Ingrijirea pacienilor cu poliartrita reumatoida

INTRODUCERE
Poliatrita Reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica i
progresiva care afecteaza articulaiile mici ale membrelor , in mod simetric i
distructiv.
Secolul al XVIII lea a gasit medicii in faza primelor descoperiri ale
Poliatritei Reumatoidei pe care pareau sa o distinga de alte artropaii cu larga
raspandire cum erau : guta, artroza, sau reumatismul articular acut, pe baza unor
observaii sporadice, epidemiologice (prevalena feminina) sau clinice (caracterul
deformat i evoluia cronica spre invaliditate) .
Dei nu exista nici o indoiala ca Sydenham (1676) , Landre-Beauvais
(1800) i alii au descries cazurile clar identificate ca PR, este meritul lui Garrod
(1859) de a fi realizat ca se gasete in faa unei noi entitai nosologice distincte i
de a fi ataat artritei atributul de reumatoida .
In anul 1940 Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM in serul
bolanvilor cu PR .
Poliatrita Reumatoida este intalnita in toate arile i in zonele climatice.
Dei exista diferene in ceea ce privete prevalena reportata in diferite
arii geografice, care in de criteriile de diagnostic utilizate in studiile popula ionale,
proporia raportata este de 1% cu variaii intre 0,3 i 1,5% .
In conformitate cu datele culese in SUA, incidena bolii este de 0,02%,
ceea ce proiectat asupra arii noastre ar insemna 4000 de cazuri noi in fiecare an.
Indiferent de populaia studiata, exista o regularitate a distribuiei PR
intre cele doua sexe, in sensul ca femeile sunte de trei ori mai frecvent afectate
decat barbaii.
Boala poate sa apara la orice varsta dar de cele mai multe ori debutul are
loc in decadele a 4-a i a 5-a ale vieii.

Aceasta boala atat de frecvent intalnita in ultimii ani necesita un

tratament pe o lunga perioda de timp, luni sau uneori chiar ani de zile i de
asemenea o atenta supraveghere a bolnavilor de catre medical reumatolog.
Tratamentul bolanvilor cu PR trebuie respecutat cu strictee deoarece
medicaia de fond folosita da o serie de reacii adverse grave cum ar fi:
hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, afectare oculara i altele.
Pentru a inlatura cat mai multe efecte negative ale medicamentelor
folosite in tratamentul Poliatritei Reumatoide in present in lume se desfa oare mai
multe studii experimentale cu noi ageni terapeutici biologici, i la noi in ara se
desfaoara trei asemenea studii.
Dezavantajele acestor noi medicamente sunt costurile foarte ridicate.
Poliartrita reumatoida netratata corespunzator i in timp are o evolu ie spre
cronicizare cu deformari articulare poate duce pana la invaliditatea fizica a
pacientului.
Aceasta inseamna ca tot mai muli bolnavi cu PR vor depinde de alte
personae pentru a-i satisface nevoile fundamentale. De aceea lucrarea de fa a
dorete a fi un ghid practice pentru aceti bolnavi.
SCOP I MOTIVAIE
In lucrarea de faa am reunite cunotinele teortice, deprinderele practice,
noiuni de farmacologie, anatomie i fiziologia omului, medicina interna i de
chirugie pe care le-am inglobat in tehnici de ingrijire nursing dupa modelul
propus de Virginia Henderson.
In conceptul Virginiei Henderson individual este o entitate bio-psihosociala formand un TOT indivizibil. El are necesitai fundamentale (comune
tuturor) cu manifestari specifice pe care i le satisface singur daca se simte bine.
Sanatatea este o stare in care necesitaile sunt satifacute in mod autonome, nu se
limiteaza la absena bolii , iar boala reprezinta ruperea echilibrului, armoniei, un
semn de alarma tradus prin suferina fizica, psihica o dificultate sau o inadaptare la
o situaie noua provizorie sau definitiva.
Scopul acestei lucrari este de a sublinia ingrijirile ce trebuiesc acordate
pacienilor pentru ai ajuta in satisfacerea nevoilor fundamentale.

