Ministerul Educatiei Nationale

Colegiul National „ Ana Aslan”- Scoala Postliceala Sanitara

Timisoara – Timis

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE A
ABSOLVENTILOR INVATAMANTULUI POSTLICEAL
Calificarea profesionala: asistent medical generalist

Profesor indrumator:
Absolvent:

2017

1
Ingrijirea pacientului cu psoriazis vulgar

2
 MOTTO:
"Actul medical nu este altceva decat o intalnire dintre o incredere si o
constiinta"
(Gh. Scripcaru)

3
 CUPRINS

Argument/memoriu explicativ pag 6

Cap. I Simptomatologie pag 7

I.1.Epidemiologie pag 7

I.2.Factori declansatori ai psoriazisului pag 8

Cap. II Diagnosticul pag 13

II.1. Diagnosticul pozitiv pag 13

II.2. Diagnosticul diferential pag 14

Cap. III Tratamentul pag 16

III.1. Tratamentul medicamentos topic pag 16

III.2. Tratamentul sistemic pag 16

III.3. Fototerapia pag 16

III.4. Terapii asociate pag 16

III.5 Tratamentul igieno-dietetic pag 17

Cap.IV Evolutie si prognostic pag 21

Cap.V Planuri de ingrijiri pag 22

Cazul 1 pag 22

Cazul 2 pag 33

Cazul 3 pag 42

Cap. V Concluzii pag 55

Cap VI. Bibliografie pag 56

4
 LUCRETIA TITIRCA

Lucretia Titirca, considerată cea mai proeminentă personalitate română contemporană a

profesiei de asistent medical, a făcut pionierat prin cărţile scrise şi a dus o muncă asiduă
pentru afirmarea şi dezvoltarea acestei profesii, fiind asemănată cu celebrele sale înaintaşe în
domeniu: Florence Nightingale, Edith Cavell şi Virginia Henderson, femei care au dat
identitate profesiei, au pus bazele nursingului modern în lume şi şi-au dedicat viaţa îngrijirii
sănătăţii si alinarii suferintei umane.

Doamna Titircă, devenită o legendă vie în asistenţa medicală din ţara noastră, a
elaborat mai mult de 10 manuale dedicate pregătirii de profesionişti în domeniu, manuale care
se regăsesc în programele de învăţământ, examene şi concursuri. Principalele lucrări publicate
sunt: Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului; Dicţionar
de termeni pentru asistenţii medicali; Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale; Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali; Urgenţele medico-chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali.
Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri de onoare şi insigne, primite în ţară
sau în străinătate – Austria, Elveţia, Danemarca, Republica Moldova, precum şi numeroase
premii pentru contribuţia importantă la afirmarea profesiei de asistent medical în România şi
în intreaga lume.
În anul 2002, a primit diploma de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Baia Mare,
ca o recunoaştere deosebită a activităţii sale de peste 40 de ani în slujba profesiei de asistent
medical şi a oamenilor. (1.)

5
 ARGUMENT. MEMORIU EXPLICATIV

Psoriazisul este o afecţiune cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi cu o puternică

amprentă psihosocială, motive pentru care această afecţiune nu trebuie subestimată sub
aspectul implicaţiilor pentru pacienţi. Invaliditatea dată de psoriazis este comparabilă cu a
altor boli cronice cum ar fi bolile de inimă, diabetul, cancerul şi depresiile. Efectul leziunilor
de psoriazis asupra pacienţilor este foarte mare, având în vedere faptul că organul cutanat este
o parte integrantă a fiecărei etape din dezvoltarea umană, pielea intervenind în arii culturale,
interpersonale şi personale, şi are o importanţă fundamentală în autoapreciere şi în formarea
identităţii individului.

Un uriaş pas înainte în îngrijirea pacienţilor cu psoriazis a fost făcut prin introducerea
terapiilor biologice care, deşi dau rezultate spectaculoase, sunt grevate de o serie de efecte
secundare importante, ceea ce face necesară evaluarea atentă a tuturor aspectelor medicale,
sociale şi, în special, a celor etice.

Datorita tuturor considerentelor prezentate mai sus am ales ca tema a prezentei lucrari
Ingrijirea pacientului cu psoriazis vulgar.

Lucrarea de fata este structurata in doua parti, una generala, de prezentare a afectiunii si o
parte speciala in care imi propun urmarirea a trei cazuri clinice, iar la sfarsit voi prezenta
concluziile rezultate in urma ingrijirii celor trei pacienti.

6
 I. SIMPTOMATOLOGIE

Psoriazisul este o afecţiune cutanată inflamatorie, recurentă, cronică, caracterizată prin

plăci eritemato-scuamoase bine delimitate. Are o durată de evoluţie variabilă şi prezintă
numeroase variante morfologice. (2, p 22)

Leziunea elementară este o pată eritematoasă, rotundă sau ovalară, bine delimitată.
Coloritul petei este roz, datorită măririi calibrului capilarelor din derm şi hipopigmentării din
epiderm. La gambe, în special pe teren varicos, culoarea poate fi mai închisă, albăstruie.
Scuama albă-argintie, mai mult sau mai puţin groasă, devine mai evidentă dacă încercăm să o
detaşăm cu unghia sau cu o chiuretă şi dă impresia că se îngroaşă, în loc să se subţieze. Prin
gratajul metodic cu o chiuretă, scuama se fragmentează în mici bucăţi, ca nişte picături de
ceară (semnul „picăturii de spermanţet"). Dacă se continuă înlăturarea scuamei, se vede o
peliculă epidermică fină, netedă, transparentă (pelicula decolabilă Brocq), care se poate detaşa
în lambouri, lăsînd să apară o hemoragie punctiformă (semnul Auspitz) datorită ruperii
vîrfurilor capilarelor din derm. In jurul petelor se observă, uneori, un halo acromic (guleraşul
Voronoff).
O caracteristică a psoriazisului este leziunea izomorfă care apare sub influenţa unui
traumatism — fenomenul Kobner. De obicei, această leziune ia un aspect liniar pe traiectul
traumatismului.

Psoriazisul are predilecţie pentru anumite regiuni : coate, genunchi, cap, partea inferioară a
spatelui, însă el se poate localiza oriunde, mai ales în zonele seboreice (psoriazisul seboreic).
In 25% din cazuri erupţia este însoţită de prurit de intensitate variabilă.

Debutul bolii este, de obicei, la vârste cuprinse între 20 şi 50 ani, dar leziunile iniţiale pot
apărea din primul an de viaţă sau chiar după vârsta de 80 de ani.
Deşi numele de psoriazis nu a fost introdus de foarte mulţi ani, boala în sine datează de
foarte mult timp fiind menţionată pentru prima oară de către Hippocrate. Psoriazisul a fost
apoi menţionat la începutul secolului I de catre Cornelius Celsus, un autor roman. Acesta a
descris boala ca fiind a patra varietate de impetigo. Josep Jacob Pienck (Viena 1776) a descris
psoriazisul ca făcând parte din grupul bolilor descuamative nediferenţiind-o de celelalte.

7
 Dermatologul englez Robert Willan (1757-1812) a recunoscut psoriazisul ca fiind o boală
independentă indentificând două forme: Leprosa Graecorum si Psora Leprosa. În 1841,
Ferdinand Hebra, un dermatolog vienez descrie boala sub numele de Psoriazis.

