic2 bacteriologic. !n conditii patologice 2 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp starin2 declansand refle ul de tuse puternica2 iritanta2 de aspect perlat2 vascoasa2 greu de eliminate print use. Alaturi de e pectoratie2 asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a mucoaselor2 starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale complicatiilor. 2.4. Sup#a8e"2e#ea $un-tiilo# 8itale ,i 8e"etati8e

Dna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie2 iar in cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul. ;odificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului2 precum si evolutia boli. !n cazul astmului bronsic2 accentual cade pe urmarirea respiratiei. 9i,-a#ile #e,pi#ato#ii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice2 iar frecventa normala a respiratiei e de "6.", resp=min.2 putand insa varia dupa varsta si se . 1olnavii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr.o inspiratie normala urmata de o e piratie grea2 fortata2 zgomotoasa2 Fheezing 3 respiratie suieratoare 42 deci o bradipnee e piratorie ce apare de obicei2 paro istic. %ul!u#a#i #e,pi#ato#ii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. A%uta sa recunoastem precoce2 eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest motiv2 e foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai prGcis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei se face cu un pi verde unindu.se apoi cu valoarea anterioara. *urba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare2 dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o resp=min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de " minut. .xpe-to#atia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii2 sputa fiind totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei. Astmul bronsic este2 de obicei2 de tuse productive2 sputa provenind si de la unele infectii bronsice. !n astm2 sputa are un aspect mucopurulent2 e aderenta la peretele bronhiilor2 are o culoare albicioasa2 arata si are denumirea de 5sputa perlata6 %e*pe#atu#a -o#pului in conditii fiziologice are valoarea de '6.'7 E*2 cu mici variatii zilnice intre #25E . "E* si e rezultatul proceselor o idative din organism numite si termogeneza. Aprecierea e acta a temperaturii corpului se face cu a%utorul termometrului. Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara stari febrile. @otarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru 8 pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund $ diviziunii de grad. %en,iunea a#te#iala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o e ercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi2 de rezistenta intampinata de sange in artere2 fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.

:alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt 7 ""5."(# mm Bg ma ima sau sistolica2 si 75.0# mm Bg minima sau diastolica. !n cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in cadrul ano iei2 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. @otarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel 7 pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste "# mm Bg 8 se hasureaza patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute. Pul,ul reprezinta e pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. :aloarea normala a pulsului e intre 6#.,# pulsatii=minut2 inregistrand mici variatii dupa varsta2 se ul si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara2 punctele obtinute unindu.se printro linie rosie. /iecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la ( pulsatii=minut. )iu#e(a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de $( ore 8 prin urina se elimina din organism substante to ice provenite din metabolism. *antitatea normala emisa variaza intre "$##.",## ml=zi si densitatea normala intre "#"5. "#$5. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic. Prin ,-aun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor. &mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare. 2.5 Ali*entatia pa-ientului -u a,t* !#on,i1olnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri2 in schimb bolnavii de rau astmatic necesita a%utor. Ali*entatia a-ti8a se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat. Ali*entatia pa,i8a se face persoanelor imobilizate la pat2 in pozitie sezand2 spri%init. !n acest caz se foloseste o masuta speciala care se fi eaza deasupra patului. Dn rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. 9a servirea mesei bolnavul e incura%at2 i se e plica importanta nutritiei in procesul de vindecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide2 luand in consideratie pierderile de lichide prin e pectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei ingreunate. 1atranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric2 ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida. 1olnavii cu e pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta 8 acestia inainte de masa in2 fac toaleta cavitatii bucale. Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison2 se prescrie regim desodat. Ali*entele pe#*i,e pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt 7 . . . . . . . . . . legume diferite preparate cu cantitati mici de grasime nepra%ita fructe crude2 compoturi supe de legume paine neagra lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice Ali*entele inte#(i,e ,unt : carnea2 pestele laptele fermentat fainoasele ouale ;esele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic2 hipoglucidic2 normoglucidic2 imbogatit cu minerale si vitamine. 2.6 A1*ini,t#a#ea *e1i-a*entelo# !n cazul unei crize de astm2 bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura respiratia2 apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la terminarea accesului. %#ata*entul -u ae#o,oli e indispensabil in anumite forme. Se practica $.( inhalatii pe sedinta2 uneori mai mult dar fara a abuza. P#in-ipalele !#on2o1ilatatoa#e $olo,ite ,unt : 1. eta 3 a1#ene#"i-ele 3 derivatii ai adrenalinei2 care din cauza efectelor secundare nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc 7 !zoprenalina 3 Aludrin 4 si &ciprenalina 3 Alupent2 Astmopent 4 8 Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia 7 Terbutalinul 3 1rican<l 42 /enoterolul 3 1erotec 42 Salbutasnolul 3 :entolin si Sultanol 4 si *lenbuterolul