Avand in vedere faptul ca mi-am desfaurat instruirea practica in secia de

reumatologie am avut ocazia sa intalnesc i sa cunosc muli pacieni cu PR in
diferite stadii de evoluie a bolii.
Din discuile avute cu aceti pacienii miam dat seama ca muli dintre ei
au foarte puine cunotine despre boala, evoluia ei i tratamentul pe care ar trebui
sa-l urmeze i sau prezsentat la medic foarte tarziu.
Iar in unele cazuri dupa ce a fost stability diagnosticul i iniiat
tratamentul, dupa o perioada de timp acesta a fost interrupt, iar boala
nesupravegheata.In acest caz pacienii s-au prezentat la medic abia inca dupa un
puseu evolutiv al bolii.
Poliartrita Reumatoida este o boala despre care se cunoate destul de
puin, dar este o boala care afecteaza in ultima perioada tot mai multe persoane.
Numarul pacienilor cu PR crete de la an la an, de aceea lucrarea de fa a
se vrea a fi un ghid practic pentru aceti bolnavi.
Am ales aceasta tema din dorina de a-mi aprofunda cunotinele in
legatura cu aceasta boala, sa inva mai multe despre factorii etiologici ai acestei
bolii, despre simptomatologia bolii i nu in ultimul rand despre tratamentul care se
administreaza.
Un alt obictiv este acela de pune in practica toate cuno tin ele acumulate
referitor la aceasta boala pentru a putea ingriji, educa, i ajuta pacienii cu PR sa-i
recatige increderea i imaginea de sine intr-un timp cat mai scurt.
ANATOMIE
ARTICULAIILE MAINII
ARTICULAIA RADIOCARPIANA

La formarea ei participa pe de-o parte radiusul, completat de un disc

articular(discus articularis), formind impreuna cavitatea glenoida, iar pe de alta
parte oasele din randul proximal al corpului, unite prin ligamente intr-un corp unic,
formind impreuna capul articular.

Capsula articulara este intarita de ligamentul radiocarpian palmar, care

coboara oblic de la radius la osul semilunar, piramidal i osul mare; ligamentul
ulnocarpeum palmare de la marginea anterioara a discului articular, la semilunar i
piramidal; ligamentul radiocarpeum dorsale alcatuit din fascicule ce coboara oblic
de pe faa dorsala a radiusului pana la osul piramidal; ligamentul collaterale carpi
radiale intre apofiza stiloida a radiusului i osul scafoid; ligamentul colaterale carpi
ulnare ce coboara de la apofiza stiloida a ulnei la osul pisiform.
Biomecanic se poate considera ca o articulaie elipsoida in care se executa
micari de flexie i extensie ( totalizand impreuna 160 170 ) in jurul unui ax
transversal, respectiv de abducie( radicala i ulnara) in jurul unui ax sagital
abducia ulnara avind o amploare mai mare de ( 40 ).
ARTICULAIA INTERCARPIANA

Este o diartroza planiforma( cu micari reduse de alunecare), intre randul

proximal i distal al oaselor carpiene, avind o cavitate articulara unica ce emite
prelungiri intre oasele care particupa la formarea articulaiei.Fiecare os este legat
de osul vecin prin ligamente intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de cirligul
osului hamat printr-un ligament special.
Indirect, de aceasta articulie aparine i ligamentul transvers corpului, care
aa cum s-a mai aratat transforma anul carpian in canal carpian.
Din punct de vedere biomecanic completeaza i ajusteaza micarile descrise
la articulaia radiocarpiana.Articulaiile carpometacarpiene i intermetacarpiene
sunt articulaii cu trasaturi asemanatoare pentru degetele II V, dar cu caractere
distincte pentru degetul I (policele).Pentru degetele II-V se realizeaza intre oasele
rindului distal al corpului i baza metacarpienelor corespunzatoare( metacarpianul
II cu trapezul, trapezoidul i in mica parte cu osul mare; metacarpianul III numai
cu osul mare; metacarpianul IV cu osul mare i cu osul cu cirlig; metacarpianul V
numai cu osul hamat ), respectiv intre feioarele articulare prin care
metacarpienele vin in contact.
Capsula articulara, laxa (in special dorsal) este intarita de urmatoarele
ligamente: lig. carpometacarpea dorsalia, lig. carpometacarpea palmaria,
lig,metacarpea dorsalia et palmaria, lig. metacarpea interossea.