I.1. Epidemiologie:

Prevalenţa psoriazisului este estimată la nivel global la 1.5-3%, practic din 100 de persoane,
aproximativ 2 au psoriazis, dar există şi o serie de extreme. În România, incidenţa este în jur
de 2%.
Importanţa factorului rasial în cadrul psoriazisului este confirmată de frecvenţa foarte scăzută
a psoriazusului în cadrul populaţiei de origine africană.

În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, aceasta este aproximativ egală, cu menţiunea că în cazul
femeilor se constată o tendinţă de a dezvolta psoriazis mai devreme comparativ cu bărbaţii.

Figura 1(repartitia pe sexe a

cazurilor de psoriazis)
Psoriazisul poate debuta la orice vârstă, de la nou-născut până la vârste foarte înaintate, dar
există două momente (peak) în care se întâlnesc cele mai multe cazuri de debut a bolii: primul
este în decadele doi şi trei ale vieţii (16-22 ani conform unor studii), iar al doilea în decadele
cinci şi şase (57-60 de ani). (2, p 52)

8
 Figura 2 (histopatologia
psoriazisului)

I.2. Factori declanşatori ai psoriazisului

1.Factorii climatici şi intemperiile

Studiile epidemiologice indică faptul că vremea rece poate avea un efect predispozant sau
activat pentru psoriazis, în contrast cu clima caldă, umedă şi însorită care poate să fie
benefică. Totuşi, există şi o formă de psoriazis fotosenzitiv, care se amelioreaza pe timp de
iarnă şi se agravează când pielea este expusă la lumina puternică a soarelui .

2.Traumatisme fizice şi alte condiţii ale pielii

În secolul XIX, dr. Köebner a descris un pacient cu psoriazis care a dezvoltat leziuni noi la
locul unde a fost muşcat de calul sau. Relaţia dintre traumatisme şi leziunile psoriatice a fost
semnalată de mai mulţi pacienţi drept prin urmare i s-a dat numele de “fenomen Köebner”.
Statistic, s-a observat ca până la 50% din persoanele cu psoriazis au avut o leziune psoriatica
care s-a dezvoltat la locul traumei tegumentare.

3.Infecţiile
Infecţiile cauzate de virusuri şi de bacterii pot declanşa anumite tipuri de psoriazis. Infecţiile
streptococice ale căilor respiratorii superioare (tonsilite, sinuzite etc) sunt recunoscute ca
declanşatoare ale psoriazisului. De asemenea, la persoanele infectate cu HIV s-a menţionat
aparitia mai frecventă a psoriazisului in urma infecţiilor.

9
4.Statusul psihosocial al psoriazisului
Psoriazisul este o boală cronică care poate avea impact psihologic şi social asupra vieţii
pacientului. Pentru acesta, psoriazisul poate fi mai mult decât o “boală de piele”. Totuşi,
membrii apropiaţi ai familiei sau prietenii pacientului s-ar putea să nu înteleaga boala.
Impactul psihologic este mai mare atunci când apare în tinerete, iar pacientul este mai
vulnerabil la traumele psihosociale .
Pot apărea probleme psihologice din grija pacientului pentru aspectul său, respingerea sociala,
vinovăţie, jena pentru sine şi familie. Pot de asemenea exista sentimente (uneori justificate) că
psoriazisul limitează succesul în carieră deoarece ceilalti salariaţi nu înteleg natura bolii.
Pacienţii pot renunţa de multe ori la anumite activitati intrucât se simt jenaţi sau pentru că le
este teamă de respingere. Pe unii, boala îi face adesea să se simtă neatrăgători pentru sexul
opus. (3, p 108)

Figura 3

Studiile au arătat că stress-ul psihologic poate afecta cursul bolii şi/sau contribuie la
problemele psihologice ( depresie, anxietate, furie nestăpânită, comportament obsesiv).

Pruritul (mâncărimea) – un simptom comun psoriazisului contribuie la stress-ul psihologic şi

poate exacerba psoriazisul agravându-l sau determinând declanşarea.

5.Substanţe medicamentoase
O serie de substanţe medicamentoase sunt cunoscute ca factori agravanţi sau favorizanţi ai
apariţiei psoriazisului :
-clorochina
-substanţe antihipertensive cum ar fi inhibitorii de enzimă de conversie, beta blocantele

10
-progesteron
-derivaţi de litiu
-indometacinul, chiar aspirina, pot agrava un psoriazis deja existent (spre deosebire de alţi
derivaţi antiinflamatori nesteroidieni care pot ameliora psoriazisul, ex: meclofenamul).

Simptomatologia psoriazisului diferă în raport cu formele clinice, cu complicaţiile, cu

topografia şi, uneori cu vârsta (psoriazisul la copil, vârstnic). Sunt descrise şi forme atipice.
Leziunile caracteristice ale psoriazisului comun (vulgar) constau în pete, plăci sau
placarde întinse, eritemo-scuamoase, bine circumscrise, cu contururi fie
-regulate (în leziunile rotund ovalare),
-neregulate (în plăcile şi placardele întinse, acestea provenind din confluarea celor mai mici).

Scuama este groasă, stratificată, neaderentă (se detaşează uşor), de culoare alb-sidefie,
albă sau mată. Descuamarea duce la apariţia unei minuscule picături de sânge, ca o picătură
de “rouă sângerândă” (semnul Auspitz), semn patognomonic de mare valoare diagnostică.
Traumatismul mecanic în pielea indemnă, produce după 7-14 zile leziuni de psoriazis
(fenomen Köebner) .
Localizari de elecţie: faţa de extensie a coatelor si genunchilor, zona lombo-sacrată,
scalp, dar leziunile pot fi localizate oriunde pe suprafaţa cutanată. în mod obişnuit la adult
respectă faţa.

Figura 4(psoriazis cu contur

regulat vs psoriazis cu contur neregulat-placarde)

11
– modificări ale unghiilor sunt regăsite la aproximativ 50% dintre pacienţii cu psoriazis.
Dintre acestea amintim:
– pete mici unghiale şi periunghiale (fără evidenţierea unei infecţii micotice)

Figura 5 (psoriazis
unghial)
– îngălbenirea unghiilor de la picioare şi rareori a unghiilor de la mâini
– desprinderea unghiei din rădăcină
– rar, depozite fine subunghiale de ţesut cutanat .
Alte simptome, mai rare sunt:
– plăci cutanate cu localizare în oglindă (bilateral, de exemplu la ambele coate sau ambii
genunchi)

– leziuni cutanate asemănătoare picăturilor de apă.

– Fenomenul Kobner poate apărea la unele persoane cu psoriazis care au suferit o arsură,
expunere exagerată la soare, tăietură la nivelul unei regiuni cutanate neatinse de psoriazis.
Acest fenomen constă în apariţia leziunilor psoriazice caracteristice, la aproximativ câteva
zile până la 2 săptămâni de la rănire.

12
 II. DIAGNOSTICUL

Psoriazisul este o condiţie cutanată inflamatorie şi proliferativă manifestată prin leziuni

eritemato-scuamoase bine delimitate, dispuse electiv pe feţele de extensie ale membrelor şi
scalp.

Studiile asupra HLA au relevat că fenotipul HLACW6 ( antigenul leucocitar uman) este
cel mai frecvent corelat cu psoriazisul. Riscul de a dezvolta psoriazis la persoanele cu acest
fenotip este de 10 ori mai ridicat.
II.1.Diagnosticul pozitiv

Psoriazisul este diagnosticat după o examinare a mănunţită a pielii pacientului, însoţită de

o serie de întrebări la care pacientul trebuie să răspundă. Există cazuri când medicul prelevă o
mostră de piele pentru a o examina la microscop. Examinarea pielii la microscop îl ajută pe
medic să excludă posibilitatea existenţei unei alte afecţiuni care se manifestă similar cu
psoriazisul.
Simptome si semne clinice esentiale:

-plăci si placarde eritemato-scuamoase de dimensiuni şi forme variate, bine delimitate,

acoperite de scuame abundente, albe, lamelare, multistratificate, care se detaşează cu uşurinţă
spontan sau prin grataj.