3Spiropent4. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza%ul correct 3 ( $ inhalatii = zi 4 este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. *ele sub forma de spra< dozat sunt de intrebuintare curenta. S.a incercat si prepararea tabletelor de &ciprenalina2 Salbutamol si Terbutalina. Preparatul :entolin 3 Salbutamol 4 pare cel mai util. *a reactii adverse dupa supradoza%2 pot aparea 7 tremuraturi2 nervozitate2 palpitatii2 tahicardie2 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei. 2. Anti-oline#"i-e - Atrovent 8 rezultatele sunt inferioare beta.adrenergicelor. 3. 5antine < Teofilina si derivatii sai2 ;iofilin2 Aminofilin si +unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli. Co#ti-ote#apia e tratamentul cel mai eficace 2 dar datorita riscurilor2 ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - " tableta=zi2 5 mig 8 Supepredanol - " tableta=zi 3#25 mg=tableta 48 Superprednol - " tableta=zi 3#25 mg=tableta 4 8 produse retard - *elestone 2 >enalog2 S<nachten - retard - " mg la 7."5 zile2 sub protectie de al?aline2 calciu2 >. . !n general2 corticoterapia trebuie rezervata formelor grave 8 tratamentul continuu se va temporiza2 se vor folosi doze minime 3 '# mg Prednison =zi - tratament de atac 8 5 mg=zi tratament de intretinere 4. Se mai folosesc anti!ioti-ele7 de preferinta & acilina2 *lo acilina2 Tetraciclina2 in prezenta semnelor de infectie 8 e pectorante si mucolitice 3 1isolvon2 ;ucosolvin4 - in crize si suprainfectie 8 sedative slabe 3 1romoval2 @ervocaliu 4 8 o igen - in crizele cu polipnee. %#ata*entul in ,ta#ea 1e #au a,t*ati- : Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de $5."## mg iv2 urmat de perfuzii cu $##.(## mg in $( h2 in solutie de glucoza 5 A 2$.' l = $( h. Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt2 urmarindu.se scoaterea bolnavului din criza. A*TB 3 $(."## D = $( h 4 este superior2 dar poate da accidente alergice. *a doza de intretinere 5."# mg Prednison2 cu tratament de protectie2 antiacide2 regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice 3 nu Penicilina2 fiind alergizanta 42 fluidifiante2 diuretice2 o igen si in cazuri deosebite de grave2 se indica bronhoaspiratie2 respiratie asistata. !n tratamentul astmului bronsic2 antitusivele nu se administreaza decat in cazuri deosebite 8 sunt interzise morfina2 opiaceele2 tranchilizantele2 neurolepticele 8 se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 3 Penicilina4. 2.7 Re-olta#ea p#o1u,elo# iolo"i-e ,i patolo"i-e

Re-olta#ea ,an"elui : Sangele se recolteaza pentru e aminari hemotologice. 1iochimice2 serologice2 bacteriologice2 parazitologice. +ecoltarea sangelui se face prin 7 . intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii2 iar la copii fata plantara a halucelului sau calcaiului. . punctie venoasa. 1.Re-olta#ea ,an"elui -apilo# p#in intepa#e +ecoltarea se efectueaza pentru e amenele hematologice 7 hemoleneograma2 dozarea hemoglobinei2 determinarea timpului de sangerare si coagulare2 pentru e amen parazitologic. 9ate#iale ne-e,a#e : manusi de cauciuc sterile2 tava medicala curate2 solutii dezinfectante 3 alcool 7#E 42 ace sterile2 tampoane de vata2 camera umeda 3 cutia Petri42 lame uscate si degresate2 pipete Potain. %e2ni-a : 1olnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri%inita. Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 7#E. Se evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. *u un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului2 in partea laterala a e tremitatii2 perpendicular pe straturile cutanate. *u un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 7#E. 2.Re-olta#ea ,an"elui p#in pun-tie 8enoa,a +ecoltarea se efectueaza pentru e amene de laborator2 biochimice2 hematologice2 serologice si bacteriologice. 'o-ul pun-tiei 7 venele de la plica cotului2 bazilica si cefalica2 unde se formeaza un ; venos prin anastomozarea venelor antebratului 8 venele de pe fata dorsala a mainii2 venele femurale2 venele subclaviculare2 venel maleolare interne2 venele %ugulare si epicraniene 3 la copii 4. 9ate#iale ne-e,a#e : perna tare elastica pentru spri%inirea bratului2 musama mica2 aleza mica2 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod2 instrumente si materiale steril2 ace sterile de $5.'# mm si diametrul de 6="#2 "#="# mm2 seringi2pense2 manusi de cauciuc2 tampoane de vata2 garou de cauciuc2 sau banda Esmarch2 eprubete uscate si etichetate2 fiole cu solutii medicamentoase2 solutii perfuzabile2 tavite renale.