Din punct de vedere biomecanic, toate aceste articulaii sunt diartroze

planiforme, micarile rezumandu-se la alunecari mai reduse la metacarpiene II i
III , mai accentuate la metacarpienele IV i V, ce se produc concomitent cu
micarile degetelor.

ARTICULAIILE METACARPOFALANGIENE

Se realizeaza intre suprafaa articulara (convexa) a capului metacarpienelor i

suprafaa articulara (concava) a bazei falangelor proximale.Intre cele doua fee ce
vin in contact exista o disproporie, capul metacarpienlor depaind mult cavitatea
glenoida, incongruenta compesata de un fibrocartilaj care marete platforma de
recepie a falagenlor.
Capsula este laxa i foarte subire pe faa dorsala. Ea este intarita de
ligamentele colaterale, doua pentru fiecare articulaie( lateral i medial).Aceasta au
forma unui evantai cu originea pe tuberculii de pe laturile capului metacarpian i
inseria pe capsula, respectiv pe tuberculii marginali ai falangei. Pe faa palmara,
intre metacarpienele II i V, articulaile metacarpofalangiene sunt unite intre ele
prin ligamente metacarpiene transverse profunde care fuzioneaza cu tecile
tendoanelor muchilor flexari i cu capsule articulare, fiind ancorate i pe
ligamentele colaterale.In aceste articulaii se pot executa micari de: flexie i
extensie (inchiderea i deschiderea pumnului) in jurul unui ax transversal, ce trece
prin capul metacarpianului, abducie i adducie (departarea i apropierea degetelor
) in jurul unui ax ce trece tot prin capul metacarpienelor . Ultimile mi cari sunt
posibile numai cand degetele sunt in extensie.

ARTICULAIILE INTERFALGIENE
Sunt doua pentru fiecare deget, cu excepia policelui, care are numai doua
falange i deci o singura articulaie interfalanfiana.Suprafeele articulare sunt
reprezentate de extremitaile falangelor,marite prin existena unui fibrocartilaj,
asemanatoare articulaiilor metacarpofalangiene.

Capsula este intarita de ligamente colaterale, cate doua benzi fibroase

pentru fiecare articulaie, stranse i orientate in axul lung al degetelor.
Din punct de vedere biomecanic sunt articulaii de tip ginlymus
permitand micari de flexie i extensie in jurul unui ax transversal, mai ample in
articulaiile interfalangiene proximale decat in cele distale.
NOIUNI GENERALE DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA
1.

DEFINIIE

Poliartrita reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica i

progresiva caree afecteaza cu predilecie articulaiile mici ale membrelor, in mod
simetric i distructiv, putand cointeresa virtual oricare dintre structurile cunjunctive
ale organismului.
In anul 1940, Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM
(imunoglobulinele M ) in serul bolnavilor de PR i cu el primul maker imunolog al
unei boli reumatice.
2.

EPIDEMIOLOGIE I ETIOLOGIE

EPIDEMIOLOGIE
PR este intalnita in toate arile i in toate zonele climatice. Boala afecteaza
mai ales femeile, reportul femeie-barbat este de 3 la 1. PR poate sa apara la orice
varsta, dar de cele mai multe ori debutul are loc in decadele a 4-a i a 5-a ale
vieii.
ETIOLOGIE

Este necunoscuta, dar concepia actuala considera ca boala rezulta din

interaciunea a trei categorii de factorii: - ereditatea
-

infecia

autoimunitate

FACTORI GENETICI
Studiile epidemiologice au aratat ca PR este mai frecventa printre rudele
de sange ale poliarticilor decit in populaia generala. Compararea a aratat ca PR
seropozitiva i eroziva coincid de 33 de ori mai frecvent la perechile de gemenii
monozigoi, in timp ce coincidena la gemenii dizigoi nu o depaesc pe cea
observata la fraii obinuiii.
PR se asociaza cu antigene de histocompatibilitate HLA-DR4 (60 70%
( Human Leucocyte Antigem) faa de numa 20 -25% la subiecii sanatoi).
Pe langa faptul ca genele HLA, ( Human Leucocyte Antigem ) constituie
factori de risc pentru PR, intre anumite sutipuri de HLA (Human Leucocyte
Antigem) i anumite forme clinice de boala ce pot stabili stranse corelaii.
AGENI INFECIOI