Figura 6
Din punct de vedere paraclinic se vor face urmatoarele investigatii:
-analize de laborator (hemoleucograma, biochimie, teste de inflamatie)
-biopsie cutanata si examen histopatologic

13
 Figura 7 (biopsie cutanata)
-radiografii ale articulatiilor afectate (pentru psoriazisul artropatic)
-exudat faringian
-examen micologic

Figura 8(psoriazis vulgar)

II.2. Diagnosticul diferential

Psoriazisul poate să se asemene cu:

1.Dermatita seboreică. Acest tip de dermatită este caracterizat prin pielea unsuroasă, roşiatică,
scuamoasă.

Dermatita seboreică se găseşte în zone ale corpului precum: faţa, pieptul şi spatele.
Această afecţiune apare şi la nivelul scalpului sub formă de mătreaţă.

14
2. Lichen planus – o afecţiune dermatologică inflamatorie care apare sub forma unor zone
rotunde, cu vârful bombat, la nivelul braţelor şi al picioarelor, însoţite de senzaţie de
mâncărime.
3. Tinea corporis – o afecţiune provocată de o infecţie fungică existentă în primul strat al
epidermei.
4. Pitiriasis rosea este o altă boală dermatologică asemănătoare psoriazisului, care apare iniţial
sub forma unei pete mari pe piept, abdomen sau spate şi care apoi începe să se extindă.

Paraclinic,cu scop de excludere a altor boli si initiere a terapiilor biologice de rezerva:

-teste HIV -SIDA

-teste serologice pentru sifilis (VDRL si TPHA)
-markeri pentru hepatitele cronice cu virus hepatitic B ( AgHBs ) şi virus hepatitic C (Ac anti
–HCV)
-IDR la PPD (intradermoreactia la tuberculina, PPD= derivate proteice purificate)
-Radiografie pulmonara, pentru excluderea unei eventuale tuberculoze asociate

15
 III. TRATAMENTUL

Profilaxia psoriazisului

Deoarece etiopatologia psoriazisului este complexă şi încă cu multe necunoscute nu se

poate vorbi de un tratament etiologic al bolii. În ceea ce priveşte profilaxia psoriazisului, ea
trebuie axată pe înlăturarea factorilor ce pot favoriza, declanşa şi întreţine boala. Unii autori
apreciază că dieta hipocalorică , săracă în grasime , clorură de sodium, hidraţi de carbon, dar
bogată în fructe şi legume ar avea o valoare în cazurile persistente, la bolnavii cu tendinţă la
obezitate. La psoriazicii cu diabet este recomandat un regim hipoglucidic. În formele severe
eritrodermice şi artropatice s-a preconizat o dietă săracă în triptofan , care constă într-un
regim aproape exclusive din carne de curcan.

Posibilităţi de tratament

Strategia terapeutica a psoriazisului cuprinde două faze:

1.faza albirii, care nu este în prezent o problemă

2.faza de întreţinere, care este întotdeauna dificilă datorită faptului că este greu de obţinut o
complianţă terapeutică din partea pacientului după dispariţia leziunilor cutanate .

Tratamentul trebuie să fie simplu şi adaptat stilului de viaţă a pacientului, precum şi efectelor
adverse cumulative datorate administrării cronice.

Astăzi nu avem monoterapie eficientă şi sigură pe termen lung pentru psoriazis. Motiv pentru
care se fac eforturi mari pentru a găsi un mijloc terapeutic mai eficient şi mai puţin toxic.

În prezent se utilizează două tipuri de terapie:

I.Terapia topică

II.Terapia sistemică

Tratamentul local este până acum cel mai eficient, lipsit de riscuri şi desigur cel mai utilizat
in practică. Este baza tratamentului psoriazisului vulgar, forma clinică obişnuită a bolii,
realizând albirea leziunilor în 3-4 săptămâni. Trebuie menţionat că tratamentul general apare
pe planul al II-lea ca eficienţă faţă de terapia topică.

Factori majori care influenţează alegerea terapiei psoriazisului:

1.Extinderea bolii
a.şanţuri difuze
b.porţiuni inflamate localizate
c.porţiuni mari extinse
d.exfoliativă
e.localizări speciale:
-scalp
16
-cute
-palme şi plante
2.vârsta pacientului
-copil, adult sănătos, adult în vârstă

-Obiective terapeutice: ameliorarea erupţiei cutanate

Observaţii:
-este necesara colaborarea interdisciplinară (reumatologie, boli interne, recuperare medicala,
psihiatrie, consiliere psihologică, etc) în funcţie de particularităţile cazului, de complicaţiile
psoriazisului şi de bolile asociate
-se vor monitoriza scorurile PASI (Psoriasis Area Severity Index), DLQI (Dermatology Life
Quality Index), NAPSI ( Nail Psoriasis Severity Index)
-Măsuri generale :educaţia bolnavului, evitarea factorilor declanşatori / agravanţi, asistenţă
psihologică dacă este necesar,consilierea pacienţilor asupra măsurilor generale cu efect
preventiv pentru evoluţia bolii (4, p 67)
III.1.Tratament medicamentos topic (local) : este tratamentul de primă intenţie în formele
simple de psoriazis vulgar:
-keratolitice
-dermatocorticoizi
-analogi de vitamina D simpli sau în combinaţie cu dermatocorticoizi
-reductoare
-inhibitori de calcineurină
-combinaţii terapeutice topice
III.2.Tratament sistemic(in functie de disponibilitatile din farmacia spitalului):
-Methotrexat
-Retinoizi
–Acitretin
-terapii biologice: Adalimumab, Infliximab, Etanercept
–în psoriazisul vulgar sever(in functie de aprobarea CNAS)
III.3.Fototerapia: PUVA(psoraleni plus UVA), RE-PUVA(asocierea de acitretin per os
zilnic cu PUVA-terapia), UVB, laser-terapia sau IPL( lumină intens pulsată )–in functie de
aprecierea mediculuisi de disponibilitatea farmaciei spitalului.

17
 Figura 9 (fototerapie)
III.4.Terapii asociate în funcţie de particularităţile cazului :
-antibioterapie,
-antihistaminice,
- psihotrope
Observatie:
Terapia generală se începe în spital şi se continuă sub supraveghere
a medicului de familie sau a specialistului dermatolog din ambulatoriu. Este de primă intenţie
pentru psoriazisul artropatic, eritrodermic şi pustulos şi de secundă intenţie în cazul
psoriazisului vulgar rezistent la tratamentul topic corect efectuat cel puţin o lună.
III.5. Tratamentul igieno-dietetic

Un rol important in tratamentul psoriazisului vulgar il are respectarea unui regim

alimentar. Rolul asistentei medicale este de a-l invata pe pacient in ce consta acest regim. In
acest sens, asistenta medicala sfatuieste pacientul sa:

– Menţina un regim alimentar format din 50% alimente crude şi sa includa multe fructe,
cereale, legume şi peşte ( pastrav, somon, macrou s.a) în dietă.

– Manance multe fibre – fibrele sunt esentiale pentru menţinerea unui colon sănătos. Pectina
din mere şi tărâţele de psyllium, au proprietatea de a antrena toxinele din intestin şi ajută la
eliminarea lor în scaun favorizand ameliorarea leziunilor din psoriazis.