P#e"ati#ea !olna8ului : 1olnavul e asezat intr.o pozitie confortabila. Se e amineaza cavitatea si starea venelor avand gri%a ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si e tensie2 se dezinfecteaza tegumentele2 se aplica garoul la o distanta de 7., cm deasupra locului punctiei strangandu.l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul2 venele devenind turgescente. %e2ni-a : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de bolnav. Se fi eaza vena cu policele maini stange la (.5 cm sub locul punctiei2 e ercitand o usoara compresiune si tractiune in %os asupara tesuturilor vecine. Se fi eaza seringa2 gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul2 traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica2 apoi peretele venos2 invingandu.se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu ".$ cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase2 in%ectarea medicamentelor2 recoltarea sangelui. !n caz de sangerare 3 emisie de sange 42 se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector2 garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in "=.'=2 bratul fiind in pozitie verticala. Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor2 se schimba len%eria daca sa murdarit2 se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca. Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze. Re-olta#ea ,putei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se e pectoreaza din caile respiratorii prin tuse. 9ate#iale ne-e,a#e : cutie Petri sterile2 pahar conic2 scuipatoare speciala sterilizata fara substanta dezinfectanta2 batiste de hartie2 pahar cu apa. P#e"ati#ea !olna8ului : Se anunta bolnavul2 se instruieste sa nu inghita sputa2 sa nu o imprastie2 sa e pectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva. %e2ni-a : ! se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. ! se ofera vasul de colectare in functie de e amenul cerut. ! se solicita bolnavului sa e pectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din $( h.

!n astmul bronsic e trinsec2 e amenul micriscopic al sputei pune in evidenta eozinofile2 cristale *harcot 9e<den2 spirale *urschmann si uneori corpi *reola2 adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus. !n astmul bronsic intrinsic2 in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii2 iar e amenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza. 2.8. P#e"ati#ea pa-ientului ,i e$e-tua#ea %e2ni-ilo# ,pe-iale i*pu,e 1e a$e-tiune .xplo#a#ea #a1iolo"i-al a to#a-elui : E amenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli pneumonice2 el constituind infirmarea diagnosticului de astm. 1.Ra1io,-opia ,i #a1io"#a$ia 3 dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul plamanilor si inimii. Se anunta bolnavul si i se e plica conditiile in care se face e aminarea. 1olnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se e plica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul e aminarii. :a efectua cateva miscarii de respiratie2 iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda. Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul capului2 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul. *and pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie sezand sau in decubit. !n timpul e amenului radiologic se a%uta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic. Dupa e aminare bolnavul va fi a%utat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza in foaia de observatie e amenul radiologic efectuat si data. 2. #on2o"#a$ia 3 reprezinta e plorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu a%utorul unei substante de contrast 3 lipiodol sau iodipin - liposolubile2 ioduron 1 sau diiodunol - hidroslubile 4 cu a%utorul sondei ;etras. ;ateriale necesare 7 medicamente sedative 3 fenobarbital2 atropine 42 anestezice2 sonda ;etras sterila2 substante de contrast 3 lipiodol sau iodipin . liposolubile2 ioduron 1 sau diiodunol - hidroslubile 42 e pectorantesi calmante ale tusei2 scuipatoare. Se anunta bolnavul si i se e plica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata e aminarii. *u ".' zile inainte se administreaza bolnavului medicamente e pectorante. !n a%unul e aminarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente

similare. *u '#= inaintea e aminarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile respiratorii2 medicamente2 calmante pentru tuse. 1olnavul va fi a%utat sa se dezbrace si va fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie in%ectata. ;edicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. +eusita e aminarii depinde de calitatea anesteziei. !ntroduce sonda ;etras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita2 incet2 cu o presiune moderata. !n timpul in%ectarii substantei de contrast bolnavul va fi a%utat sa isi schimbe pozitia decubit ventral2 dorsal2 lateral 3drept si stang4. !n timpul e aminarii radiologice se aseaza bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor2 apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mi%locii si inferioare. Dupa e aminare se a%uta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. :a fi avertizat sa nu manance sis a nub ea timp de $ ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. :a fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. @u se inghite deoarece produce o into icatie cu iod. +efularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie evitata deoarece poate fi resorbita producand into icatii. .xplo#a#ea en1o,-opi-a a a#!o#elui t#a2eo!#on,i- : #on2o,-opia 3 reprezinta e plorarea arborelui traheobronsic cu a%utorul unui aparat numit bronhoscop. ;ateriale necesare 7 masti de unica folosinta2 casolete cu masti2 manusi sterile2 casolete cu tampoane2 comprese de tifon sterile2 pense2 port tampon2 oglinda frontala2 seringa laringiana2 tavita renala2 aparatele cu toate ane ele sterilzate2 flaconul cu anestezic2 ilina $A2 flaconul cu ser fiziologic2 flaconul cu solutie de adrenalina "A2 seringi de "# ml de unica folosinta2 tampoane2 comprese de tifon. 1olnavul trebuie convins de necesitatea e amenului asupra riscului pe care si.l asuma2 refuzandu.l2 liosind medicul de o informare2 diagnostica esentiala. 1olnavul trebuie convins ca desi e neplacut2 e amenul nu e dureros in sine2 iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele e aminarii punandu.l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o fibroscopie. !n ziua premergatoare e aminarii se e ecuta o testare la ilina $A pentru a depista o alergie la acest anestezic. 9a indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare e plorarii2 cat si in dimineata zilei respective. 1olnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun2 in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita renala2 iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu $ degete deasupra si policele dedesubt. !ntr.un prim timp medicul cu a%utorul unui spra< cu ilina isi anesteziaza limba2 orofaringele si hipofaringele2 urmand sa anestezieze arboreal bronsic2 instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu a%utorul unei seringi laringiene. 1olnavul e condus in camera de bronhoscopie. 9a efectuarea tehnicii sunt necesare $ asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe masa de e aminare in decubit dorsal cu e tremitatea cefalica in e tensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu "$."5 cm2 a%uta la e tensia acestuia. &rienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii serveste medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de e aminare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele asistente inainte de e aminare se vor spala pe maini si vor purta masca sau cagula. Dupa e aminare bolnavul nu are voie sa manance " ora. Asistenta va supraveghea in acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii2 chiar inainte de a anunta medicul 3Adrenostazin2 Dicinone2 :enostat 4. !n urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente 7 . . . . . . . . . . . hemoragii diseminari tuberculoase suprainfectii cu diferiti germeni dureri in gura disfagie sau orofagie dureri retrosternale cefalee insomnii tuse e pectoratie stare subfebrila .xplo#a#ea $un-tionala a apa#atului #e,pi#ato# : 1.Spi#o*et#ia - reprezinta e plorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu a%utorul spirometrului care e alcatui dintr.un cilindru gradat ce comunica cu e teriorul printr.un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. *ilindrul gradat e scufundat intr.un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul e pirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu.se citi pe el volumul de aer e pirat.