1. Virusul Epstein-Barr aparine viruilor hepatice, poate interveni in

producerea anomaliilor imunologice care caracterizeaza PR, insa nu toate
persoanele infectate cu VEB fac PR i nu tpate persoanele care au PR sunte
infectate cu VEB
2. Mycobaterium tuberculosis poate induce expeimental la obolani o artrita
asemanatoare cu PR, dar cu toate acestea ADN-ul caracteristic acestui agent nu a
fost gasit in lichidul sinovial al bolnavilor cu PR.
AUTOIMUNITATEA
In PR au fost descrii numeroi anticorpi reactivi faa de autoantigene,
capabili sa formeze complexe imuno circulante sau prezente numai la sediile
inflamatorii articulare sau sistemice.
FR (Factor Reumatoid) sunt anticorpii cei mai bine studiai in relaie cu PR.
FR prezeni sunt de mai multe tipuri:
clasici aparinand IgM i se gasesc in circulaie

 uori care sunt in special IgG i se gasesc in lichidul sinovial.

3. PATOGENIE

Datele actuale susin ideea ca PR este o boala a deleglarii funciilor

limfocitelor T. Lanul de elemente patogenetic este urmatorul:
1. Recrutarea celulelor inflamatorii de origine limfohematopoetica.
Pentru a ajunge in articulaii, aceste celule trebuie sa adere de endoteliul venulelor
postcapilare.
In acest proces de aderare intervin moleculele de adeziune, care sunte
exprimate la nivelul celulelor endoteliale inflamatorii i imune sub influena unor
citokine: Interleukina-1 (IL-1), TNF (factorul de necroza tumorala) i interferonul
gama.
3.

Activarea celulelor T.

Limfocitele T din sinoviala reumatoida sunt CD4+ sau CD8+ . Ly TCD4+ se concentreaza in foliculi limfoizi in timp ce Ly CD8+ au o dispoziie
difuza perivasculara.
Activarea celulelor T are doua consecine principale: reducerea de
anticorpi sau eliberarea de citokine.
3. Activarea celulelor B - duce la sinteza de anticorpi
In urma procedurii de anticorpii in mediul articular i in afara lui rezulta
complexe imune (CI) .
Complexele imune sunt fagocite fie de sinoviocitele de tip A, fie de PMN
( polimorfenucleareleucocite). PMN care au fragmentat complexe comune se
numesc ragocite. In urma acestui proces este activat aparatul lizozomal i eventual
distrugerea celulei, fiind eliberate in spaiul inchis articular o serie de sub stante
flogogene i distructive, enzime proteolitice sau radicali liberi de oxigen.
4.

Formarea panusului (esutul de granulaie)

Membrana sinoviala reumatoida este sediul unor modificari insemnate,

secundare modificarilor amintite anterior. Acestea sunt:
- hipervascularizarea
- proliferarea sinovialei
Toate acestea duc la crearea panusului articular lent de granulaie. Aceasta
structura complexa induce aciunea citokinelor distructive asupra cartilajului i
osului.

4.MORFOPATOLOGIE
Leziunile articulare
In PR inflamaia are loc la nivelul membranei sinoviale apoi afecteaza:
cartilajul i osul subcondral, ducand in cele din urma la distrugerea articulaiei.
Sinoviala reumatoida se caracterizeaza prin trei modificari principale:
- Exudaia
- Infiltraia celulara
- Formarea esutului de granulaie( panusul)
Panusul sufera cu timpul un proces de fibrozare care realizeaza pun i
adereniale intre suprafeele mobile aflate in contact. In aceste aderen e poate sa
apara esut cartilaginos ( hialin sau fibros ) sau osos realizandu-se astfel cele trei
forme de anchiloza realizate in PR.
Deformarile articulare caracteristice sunt determinate de diveri factori:
- procesul inflamator distructiv osteocartilaginos
- remodelarea suprafeelor articulare
- slabirea aparatului capsulo-legamentar
- reaciile i rupturile tendinoase.