18
 Figura 10

– Utilizeze suplimente cu ulei de peşte, ulei din seminţe de in sau de primulă. Acestea conţin
ingrediente care împiedică producerea şi stocarea de acid arahidonic (AA), care determina
aparitia unui răspuns inflamator şi agraveaza leziunile din psoriazis. Produsele lactate desi au
un continut redus de acid arahidonic ar trebui evitate pentru a preveni aparitia leziunilor
tegumentare.

– Carnea roşie are de asemenea in compozitie acid arahidonic.

– Cea mai importanta sursă de acid arachidonic sunt uleiurile vegetale care se găsesc în
compozitia alimentelor coapte, în snacksurile sărate, în margarină şi în dressingurile pentru
salate.

– Utilizeze suplimente cu ulei de peste, ulei din seminţe de in sau de primula.

– Nu consume citrice, alimente prajite, alimente intens procesate ( junk food sau fast food),
grasimi saturate din carne sau lactate, zahar sau faina alba.

– Alimentele bogate in solanina precum cartofii, vinete, rosii pot contribui la agravarea
psoriazisului

– Pentru reducerea roşeţii şi calmarea zonelor iritate, aplicaţi, cu vată, apă de mare pe zonele
afectate, de câteva ori pe zi

– Dieta fără gluten în tratamentul psoriazisului – in cadrul observaţiilor clinice, s-a stabilit că
la unele persoane care suferă de psoriazis, creşte sensibilitatea la gluten, trecerea la o dietă
fără gluten, în asemenea cazuri, ameliorând vizibil evoluţia psoriazisului. (5, p 109)
19
III.6.Tratamentul alternativ

- spa;
- aerosoli - Marea Moarta;
- Ihtioterapia - Pacientul este scufundat intr-un bazin cu pesti care consuma tesutul afectat al
pacientului in unele statiuni din Turcia, Croatia (Altermedica) & Irlanda ; Pestele se
numeste garra rufa obtusa
- Fructele de Mahonia aquifolium, sunt deasemenea folosite in tratarea eczemelor si psoriazis

III.7. Alte tratamente:

-Sărurile de aur, în doze progresive, sînt indicate mai ales în psoriazisul artropatic.
-Vitaminele B6 (în psoriazisul seboreic) PP, D (în psoriazisul cu hipocalcemie şi pustulos)
sînt indicate de mulţi cerecetătorii.
-Corticoizii pot să dea rezultate în psoriazisul eritrodermic, pustulos şi artropatic. Dintre
corticoizii cei mai activi : triamcinolonul şi combinaţia de dexametazon şi prednisolon
(Predexon).
-Pentru a inhiba procesul mitotic exagerat al celulelor bazale, recent se recomandă citostatice
de tipul aminopterinei sau metotrexatului. Aminopterina se administrează 1,5—2 mg zilnic,
pînă la răspunsul favorabil al leziunilor. Metotrexatul, mai puţin toxic, se recomandă în doze
de 2—5 mg, 1—2 ori/zi, în cure de 7 zile, cu repaus de aceeaşi durată. Aceste medicamente,
fiind toxice, necesită control hematologic şi renal.
-Tratamentul biologic cu endotoxină B.C.G.
-Deşi mercurul este mai puţin întrebuinţat, pomezile cu calomel în concentraţie de 15% pot fi
folosite în special pentru psoriazisul pielii capului.

Tratamentul psoriazisului este eficace dacă a fost început precoce şi dacă este continuat pînă
la dispariţia tuturor leziunilor.

20
 IV.Evoluţie şi prognostic

National Psoriasis Foundation a propus un sistem de evaluare a severităţii psoriazisului de

tipul:

1.Psoriazis uşor, fără afectarea calităţii vieţii, tratament topic cu preparate fără riscuri majore,
în general sunt afectate mai puţin de 5 % din suprafaţa corporală.

2.Psoriazis mediu, fără afectarea calităţii vieţii, tratament topic cu risc moderat, afectarea a 2-
29% din suprafaţa corporală.

3.Psoriazis sever, afectarea calităţii vieţii, boala nu răspunde satisfăcător la tratamente cu risc
mic.
În evaluarea severităţii psoriazisului se mai iau în considerare şi factori de tip localizarea
bolii (faţă, mâini, degete, zona genital etc.), simptomatologia prezentă, prezenţa artritei.

21
 V. PLANURI DE INGRIJIRI

Cazul I

1) Culegerea datelor :

Nume/Prenume :C. I.
Nationalitate :romana
Varsta :76 ani
Sex :masculin
Stare civila :casatorit
Ritm de viata :normal
Grup sangvin :AII ,Rh+
Motivele internarii :psoriazis vulgar, onicomicoza
Data internarii : 28-VIII-2016
Data externarii : 10-IX-2016
Spitalul : Spitalul Clinic Municipal Timisoara
Sectia : Sectia Dermato-Venerologie
2) Informatii fizice :

• Cap :

Tegumente si mucoase : Umede ,cu arii cutanate usor tumefiate ,cu margini rosii ,acoperite cu
scuame mari de culoare alba. Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devenind
dureroase.

Unghii : -Ingalbenira unghiilor de la picioare cu desprinderea unghiei din patul unghial (de la
radacina) , pete mici unghiale si periunghiale (fara evidentierea unei infectii micotice-
onicomicoza)

Cavitatea bucala :dentitie completa

• Trunchi :
Fara semne particulare
Tesut celular adipos :normal reprezentat
Fara probleme cardiace

22
• Membre :
Fara semne particulare
Articulatii :mobile ,nedureroase
Sistem osteoarticullar :aparent integru
Sistem respirator :Ganglioni nepalpabili

• Elemente de igiena :

a) Elemente legate de alimentatie : pacienta nu are apetit exagerat ,avand 3 mese pe zi

b) Elemente legate de eliminare :
-scaun de aspect normal ,grup sanitar 1 scaun la 3 zile
-urina cu aspect normal ,grup sanitar 4 mictiuni pe zi
c) Elemente legate de igiena individuala :Activitate normala ,sadisfacerea nevoii de a
dormi si odihni
• Greutate corporala :96 kg
• Inaltimea :1.65cm
• Temperatura :38°C
• Comunicare verbala :comunica cu personalul medical ,scrisul este descifrabil .
• Comunicare nonverbala :facies suferid ,pacientul e orientata temporo-spatial
• Atitudinea familiei fata de pacient : buna
3) Informatii mediale :
• Antecedente heredocolaterale : cu antecedente de psoriazis palmo-plantar
• Antecedente personale :psoriazis vulgar si unghial
• Alergii :fara alergii
4) Diagnosticul medical :
• Diagnostic de trimitere :psoriazis palmo-plantar ,afectand si regiunea unghiala
• Diagnostic de internare : psoriazis vulgar palmo-plantar si unghial
• diagnostic la 72 de ore : psoriazis
• Diagnostic la externare : exema microbiana , psoriazis palmo-plantar si unghial

23
 Figura11

Analiza datelor pe nevoi:

1)Nevoia de a fi curat ,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele :
•Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-zone tegumentare rosii
-limitarea miscarilor
• Sursa de dificultate :
-prurit
-alterarea tegumentelor
-durere
-pete mici ,ingalbenirea unghiilor
2)Nevoia de a evita pericolele
• Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-inflamatie
-incapacitatea sa urmeze prescriptiile de igiena ,sa se spele ,sa-si ingrijeasca unghiile
• Sursa de dificultate :
-stare depresiva
-slabiciune
-durere
3)Nevoia de a comunica
•Manifestari de dependenta :

24
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii
• Sursa de dificultate :
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viata
-proces infectios
-lipsa de cunoastere a mijloacelor preventive
-comunicare ineficienta

25
Identificarea Obiective Interventii Evaluare
problemelor/Diagnostice de nursing
ZIUA I

Carenta de igiena Pacientul sa prezinte Interventii autonome In prima zi s-a

tegumente , fanere si efectuat toaleta
Se va analiza anamneza amanuntita .
mucoase curate pacientului , ajutandu-
Se apreciaza starea generala a pacientului .
l si sprijinindu-l pe
Se va indeparta de pe suprafata pielii stratul acesta .
cornos descuamat prin efectuarea toaletei .