;etoda cerceteaza numai capacitatea vitala. 2. Spi#o"#a$ia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e ecuta toate masuratorile statice si dinamice. Spirografia se poate determina cu 7 . . . aparatul Eutest e pirograful Sodart pneumoscreen

Apa#atul So1a#t e un aparat cu circuit inchis 8 e alcatuit din spirometru asociat cu chimograf pe care se inregistreaza2 un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de calciu pentru captarea *&$ si un dizpozitiv pentru diri%area in sens unic a curentului de aer. 9ate#iale ne-e,a#e : aparat2 piese bucale2 pensa pentru pensat nasul2 pensa de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite 3 piesele bucale obligatoriu sterilizate 4. P#e"ati#ea !olna8ului 7 in stationar2 cu o zi inainte2 bolnavul e informat ca e aminarea se e ecuta dimineata pe nemancate sau la '.( ore dupa masa 8 bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie e citanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu $( ore inainte. 1olnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au consumat alimente sau medicamente. !n ziua e aminarii asistenta care e ecuta proba2 asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa '# de minute inainte de proba. 1onavul va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea. Ra-o#1a#ea !olna8ului la apa#at : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale 8 se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare 8 i se penseaza nasul cu clema2 bolnavul respira linistit2 obisnuit '#.(# de secunde cu supapa aparatului deschisa 8 se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare. In#e"i,t#a#ea 8olu*ului -u#ent - se inregistreaza $.' minute volumul current prin respiratie linistita2 normala In#e"i,t#a#ea -apa-itatii 8itale 4 C> / - se solicita bolnavul sa faca o inspiratie ma ima2 urmata imediat de o e piratie ma ima 8 se repeta proba pana la obtinerea a ' curbe egale sau cvasiegale 8 curba inscrisa arata *: reala si se numeste spirograma. )ete#*ina#ea 8olu*ului expi#ato# *axi* pe ,e-un1a 4 >.9S / 3 se reia proba pentru determinarea :E;S.ului 8 se solicita bonavul sa faca o inspiratie

ma ima urmata de o e piratie fortata ma ima 8 se repeta proba pana se obtin ' curbe egale sau cvasiegale 8 se decupleaza bolnavul de la aparat 8 se masoara cantitatea de aer e pirata in prima secunda2 aceasta reprezentand :E;S.ul. %e,ta#ea -utanata la ale#"eni : Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie2 respective baza diagnosticului de astmbronsic alergic. 'o-ul 1e ele-tie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului. Asistenta are ca sarcina sa ii e plice bolnavului in ce consta e aminarea2 ii atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc o posibila hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau a socului filactic. +ezultatele se citesc la "5 minute si consta in masurarea diametrului eritemului2 caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii. 2.9 P#o$ilaxia !olii. .1u-atia ,anita#a. Profila ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm bronsic. Aceasta profila ie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii. Profila ia secundara sau cauzata presupune prevenirea e punerii la alergeni 8 e o masura mai mult terapeutica2 insa numai pentru unii alergeni2 mai ales pentru cei profesionali 7 faina2 medicamente2 par de animale2 alimente. Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr.o serie de masuri profilactice 7 . . . . . curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei stergerea prafului cu carpe umede curatarea covoarelor cat mai des posibil indepartatea animalelor de casa combaterea igrasiei