Leziunile para si extraarticulare.

Nodulii subcutanai.
Nodulii reumatoizi sunt cea mai caraterizata determinare extraarticulara a
PR la microscopul optic. Elementele constitutive ale nodulului reumatoid la
microscopul optic:
- centru celular, reprezentat de necroza fibrinoida
- o coroana de histocite alungite dispuse radial in palisada
- un esut de granulaie in care sunt distribuite difuz celule inflamate de tip
cronic ( mononucleare ).
Leziuni ale tendoanelor i ligamentelor.
Tenosinovita poate fi o manifestare precoce a inflamaiei reumatoide.
Procesul inflamator poate fi reversibil sau poate capata caracter infiltrativ nodular
i eroziv. Entezita este rareori intalnita in PR, este leziunea caracteristica in
spondilartropatiile zeronegativ.
Leziuni ale muchilor.
Miozita se caracterizeaza printr-o minima infiltraie limfoplasmocitara,
uneori cu tendia de aglomerare nu focare.
Leziuni ale vaselor.
Vasculita reumatoida afecteaza vasele cu dimensiunea intre 34-40 microni.
Tabloul histologic este destul de divers:
- arteriolita exsudativ-necrozata
- vasculita proliferativa
- arteriolita precapilara fibrohialina.
Lezarea inimii.

Pericardita poate fi: - exudativa

- cu leziuni de tip granulomatos.
Cardiopatia granulomaroasa: substratul acesteia sunt nodulii diseminai in
miocard, in epicard i endocard.
Coronarita este una din leziunile vasculitei reumatoide.
Leziuni pulmonare.
Pleurezia reumatoida.
( Pleuro ) pneumopatia nodulara.
Leziuni ale organelor hematoformatoare.
Adenopatia datorita proliferarii limforeticulare.
Splenomegalia.
Hipoplazia seriilor alba i roie, plasmocitoza moderata in maduva osoasa.
Leziuni oculare.
Episclerita poate avea caracteer difuz sau nodular ( aspectul histologic).
Poate determina scleromalacia perforans.
Amiloidoza asemanatoare nodulelor reumatoizi. Apare in 20% din cazuri.
Amiloidul se coloreaza in rou de Congo i este prezent in: rinichi, intestin, splina,
ficat.
5. TABLOU CLINIC
DEBUTUL in PR poate fi declanat de:
- traume psihice (48%)
- efort fizic i traumatisme articulare ( 3% )
- expunere la frig i inficii ale cailor respiratorii superioare (27
% ).

Primele manifestari sunt de obicei vagi:

- simptome generale ( astenie, inapetena, insomnie, irascibilitate),
- parestezii
- slabirea forei musculare
- abilitate termica
- transpiraii i subfebrilitate.
Debutul articular imbraca aspectul unei oligoartrite distale simetrice cu
afectarea mainilor i mai rar a picioarelor. Localizarile cele mai frecvente sunt la
nivelul degetelor II i III fiind interesate articulaiile metacarpofalangiene (MCF) i
interfalangiene proximale (IFP).
Simptomle majore sunt:
- durerea de tip inflamator, bolnavul se treze te din somn datorita dererilor in
a doua jumatate a nopii, se ridica din pat pentru a se mi ca, ceea ce ii amelioreaza
durerea.
- redoarea matinala este senzaia de dificultate in efectuarea mi carilor, dureaza
mai mult de 30 de minute.
La examenul obiectiv se constata semne de inflamaie: tumeriere,
sensibilitate i mai rar roeaa. La nivelul mainilor tumefierea articulaiilor IFP
confera degetelor II i III aspectul de fus. Pe faa lor palmara se palpeza bombari
dureroase, artrita pumnului produce tumefiere dorsala a articulaiei. Mainile sunt
transpirate, palide, calde, tremurande, cu fora de presiune scazuta i eritroza
palmara. La nivelul picioarelor se constata tumefierea care terge plica de flexie
dorsala de la baza degetelor.
Dupa topografie se citeaza diverse alte posibilitai de debut:
- monoarticularea afecteaza mai ales genunchi
- poliarticulare imitand reumatismul articular acut
- monomelice