Alterarea fanerelor Luarea de masuri Interventii autonome S-au ingrijit unghiile ,

pentru ca pacientul sa Ajuta la ingrijirea unghiilor sanatoase si le taindu-le cu atentie in
nu devina sursa de fereste pe cele afectate cu pansamente sterile . vederea indepartarii
infectii nosocomiale . Interventii delegate depozitului subunghial
-aplica tratamentul local la indicatia medicului ce contine germeni
patogeni ce ar putea
da risc de complicatii .

26
Vulnerabilitate fata de infectii datorita altor Pacientul sa Asigura conditii de mediu adecvate pentru a S-a asigurat un
boli pe care acesta le are beneficieze de un evita pericolele prin accidentare . mediu adecvat
mediu de siguranta . pentru evitarea
Ia masuri sporite de evitare a transmiterii
pericolelor .
Pacientul sa fie ferit infectiei .
S-au luat masuri de
de accidente si Urmareste si apreciaza corect potentialul
evitare a
infectii . infectios al pacientului , receptivitatea sa si
transmiterii
aplica masuri de izolare a surselor de infectie .
infectiilor .
Se urmareste in
permanenta
pacientul .
Pacientul s-a
adaptat la mediul
spitalicesc .
Pacientul a fost
informat despre
boala sa .

Alimentatie inadecvata prin adoptarea unui Pacientul sa se Interventii autonome Pacientul intelege
regim nesanatos si in neconcordanta cu alimenteze - Asigura pacientului un climat confortabil necesitatea respectarii

27
regimul igieno-dietetic impus de medic
cantitativ cat si calitativ
corespunzator , atat - Discuta cu pacientul si exploreaza regimului alimentar si
gusturile alimentare ale acestuia este cooperant.
- Explica pacientului necesitatea
respectarii unui regim alimentar
echilibrat
Interventii delegate
-Administreaza pacientului doar acele
alimente ce sunt permise de regimul
alimentar stabilit de medic
-Supravegheaza alimentele aduse de
apartinatori

ZIUA II-III

Postura inadecvata , circulatie inadecvata Stabilirea, impreuna Interventii autonome Dupa efectuarea baii
datorita diminuarii mobilitatii . cu pacientul a unui - Efectuarea toaletei pacientului pe regiuni generale si aplicarea
program de exercitii - Pregatirea fizica si psihica pentru tratamentului
fizice. . investigatii pacientul se simte

foloseasca Interventii delegate bine.

Sa se
tehnici de destindere -explicarea necesitatii tratamentului si aplicarea
acestuia
si relaxare .

28
 -tratamentul topic : Calciferol

-Betametozon :se aplica de doua ori pe zi.

-Penicilina G 2ml 500 000UI la 6 ore

-Ketotifen 2 capsule .

Incapacitate de a se imbraca si dezbraca Pacientul sa Interventii autonome Pacientul in urma

singur . cunoasca importanta Asistenta medicala: interventiilor si
satisfacerii acestei -Invata pacientul sa-si aleaga imbracamintea tratamentului prezinta
nevoi . corespunzatoare. o stare generala buna .

Pacientul sa se poata -Incurajeaza pacientul pentru a-si alege o

imbraca si dezbraca imbracaminte adecvata .
singur . -Noteaza interesul pacientului pentru a se
Sa fie sfatuit in a imbraca si dezbraca .
purta haine curate si Interventii delegate
cat mai largi . -S-a efectuat examenul local la nivelul
zonelor afectate .

-S-a efectuat toaleta si s-a administrat

tratamentul cu Betametozon si comprese cu

29
 solutie de acid boric si Ketotifen

Dificultate de a-si misca anumite parti a Pacientul sa-si poata Interventii autonome Pacientul poate
corpului datorita durerii ,oboselii , satisface nevoia de a se Asistenta medicala: efectua sadisfacerea
slabiciunii . misca si a avea o buna -Stabileste impreuna cu pacientul , nevoile de acestei nevoi .
postura exercitii fizic , adaptate capacitatii sale fizice . Invata noi
Pacientul sa nu -Educa in efectuarea tehnicilor de destindere informatii despre
prezinte durere la si relaxare tratament .
mobilizare
-Invata pacientul in efectuarea unor tehnici de I s-au inlaturat
ingrijire a unghiilor . temerile cu privire
la riscul de
-Suplineste pacientul in sadisfacerea nevoii
complicatii .
sale . Supravegheaza in permanenta pacientul
si evolutia tratamentului

Interventii delegate

-administrarea tratamentului local si sistemic

indicat de medic

-administrarea tratamentului antialgic si

antiinflamator.

30
 ZIUA IV-V

Comunicare ineficienta cu personalul Sa fie echilibrat Interventii autonome Pacientul este informat
medical. psihic . Asistenta informeaza pacientul cu privire la despre boala sa, teama
Sa foloseasca tratamentul medicamentos . de complicatii s-a
Insuficiente informatii despre boala si
mijloace de Verifica posibilitatile de comunicare a diminuat
despre evolutia ei in caz de netratare la
comunicare adecvate bolnavului . Pacientul este
timp .
Sa comunice cu Supravegheaza in permanenta bolnavul cooperant cu
Teama de complicatii
personalul medical . Ii creeaza un mediu linistit . personalul medical
Sa aiba incredere in Interventii delegate
personalul medical . Administreaza medicatia prescrisa .
Sa respecte
- Se administreaza tratamentul cu
tratamentul Betametozon si Ketotifen .
medicamentos ,
pentru a favoriza
vindecarea .

31
Dificultatea de adaptare la modificarea
tegumentelor .
Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase
de viata
Diminuarea stimei de sine
Anxietate si stare depresiva
Sa previna reaparitia Interventii autonome Pacientul prezinta o
infectiei unghiale prin Informeaza pacientul si-l asculta ori de cate ori stare generala buna .
indepartarea are vreo neintelegere cu privire la tratamentul
obiceiurilor nesanatoase administrat .
. Educa pacientul ca dupa ce se externeaza sa evite
obiceiurile de viata nesanatoase ce pot contribui
la reaparitia psoriazisului unghial .
Invata pacientul ca sa respecte tratamentul .
Interventii delegate
- Administrarea tratamentului prescris
Pacientul sa isi Interventii autonome Pacientul se simte mai
cunoasca boala si - Oferirea de pliante pe intelesul bine
efectele acesteia asupra pacientului cu date despre boala sa TA 130/90 mmHg
imaginii de sine - Disponibilitatea la discutii deschise Anxietatea si depresia
Sa diminuam starea de - Trimiterea pacientului la sedinte de s-au diminuat
anxietate si depresie psihoterapie cu un psiholog specializat
Interventii delegate
-masurarea functiilor vitale
-administrarea tratamentului local si sistemic
-administrarea, la indicatia medicului, unui
anxiolitic (Prazolex 2x1 tb/zi)
32
CAZUL II