!n cazuri e treme insa cea mai buna metoda de profila ie e schimbarea locuintei sau a locului de munca. & masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea e punerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii 7

fumatul2 fumul de tigara2 ceata2 iritanti ai mucoasei nazale2 schimbari bruste de temperature. !n astmul profesional2 pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de munca sunt obligatorii 7 . e amenul medical la anga%are pentru ai indeparta pe subiectii cu boli bronhopulmonare e istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni. . e amenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea2 urmarirea si eventual schimbarea locului de munca. Profila ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei complicatiilor. Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului2 sa evite e punerea la frig2 umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii2 sa evite emotiile puternice sis a revina la controale periodice de specialitate. 2.10 .xte#na#ea pa-ientului ;omentul in care bolnavul s.a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se numeste e ternare. E ternarea se face pe baza biletului de e ternare semnat si parafat de catre medicul care a ingri%it pacientul. !mediat dupa e ternare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa. ;edicul si asistenta de ingri%ire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata2 facandu.se educatia pentru sanatate2 foarte importanta in viitoarul pacientului.

CAPI%&'U' III
3.1 PR.6.N%AR.A CA6URI'&R ). &A'A 3.1.1 Plan 1e in"#i:i#e n#. 1 AN.5A 1 Cule"e#a 1atelo# : )ate $ixe : @ume 7 P Prenume 7 : Se 7 /eminin

:arsta 7 67 ani Creutate 7 7# ?g !naltime 7 "260 m @ationalitate 7 romana )ia"no,ti- 1e inte#na#e : Astm bronsic in criza2 @TA Ana*ne(a : Antecedente heredo - colaterale - neimportante Antecedente personale - neaga I,to#i-ul !olii : 1olnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip e pirator2 tuse cu e pectoratie mucopurulenta2 cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate. 1olanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani. 9ani$e,ta#i 1e 1epen1enta : dispnee de tip e pirator2 Fheezing2 tuse cu e pectoratie mucopurulenta2 cefalee2 ameteli2 palpitatii. P#o!le*ele pa-ientului : . . . . alterarea functiei respiratorii alterarea functiei circulatorii imposibilitatea de a se odihni incapacitatea de a.si acorda ingri%iri igienice corporale.

AN.5A 2
Diagnostic de mursing &biective !nterventii Evaluare

".Alterarea functiei res.

Pacienta sa !nvat pacienta sa tuseasca sa e pectoreze si sa colecteze sputa in recipe.

Pacienta raspunde bine la tratament astmatic si se linistes. .te8 starea de ane itate a bolnavului se ameri. .oleaza. Pacienta colaboreaza si raspunde la intrebari.

.piratorii datorita aparitiei prezinte o obstructiei bronsice mani. respiratie .pnee paro istica si tuse cu e pectoratie mucopu. .rulenta.

.festata prin accese de dis. buna si cai .ent2 administrez &$ la respiratorii nevoie. Asigur aerisirea permeabile. salonului2 asigur pozitia semisezand 3ortopnee4 care favorizeaza o respi. .ratie mai buna. /ac educatie sanitara pt prevenirea infectiei bron. .sice. Administrez trata. .mentul prescris de medic cu e pectorante2 bronho. .dilatatoare si desconges. .tionante ale mucoasei traheobronsice. 9inistesc pacientul psihic in vederea imbunatatiri starii generale. $.Alterarea functiei circu. Pacienta

!nvat pacienta sa evite con. Pacienta prezinta o TA in limite normale2 tratamentul medica. .mentos si evita efortul fizic.

.latorii datorita palpitatii. sa prezinte .sumul e cesiv de grasimi prin BTA adecvata. .gate in vitamine2zarzava. .turi si fructe. Adm. medicatiei prescrise de medic cardiotonice2vaso. .dilatatoare antiaritmice2 diuretice2hipotensoare.Dr. .maresc efectul medicamen. .telor adm. aplic tehnici de favorizare a circulatiei2 efectuez e ercitii pasive si active2masa% al e tremita.

.lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo. +aspunde pozitiv la

.tilor. Sfatuiesc pacienta sa conti. .nue tratamentul medica. .mentos atata timp cat e necesar.

Diagnostic de mursing '.!mposibilitatea de a se odihni datorita nelinistii manifestata prin insomnie.

&biective Pacienta sa beneficieze de un somn calitativ2 cat si cantitativ.

!nterventii *almez tusea si dispneea prin

Evaluare Pacienta prezinta

adm. de medicamente prescrise un somn de medic. !nvat pacienta tehnici odihnitor2 tonus inainte de culcare. Sfatuiec pacienta sa consume o bautura calda inainte de culcare 3ceai sau lapte4. Psihoterapie.calmez si linistesc 1olnava. Asigur un mediu ambiant linistitor2 fara zgomote. echilibrata psihic

odihnitor atat de rela are2 e ercitii respiratorii muscular prezent

(.!ncapacitatea de a.si Acorda ingri%irii igienice corporale datorita alternarii starii generale manifestata prin cefalee2 ameteli tuse2 dispnee de tip e pirator2 Fheezing2 BTA2 palpitatii.

Pacienta sa prezinte o si sa isi pastreze tegumentele intacte.

*ombat starea de liniste a pacientei care a provocat curatenie perfecta a corpului pentru a preveni aparitia complicatiilor. Sterg pacientul de transpiratii si schimb len%eria de corp de cate ori este nevoie. Asigur un aport important de lichide pentri reechilibrare hidroeteclorlitica e plicandu.i pacientului necesitatea acestora in vederea pastrarii elasticitatii Pielii.

Dupa efectuarea uei bai bolnava

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

AN.5A 3

Data

/unctiile vitale si vegetative

TA P T + Sc a.. un Diu re. za

E aminar Tratament i de lab.si paraclinic medicamento e s

+e gi m ali me nta r
+e gi m nor mo . . cal ori c2 hip oso d. at cu evit are a ali me nte . .lor car e pot fi aler gen i.

"".#5 $##7

$(#=" ## mmB g

,# b=m in

'625 E*

$# resp= min

"

"$# #

9. :.@H(### . ,### mmI :.&H727# # mmI

;!&/!9!@ 7 fiole $ "=zi !: fiole "# ml Actiune bronhodilatato .are. BBS 7 fiole "## mg !: $ "=zi Actiune inflamatoare si decongesti. .va2 bronhodi. .latatoare :E@T&9!@ 7 Spra< $ pulverizari '=zi.Actiune bronhodilatato .are. 1+&;BEJ!.. @E 7 compri. .mate a , mg 8 per os ' "=zi. Actiune e p. .ectorant2flui. .difica secre. .tiile traheo. bronsice vascoase si le usureaza elim. .inarea. A;P!*!9!@A

"$.#5 $##7

",#= 0# mm Bg

,# b=m in

'625 E*

"0 resp= min

"

""5 #

B:.@H(2$. 525 ml=mmI :.&H(.5m il= mmI

"'.#5 $##7

",#= ,# mm Bg

7, b=m in

'62' E*

", resp= min

"

"$# #

Btc :.@H(#. (" A :.&H'625 A

"(.#5 $##7

K 7#=7 # mm Bg

,5 b=m in

'72$ E*

"0 resp= min

"

"'# #

Bgh :.@H"'. "5 g="## ml :.&H"'2" g="## ml

"5.#5 $##7

"65= 75 mm Bg

,# b=m in

'62, E*

", resp= min

"

"$# #

Dree:.@H$#. (# mg A :.&H,' mgA

"6.#5 $##7

"(#= ,# mm Bg

75 b=m in

'625 E*

", resp= min

"

"$# #

Clicemie :.@H,#. "$#mg A :.&H7$m gA

"7.#5 $##7

"(5= ,# mm Bg

75 b=m in

'62( E*

"0 resp= min

"

""# #

:SB:.@H"."# mm= "h :&H"'m m="h

",.#5 $##7

"(#= 75 mm Bg

75 b=m in

'62( E*

", resp= min

"

""# #

E amen sputa7 . macrosco pic 7 vascoasa . microscop ic 7 eozinofilie +tg nu arata modificari .

( " f.!;25## mg.Actiune bacteriostatic cu spectru larg P+ED@!S&@ " tb=zi per os doza de atac '#mg=zi se scade treptat pana la "# mg doza de intr. .tinere. Acti. .une.antiimfl. .amatoare2an. .tialergic. *APT&P+!97 Tb ' "=zi per os. Actiune hipotensoare. @!T+&P. E*T&+ 7 tb

3.1.2 Plan 1e in"#i:i#e n#. 2 AN.5A 1 CU'.?.R.A )A%.'&R : Date fi e 7 @ume 7 : Prenume 7 + Se 7 /eminin :arsta 7 ", ani Creutate 7 56 ?g !naltime 7 "267 m @ationalitate 7 romana Diagnostic de internare 7 Astm bronsic alergic in criza. Anomneza 7 Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative. Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela. !storicul bolii 7 1olnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de "5 ani prezinta dispnee2 Fheezing2 tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament de specialitate. ;anifestari de dependenta 7 dispnee2 Fheezing2 tuse. Problemele pacientului 7 . . . dificultate in a respire dificultate in a se alimenta perturbarea somnului AN.5A 2

Diagnostic denursing &biective

!nterventii

Evaluare

".Dificultate in a res. Pacienta sa .tiei mucoasei si dificultate

!i asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa ".$ zile prezinta cai respiratorii permeabile si respira normal2 nu mai prezinta dispnee. astmatice 3pozitia ortopneica4. administrez medicamentele prescrise de medic pentru a preveni crizele de astm.