1) Culegerea datelor :

Nume/Prenume :M.A.
Nationalitate :romana
Varsta :58 ani
Sex :masculin
Stare civila :casatorit
Ritm de viata :normal
Grup sangvin :0I ,Rh+
Motivele internarii :psoriazis vulgar
Data internarii : 10-XII-2016
Data externarii : 22-XII-2016
Spitalul : Spitalul Clinic Municipal Timisoara
Sectia : Sectia Dermato-Venerologie
• Greutate corporala :84kg
• Inaltimea :1.75cm
• Temperatura :37.4°C
• Comunicare verbala :comunica cu personalul medical ,scrisul este descifrabil .
• Comunicare nonverbala :facies suferid ,pacientul e orientata temporo-spatial
• Atitudinea familiei fata de pacient : buna
2) Informatii mediale :
• Antecedente heredocolaterale : cu antecedente de psoriazis pe linie materna
• Antecedente personale :psoriazis vulgar
• Alergii :fara alergii
3) Diagnosticul medical :
• Diagnostic de trimitere :psoriazis vulgar al scalpului
• Diagnostic de internare : psoriazis vulgar sporadic, cu leziuni în plãci, afectând scalpul.

33
 Figura 12

Cunoasterea pe nevoi

1)Nevoia de a fi curat ,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele :

•Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste

-anxietate
-plãci eritematoscuamoase, bine delimitate, cu contur policiclic, acoperite de scuame alb-
argintii, pruriginoase, ocupând aproximativ 70% din suprafata scalpului
-limitarea miscarilor

Sursa de dificultate :
-
prurit
-
alterarea tegumentelor
-
durere
2)Nevoia de a evita pericolele
• Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-inflamatie
-incapacitatea sa urmeze prescriptiile de igiena ,sa se spele
• Sursa de dificultate :

34
 -stare depresiva
-slabiciune
-durere
3)Nevoia de a se misca si a avea o bun postura:
•Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-limitarea miscarilor
• Sursa de dificultate :
-oboseala ,slabiciune
-alterarea tegumentelor
-durere
4) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
•Manifestari de dependenta :
-dificultate de a se imbraca si dezbraca
• Sursa de dificultate :
- anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii
5) Nevoia de a comunica
•Manifestari de dependenta :
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii
• Sursa de dificultate :
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viata

Planul de ingrijiri

35
 ZIUA I-II

Identificarea problemelor/ Obiective Interventii Evaluare

Diagnostic de nursing
Incapacitatea de a se pastra curat Pacientul sa prezinte Interventii autonome Dupa efectuarea baii
din cauza anxietatii , slabiciunii tegumente curate Asistenta medicala generale pacientul are o
,durerii . -pregateste materialele necesare pentru toaleta stare de confort
generala a pacientului
-pregateste materialele necesare pentru schimbarea
lenjeriei de pat a pacientului
-pregateste salonul, sa fie bine aerisit, curat si sa
asigure confortul pacientului

36
Alterarea imaginii de sine datorita Pacientul sa-si cunoasca Interventii autonome Dupa discutia purtata si
anxietatii si depresiei boala si efectele acesteia Asistenta medicala: dupa aplicarea
Pacientul sa nu prezinte -poarta discutii deschise cu bolnavul tratamentului starea
anxietate si depresie -ofera informatii despre boala generala a pacientului este
-explica necesitatea tratamentului si posibilitatea mult imbunatatita.
aparitiei complicatiilor prin nerespectarea acestuia
Interventii delegate
-aplica tratamentul local si sistemic
dipropionat de betametazonã si calcipotriol sub
formã de gel (topic combinat special conceput
pentru scalp)
-medicatie anxiolitica Prazolex, la indicatia
medicului
Prurit Pacientul sa aiba o stare de Interventii autonome In urma tratamentului,
bine, sa nu prezinte prurit Asistenta medicala: pruritul cedeaza in
Pacientul sa se poata -exploreaza obiceiurile de viata si somn ale intensitate
odihni pacientului
-afla in ce conditii se amelioreaza si cand se
exacerbeaza pruritul
-transmite medicului curant informatiile

37
 Interventii delegate
-aplica tratamentul prescris
-urmareste reactia pacientului la tratament

ZIUA III

Durere Pacientul sa nu prezinte Interventii autonome Pacientul aplica tehnicile

durere, sa aiba o stare de -discutii cu pacientul de relaxare invatate
confort fizic si psihic -explorarea unor obiceiuri de viata care relaxeaza In urma administrarii
pacientul tratamentului pacientului i
-invatarea unor tehnici de relaxare se amelioreaza durerea
Interventii delegate
-administrarea tratamentului prescris, local si
sistemic
-administrare de antialgice

38
Limitarea miscarilor secundar
durerii
Dificultate in a se imbraca si
dezbraca
Pacientul sa se poata Interventii autonome Pacientul mobilizeaza usor
mobiliza -discutii cu pacientul zona capului
-explicarea implicatiilor bolii asupra calitatii vietii
-pacientul este invatat sa execute miscari fine de
mobilizare la inceput
Interventii delegate
-administrarea tratamentului local prescris
dipropionat de betametazonã si calcipotriol sub
formã de gel
Pacientul sa prezinte Interventii autonome Pacientul este cooperant,
independenta in -se discuta cu pacientul pentru a afla de ce nu se invata cum isi poate
satisfacerea acestei nevoi poate imbraca/dezbraca singur satisface singur aceasta
-se stabilesc impreuna cu pacientul pasii pe care ii nevoie
va urma in satisfacerea acestei nevoi
-se ajuta pacientul intai sa se dezbrace, avand grija
sa evitam zona afectata de la nivelul scalpului
-se ajuta pacientul sa se imbrace
-se explica pacientului necesitatea imbracarii in
perioada tratamentului si a spitalizarii a unor haine
cu nasturi pe care sa nu fie nevoit sa le imbrace
peste cap
39

Riscul aparitiei complicatiilor
ZIUA IV-V
Pacientul sa fie bine Interventii autonome Pacientul este cooperant,
ingrijit, sa se evite aparitia -asistenta medicala discuta cu pacientul despre ajuta la efectuarea tuturor
complicatiilor necesitatea respectarii stricte a tratamentului manevrelor
medicamentos si igieno-dietetic prescris de catre
medic
-se explica pacientului eventualele complicatii ce pot
surveni
Interventii delegate
-se efectueaza toaleta pacientului si apoi se aplica
tratamentul local indicat de catre medic
-se evalueaza stadiul de vindecare a leziunilor si se
aduce la cunostinta medicului
40
Anxietatea data de posibilitatea Pacientul sa fie echilibrat Interventii autonome Pacientul intelege ce i se
de a nu putea urma la domiciliu fizic si psihic -asistenta medicala discuta cu pacientul despre boala explica despre boala sa,
tratamentul prescris sa, despre respectarea tratamentului este capabil sa reproduca
Teama de recidiva bolii -se explica pacientului posibilitatea aparitiei ce a invatat.
recidivelor imediate sau tardive pacientul intelege
Interventii delegate necesitatea unor controale
-se aplica tratamentul indicat periodice si efectuarea
-medicul impreuna cu asistenta medicala iau legatura unor analize la indicatia
cu apartinatorii de sprijin pentru pacient medicului curant.
-se constientizeaza pacientul despre faptul ca trebuie
sa se adreseze imediat medicului in cazul aparitiei
unor noi leziuni dupa externare
-se ofera pliante, documentatie despre boala
-se recomanda pacientului vizita la un psiholog
specializat si, eventual, inscrierea sa intr-un grup de
suport

41
 Cazul III

1) Culegerea datelor

Nume: S
Prenume: M
Varsta 28 ani
Sex: masculin
Ocupatie: muncitor calificat in constructii
Studii: medii
Stare civila: necasatorit
Ritm de viata: normal
Grup sanguin : AII, Rh +
Data internarii: 5.01.2017
Data externarii: 15.01.2017
Alergii: neaga

2)Motivele internarii: leziuni rosiatice ale pielii acoperite de solzi

3)Antecedente personale fiziologiece: dezvoltare fizica si psihica in raport cu varsta

4)Antecedente heredocolaterale: neaga boli cronice in familie

5)Factori de risc legati de modul de viata: nefumator, bautor de cafea , consuma alcool
ocazional

6)Diagnosticul medical la internare: psoriazis vulgar cu localizare pe coate, genunchi, scalp si

fese

42
 Figura13

Cunoasterea pe nevoi/Diagnostice de nursing

1) Nevoia de a fi curat, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-alterarea integritatii tegumentului datorita bolii , manifestata prin scuame usor detasabile si
eritem
2) Nevoia de a comunica

-perturbarea imaginii corporale datorita caderii scuamelor care murdaresc hainele,

prejudiciului estetic, reactiei negative a colegilor, manifestata prin jena, anxietate,
autoizolare, lipsa motivatiei pentru activitatile recreative
3)Nevoia de a se realiza

-dificultatea de a se realiza datorita perturbarii stimei de sine, manifestata prin irascibilitate

sau teama de a-si pierde serviciul
4) Nevoia de a se recrea

-perturbarea dinamicii sexuale datorita sentimentului de neatractivitate, manifestata prin

depresie, starea conflictuala

5) Nevoia de a evita pericolele

43
-sentiment de inutilitate datorita costului tratamentului si timpului cheltuit pentru efecuarea
tratamentului, manifestat prin depresie
-anxietate data de necunoasterea bolii si a implicatiilor ei asupra vietii sociale pe viitor

6)Nevoia de a se imbraca si dezbraca

-pacientul nu-si poate satisface aceasta nevoie datorita disconfortului cauzat de caderea
scuamelor, a durerii aparute la mobilizarea bratelor si la flectarea membrelor inferioare

Planul de ingrijire

44
 ZIUA I-II

Identificarea problemei/ Obiective Interventii Evaluare

Diagnostic de nursing

Alterarea integritatii Pacientul sa prezinte Interventii autonome Pacientul este

tegumentului datorita bolii , tegumente si mucoase -asistenta medicala discuta cu pacientul si afla cooperant, isi
manifestata prin scuame usor curate si integre despre obiceiurile legate de igiena corporala efectueaza singur baia
detasabile si eritem -supravegheaza baia generala a pacientului generala sub
-pregateste materialele necesare toaletei pacientului supravegherea
-pregateste salonul bine aerisit, la temperatura si asistentei
umiditate optime Intelege necesitatea
Interventii delegate terapiei Puva si a
-pregateste si efectueaza recoltarile indicate de administrarii medicatiei
medic pentru stabilirea statusului afectiunii si
abordarea terapeutica corecta
-administreaza medicatia topica indicata de medic
si pe cea generala
- pregateste baia cu solutie de methoxalen in care va
sta bolnavul 15-20 minute , dupa care se va expune
la UVA timp de 30 minute
- insoteste si supravegheaza bolnavul in timpul
sedintelor de PUVA- terapie

45
Postura inadecvata , circulatie
inadecvata datorita diminuarii
mobilitatii .
Diminuarea stimei de sine
Anxietate si stare depresiva
Stabilirea, impreuna cu Interventii autonome Pacientul se
pacientul a unui program - Efectuarea toaletei pacientului pe regiuni mobilizeaza usor, are
de exercitii fizice. . - Pregatirea fizica si psihica pentru nevoie de sprijin in
investigatii efectuarea unor
Sa se foloseasca tehnici
de destindere si relaxare Interventii delegate miscari.
-explicarea necesitatii tratamentului si aplicarea
.
acestuia
-efectuarea unor exercitii fizice usoare indicate de
medic care sa ajute la stimularea circulatiei
Pacientul sa isi cunoasca Interventii autonome Pacientul se simte mai
boala si efectele acesteia - Oferirea de pliante pe intelesul pacientului bine
asupra imaginii de sine cu date despre boala sa TA 125/70 mmHg
Sa diminuam starea de - Disponibilitatea la discutii deschise Anxietatea si depresia
anxietate si depresie - Trimiterea pacientului la sedinte de s-au diminuat
psihoterapie cu un psiholog specializat
Interventii delegate
-masurarea functiilor vitale
-administrarea tratamentului local si sistemic
-administrarea, la indicatia medicului, unui
anxiolitic (Prazolex 2x1 tb/zi)
46
 ZIUA III-IV

Identificarea problemei/ Obiective Interventii Evaluare

Diagnostic de nursing

Prurit Pacientul sa aiba o stare de Interventii autonome In urma tratamentului,

bine, sa nu prezinte prurit
Pacientul sa se poata odihni
Asistenta medicala: pruritul cedeaza in
-exploreaza obiceiurile de viata si somn ale intensitate
pacientului
-afla in ce conditii se amelioreaza si cand se
exacerbeaza pruritul
-transmite medicului curant informatiile
Interventii delegate
-aplica tratamentul prescris

Riscul aparitiei complicatiilor Pacientul sa fie bine ingrijit, Interventii autonome Pacientul este
sa se evite aparitia -asistenta medicala discuta cu pacientul despre cooperant, ajuta la
complicatiilor necesitatea respectarii stricte a tratamentului efectuarea tuturor
medicamentos si igieno-dietetic prescris de catre manevrelor
medic
-se explica pacientului eventualele complicatii ce
pot surveni

47
 Interventii delegate
-se efectueaza toaleta pacientului si apoi se aplica
tratamentul local indicat de catre medic
-se evalueaza stadiul de vindecare a leziunilor si se
aduce la cunostinta medicului
Incapacitate de a se imbraca si Pacientul sa cunoasca Interventii autonome Pacientul in urma
dezbraca singur . importanta satisfacerii Asistenta medicala: interventiilor si
acestei nevoi . -Invata pacientul sa-si aleaga imbracamintea tratamentului prezinta
corespunzatoare. o stare generala buna .
Pacientul sa se poata
imbraca si dezbraca -Incurajeaza pacientul pentru a-si alege o
singur . imbracaminte adecvata .

Sa fie sfatuit in a purta -Noteaza interesul pacientului pentru a se

haine curate si cat mai imbraca si dezbraca .
largi . Interventii delegate
-S-a efectuat examenul local la nivelul zonelor
afectate .