.pira datorita inflama. respire fara pozitie in timpul acceselor spasmului musculatu. si sa aiba .rii bronsice manifest. caile respi. .tata prin dispnee si Fheezing. .ratorii eliberate de secretii. $.Dificultate in a se alimenta datorita dispneei si ane itatii manifestate prin imapetenta. '.Perturbarea somnului datorita prin insomnie. Pacienta sa se poata alimenta corespunza. .tor Pacienta sa aiba un Am asigurat liniste in salon ca pacienta sa se poata odihni. *onvingem pacienta ca starea ei !i e plic bolnavei necesitatea alimenattiei si a consumului suficient de lichide.

Starea pacientei s.a ameriolat2 i.a revenit pofta de mancare.

Pacienta se odihneste suficient pentru a prezenta o stare de mai bine.

ane itatii manifestata somn corespunza. .tor

odihnitor si se va ameliora.

AN.5A 3
/unctiile vitale si vegetative Data TA
"$0=75

P
,$ b=min

T
'72$ E*

+
"( resp=min

Sca. Diur un .eza

" "$##

E aminari de lab. si paraclinice

+egim alimentar

Tratame nt medica mentos'.

mmBg

9 . :.@H(###. ,### mmI :.&H525## mmI

BBS 7 '## mg tablete. Actiune antiinflamator. :entolin 7 ' " L $ ml ser

Ali*ente p#e*i,e :

legume fierte2 fructe crude si sub forma de compot 8 supe

#6 $##7 (.#6 $##7 5.#6 $##7 6.#6 $##7 7.#6 $##7

""#=65 mmBg ""#=6# mmBg "$#=7# mmBg 60 b=min 67 b=min 6' b=min '627 E* '7E* '7E* "' resp=min "5 resp=min "5 resp=min " "$## " ""## " ""##

fiziologic. Actiune bronhodilatator.

de legume2 cartofi2 paine neagra. Ali*ente inte#(i,e : Sa evite alimentele alergene. Sa evite alimentele prea sarate si grasimile.

B - :.@H(2$.525 ml=mmI :.&H(.5##.### mmI Btc - :.@H(#.(" A :.&H$02, A Bgh -:.@H"'."5 g="## ml :.&H"'2' g="## ml

""#=65 mmBg

75 b=min

'7E*

"6 resp=min

"

"$##

Euzinofilie 7 :.@ H $.' A :.& H #25 A :SB - :.@H7."5 mm la $ h :.& H "'mm la $h

3.1.3 Plan 1e in"#i:i#e n#.3 AN.5A 1 CU'.?.R.A )A%.'&R : )ate $ixe : @ume 7 ; Prenume 7 A Se 7 /eminin :arsta 7 5" ani Creutate 7 60 ?g !naltime 7 "26# m @ationalitate 7romana Diagnostic de internare 7 Astm in status astmaticus. Anamnoza 7 Antecedente heredo - colaterale 7 mama cu astm bronsic

Antecedente personale - neaga !storicul bolii 7 Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. *u 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica manifestata prin accese de dispnee e piratorie de tip Fheezing sit use. !n dimineata zilei ce prevede internarea2 pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata2 de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice2 respectiv spra< Salbutamol2 motiv pentru care se interneaza in sectia interne. ;anifestari de dependenta 7 dispnee de tip e pirator2 Fheezing2 tuse. Problemele bolnavului 7 . . . . alterarea ritmului respirator alterarea starii generale alterarea hidratarii bolnavului perturbarea somnului AN.5A 2
Diagnostic de mursing &biective ".Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice manifestata prin dispnee cu ortopnee2 Fheezing si tuse Pacienta sa respire normal2 dispneea sa dispara. !nterventii Asez pacienta intr.o pozitie se. cu capul usor2 in e tensie. produce alergii 3praf2florii4. Asigur aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii. Administrez tratamentul prescris de medic2 bronhodilatatoare. $.Alterarea starii generale datorita cefaleei si ddinamiei nanifestata prin ane itate. Pacienta sa *almez pacienta2 o asez intr.un Starea de ane itatea a disparut si bolnava prezinta o stare de bine. Pacienta sustine ca Evaluare Pacienta raspunde .ul medicamentos disparut.

.misezanda la marginea patului bine la tratament. !ndepartez factorii care ar putea si dispneea a

fie echilibra. salon cu bonavi2 cu un nivel .ta psihic2 sa ridicat si plini de optimism. dispara starea A%ut pacienta sa isi recunoasca de ane itate ane itatea si sa o combatem

si sa fie com. distrugandu.i atentia de la boala cefaleea a dispa.

.batuta cefaleea si adinamia.

diminuez stimuli care l.ar putea .rut si prezinta o deran%a. Aerisesc salonul asigurandu.i o stare de confort si asigur conditii de odihne pentru bolnav. !nvat pacienta sa e pectoreze2 e plicandu.i necestitatea acesteia. Administrez la indicatia medi. .cului analgezice si e pectorante conditie fizica mai buna.

'.Alterarea hidratarii pacientei2 datorita dezechilibrului hidroelectrolitic manifestata prin si e pectoratie.