-S-a efectuat toaleta si s-a administrat

tratamentul indicat de medic

-se insoteste pacientul la PUVA-terapie

48
Durere Pacientul sa nu prezinte Interventii autonome Pacientul aplica
durere, sa aiba o stare de -discutii cu pacientul tehnicile de relaxare
confort fizic si psihic -explorarea unor obiceiuri de viata care relaxeaza invatate
pacientul In urma administrarii
-invatarea unor tehnici de relaxare tratamentului
Interventii delegate pacientului i se
-administrarea tratamentului prescris, local si amelioreaza durerea
sistemic
-administrare de antialgice
Limitarea miscarilor secundar Pacientul sa se poata Interventii autonome Pacientul mobilizeaza
durerii mobiliza -discutii cu pacientul usor zona capului
-explicarea implicatiilor bolii asupra calitatii vietii
-pacientul este invatat sa execute miscari fine de
mobilizare la inceput
Interventii delegate
-administrarea tratamentului local prescris
dipropionat de betametazonã si calcipotriol sub
formã de gel

49
 ZIUA V

Identificarea problemei/ Obiective Interventii Evaluare

Diagnostic de nursing

Perturbarea imaginii corporale Pacientul sa aiba o imagine Interventii autonome Pacientul

datorita caderii scuamelor care pozitiva despre sine, sa fie constientizeaza boala
Asistenta medicala:
murdaresc hainele, prejudiciului constient de boala sa si de sa si este cooperant,
estetic, reactiei negative a implicatiile acesteia -explica bolnavului factorii agravanti pentru a fi dornic sa invete cum
colegilor, manifestata prin jena, evitati si-l incurajeaza sa stea la soare pentru a sa-si tina afectiunea
pacientul sa nu prezinte
anxietate, autoizolare, lipsa beneficia de efectul terapeutic al fotoexpunerii sub control.
anxietate si depresie
motivatiei pentru activitatile
-explica bolnavului ca psoriazisul nu este o boala Dupa discutiile
recreative
contagioasa pentru a diminua sentimentul de purtate si
culpabilitate in situatia unor cazuri de psoriazis in administrarea
familie medicatiei pacientul
este mai linistit,
-incurajeaza bolnavul sa accepte tratamentul
anxietatea si depresia
prescris de medic si-l descurajeaza in ceea ce
sunt reduse
priveste tratamentele empirice

-corecteaza ideile gresite ale pacientului despre

boala si despre tratament pentru a nu agrava

50
psoriazisul

-linisteste bolnavul si ii acorda suport psihic pentru

a-si recistiga stima de sine

-il ajuta sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau

fizic

Interventii delegate

-administreaza medicatia topica si cea pe cale

generala, urmarind eventualele efecte secundare

-insoteste si supravegheaza bolnavul in timpul

sedintelor de PUVA- terapie

-pregateste baia cu solutie de Methoxalen in care va

sta bolnavul 15-20 minute , dupa care se va expune
la UVA timp de 30 minute

-administreaza la indicatia medicului medicatie

anxiolitica: Xanax 2x25 mg/zi

51
 Comunicare ineficienta cu Sa fie echilibrat psihic . Interventii autonome Pacientul este
personalul medical. informat despre boala
Sa foloseasca mijloace Asistenta medicala:
Insuficiente informatii despre sa, teama de
de comunicare adecvate
boala si despre evolutia ei in - informeaza pacientul cu privire la tratamentul complicatii s-a
caz de netratare la timp . Sa comunice cu medicamentos . diminuat
Teama de complicatii personalul medical .
-Verifica posibilitatile de comunicare a Pacientul este
Sa aiba incredere in bolnavului . cooperant cu
personalul medical . personalul medical
-Supravegheaza in permanenta bolnavul
Sa respecte tratamentul -Ii creeaza un mediu linistit .
medicamentos , pentru a Interventii delegate
favoriza vindecarea .
-Administreaza medicatia prescrisa .
- Se administreaza tratamentul indicat

Alimentatie inadecvata prin

Pacientul sa se alimenteze Interventii autonome Pacientul intelege
adoptarea unui regim nesanatos
corespunzator , atat necesitatea respectarii
si in neconcordanta cu regimul - Asigura pacientului un climat confortabil
cantitativ cat si calitativ regimului alimentar si
igieno-dietetic impus de medic - Discuta cu pacientul si exploreaza gusturile
este cooperant.
alimentare ale acestuia
- Explica pacientului necesitatea respectarii

52
 unui regim alimentar echilibrat

Interventii delegate

-Administreaza pacientului doar acele alimente

ce sunt permise de regimul alimentar stabilit de
medic

-Supravegheaza alimentele aduse de apartinatori

Deficit de cunostinte Pacientul să acumuleze noi Interventii autonome Pacientul este atent la
cunoştinţe în legătură cu
ceea ce i se explica si
boala sa mijloacele Asistenta medicala:
profilactice şi curative promite ca va
-exploreaza nivelul de cunoştinţe al pacientului colabora cu cadrele
privind boala,modul de manifestare, măsurile
medicale
preventive şi curative, modul de participare la
intervenţii şi procesul de recuperare;
- stimuleaza dorinţa de cunoaştere a pacientului prin
lecturarea de materiale de specialitate în legătură
cu boala sa
-conştietizeaza bolnavul asupra propriei
responsabilităţi privind sănătatea
- verifica dacă pacientul a înţeles mesajul corect şi

53
dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;
- invata pacientul să aibă un mod de viaţă raţional;

54
 VI.CONCLUZII
Pentru fiecare persoană este important aspectul exterior, însă unele afecţiuni ale pielii ne
fac să ne simţim incomodaţi faţă de lumea care ne înconjoară. Una din patologiile cutanate
respective este psoriazisul. Persoanele sănătoase se feresc de contactul cu un bolnav de
psoriazis considerînd că este o maladie contagioasă sau generată de lipsa igienei personale.
Acest lucru are un impact puternic asupra vieţii lui sociale, profesionale şi personale.

Toti pacientii cu psoriazis isi doresc sa scape de aceasta afectiune. Unii au o forma extinsa
de psoriazis atii insa au leziuni psoriazice numai la nivelul scalpului sau numai la nivelul
genunchilor sau coatelor.

Conform FDA, forma severa de psoriazis este definita atunci cand placile psoriazice
afecteaza mai mult de 20% din suprafata corporala totala.

Pacientii afectati de psoriazis au probleme legate de somn, de mers sau in utilizarea

bratelor. Acestia sunt de obicei tristi, stanjeniti si rusinati de situatia lor. Ei pierd mult timp si
resurse financiare pentru diverse tratamente mai mult sau mai putin eficiente. Ei sunt izolati
social si in general evita sa se intalneasca cu alte persoane in public. Acest tip de pacienti au
nevoie de “terapii agresive” chiar si atunci cand tegumentul este afectat pe portiuni mici.
Candidatii pentru terapie locala au de obicei psoriazis pe mai putin de 5% din suprafata
corporala. Cu toate acestea unii dintre pacientii cu psoriazis pe mai putin de 5% din suprafata
corporala ar trebui sa fie candidati pentru terapie sistemica, fototerapie sau ambele datorita
dificultatilor legate de localizare, coexistenta artritei psoriazice sau a afectarii functiilor fizice
sau psihice.

In cele trei cazuri prezentate mai sus toti pacientii au fost de sex masculin, toti au prezentat
alterari ale tegumentelor, tuturor le-a fost alterata mobilitatea, au prezentat durere, prurit,
dificultate in a se imbraca si dezbraca si au avut imaginea de sine alterata, prezentand
anxietate si depresie in diferite grade.

Punctele diferite ale celor trei cazuri au fost stadializarea bolii, localizarea acesteia, varsta
pacientilor si tratamentele diferite aplicate.

55
 VII.BIBLIOGRAFIE

1. www.eASISTENT.ro

2.Solovan., C., S., (2005), Ghid de dermatopatologie cu corelaţii clinice, Timişoara: Graphite.

3.Solovan., C., S., (2010), Terapii moderne în psoriasis. Viaţa medicală, XXII

4. www.suporttm.ro

5.Bucur Gh., Opris D.A.- Boli dermatovenerice Enciclopedie, Editura Medicala Nationala ,
2002

56