+eechilibra. .ctolitrica a pacientei si

Administrez pacientei ceaiuri

Pacienta relateaza

.rea hidroele. indulcite e plicandu.i necesita. ca respecta .tea ingerarii a cat mai multe li. indicatiile in .chide. Schimb len%eria de corp legatura cu Asigur conditii corespunzatoare pacienta sa isi efectueze toaleta corporala *ombat tusea si dispneea. !nvat Pacienta prezinta un somn odihnitor e ercitii respiratorii inainte de culcare. Asigur un mediu ambiant2 linistitor fara zgomote Sfatuiesc pacienta sa consume o bautura calda inainte de culcare 3ceai sau lapte4.

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea. .ale raciri din de temperatura mediului. A%ut cauza trans. .piratiilor.

transpiratii abundente unei eventu.

(.Perturbarea somnului datorita nelinistii si ane itatii manifestata prin insomnie.

Pacienta sa odihnitor.

aiba un somn pacienta tehnici de rela are2

AN.5A 3

Data

/unctiile vitale si vegetative TA P T + Sca. Diu . un reza

E aminari de lab. si paraclinice

Tratament medicamentos

+egim alimentar

"5.#6 $##7

"'#=7# mmBg

,, b=min

'62, E*

$# r=min

"

"### ml

9. :.@H(###. ,### mmI :.&H76## mmI

SA91DTA@&97 " puf=zi spra< Actiune. bronhodilatator. ;!&/!9!@ 7 tb. ' "=zi per os Actiune bronhodilatator. BBS 7 '## mg !:.Actiune antiinflamator2 steroid in crizele astmatice. P+ED@!S&@ 7 5 mg tb ' "=zi. Actiune antiinflamator. A;P!*!9!@A 7 ( $5# mg !;. Actiune bactericid2 antibiotic cu spectru larg. 1+&;BEJ!; 7 ' $ tb=zi.Actiune mucolictic2favori. zeaza e pectora .tia2usureaza respiratia.

"6.#6 $##7

"'#=,# mmBg

,5 b=min

'627 E*

"0 r=min

"

"$## ml

B:.@H(2$. 525 ml=mmI :.&H(., mil=mmI

"7.#6 $##7

"$5=7# mmBg

,' b=min

'627 E*

"0 r=min

"

"### ml

Btc :.@H(#.(" A :.&H(' A

",.#6 $##7

"$5=7# mmBg

,# b=min

'626 E*

", r=min

"

"$## ml

Bgh :.@H"'."5 g="## ml :.&H"'25 g="## ml

"0.#6 $##7

"$5=,# mmBg

,# b=min

'626 E*

", r=min

"

"$## ml

:SB :.@H"."# mm la " h :.& H 5mm la " h

$#.#6 $##7

"$5=75 mmBg

,$ b=min

'626 E*

"0 r=min

"

"$## ml

Clicemie :.@H,#. "$#mg A :.&H0#mg A

$".#6 $##7

"'#=,# mmBg

,# b=min

'626 E*

", r=min

"

"$## ml

*reatinina :.@H#26."2$ mgA :.&H#26 mg A

3.2 C&NC'U6II ASUPRA 'UCRARII !ngri%irea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite. ;i.am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o afectiune e treme de frecventa2 intalnita atat la adulti cat si la copii2 cu debut la orice varsta si indiferent de conditia sociala. 9ucrarea e constituita din ' capitole 7 . primul capitol prezinta teoretic boala2 respective unele aspecte legate de etiologie2 simptomatologice2 patogenie si tratament . al doilea capitol cuprinde ingri%irele bolnavului cu astm bronsic acordate de asistenta2 de la internare si pana la e ternare2 cu asigurarea conditiilor de spitalizare2 pozitia pacientului in pat2 urmarirea functiilor vitale si vegetative asigurarea igienei corporale2 asigurarea unei alimentatii adecvate si e aminarii specifice. *apitolul cuprinde de asemenea2 e ternarea bolnavului2 educatia sanitara si profila ia bolii. . al treilea capitol cuprinde ' cazuri de pacienti cu astm bronsic. !n cele ' cazuri pe care le.am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite impre%urari2 aparitia unei e piratii tipice suieratoare2 ca un tiuit numit 5Fheezing6. 1olnavii se plang de 5lipsa de aer6 si se aseaza de obicei sezand2 pozitia ce le asigura respiratia. *riza de astm bronsic constitue o urgenta medicala ma%ora care presupune internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

i!lio"#a$ie

1.6Tratat de medicina interna6 vol. ! 51olile aparatului respirator6 sub redactia prof. +adu Paun2coordinator prof. *onstantin Anastasiu Editura ;edicala "0,' 2.6;edicina interna pentu cadre medii6 *orneliu 1orundel Editura All2vol. !! 3.Anatomia si fiziologia omului dr. +o ana ;aria Albu Editura *orint 4.Tehnici speciale de ingri%ire a bonavilor2coordinator dr. Ceorgeta 1alta Editura Didactica si Pedagogica 1ucuresti "0,'