- rizomelice
- unilaterale
Sub aspectul gravitaii se citeaza debuturi atipice:
- artralgice
- poliarticulare alarmante
- poliarticulare subacute
- episodice sau palindromice
Alte posibilitai de debut: sindrom de canal carpian, bursita, tenosinovita.
Perioada de stare: tabloul clinic articular se accentueaza progresiv sau prin
puseuri acute sau subacute seccesive, care antreneaza deformarile caracteristice i
alterarile cartilaginoase.
Manifestari articulare
In perioada de stare, durerea cea mai redusa ca la inceputul bolii, dar
redoarea matinala se accentueaza.
Modificarile intalnite la examenul obiectiv sunt urmatoarele:
- sinovita
- colecia lichidiana care determina tumefierea locala
- limitarea mobilitaii articulare
- scaderea forei musculare
- hipertrofia musculara din vecinatatea articulaiilor afectate,
- preponderena grupurilor musculare flexoare care determina
aspectul de contractuare in flexie
- ulterior pe masura progresiei bolii apar deformarile caracteristice
datorita alterarii cartilajului, capsulei i remodelarii osoase.

Aspectul de mana reumatoida se face pe baza artritei i pe baza

censecinelor acesteia asupra altor elemente anatomice.
Mana reumatoida: - in clapa de pian
- spate de camila
- laba de cartia
Deformaiile degetelor: - degete in gat de lebada
- deformaia in butoniera
- degetelein ciocan.
Manifetari estraarticulare:
1. Pielea i resutul celular subcutanat

Unghiile prezinta tulburari trofice: devin casante( ii pierd luciul), prezinta

fisuri.
Nodulii subcutanati sunt un argument important pentru diagnostic:
- au marime variavila de la un bob de grau pana la mase tumorale
confluiente distribuite in derm i mai ales in hipoderm,
- sunt localizai in zonele solicitate mecanic prin presiune,
- sunt duri, insensibili, mobili, adereni pe planul aponevrotic sau periost,
- ulcerarea lor este posibila
- se asoceaza cu formele zeropozitive i sistemice ale PR.
2. Muchii scheletali

Afectarea musculara este un fenomen obinuit in PR fiind cunoscuta pentru

contribuia sa la realizarea impotenei funcionale i a deformarilor articulare
caracteristice bolii.
a) MIOZITA REUMATOIDA: manifestata chiar de la debutul bolii prin:
mialgie, astenie, atrofie. Interpretarea poate fi dificila in contextul simptomelor i
semnelor determinate de infiltraia articulara i periarticulara.
b) MIOPATIILE IATRIGENE: apar in urma tratamentului cu: glucocorticoizi,
antimalarice, penicilamina. Miopatia cortizonica poate imita pana la identitatea
miozei reumatoidei.
3. Aparatul respirator
a) PLEUREZIA: este apanajul sexului masculin ( 8 din 10 cazuri ) i al
formelor severe de boala, debuteaza cu:
- junghi toracice,
- frecatura pulmonara lipsete,
- exudatul este zerofibrinos, uneori lactescent bogat in limfocite i cristale de
colesterol i conine PMN cu aspect regocite cu glicopleurita sub 30 mg/100ml i
activitatea lacticodehidrogenazei scazut. FRIgM poate fi prezent.
b) PLAMANUL REUMATOID MULTINODULAR: al carui substrat este
reprezentat de noduli reumatoizi cu diametrul pana la 3 cm, raspandii in plamani.
Clinic se manifesta cu tue i eventual hemoptizie.
La examenul radiologic se pun in evidena opacitai rotunde unice sau
multiple.
c) PNEUMOCONIOZA REUMATOIDA (sindromul Calpan-Colinet),
SILICOARTRITA: reunete urmatoarele elemente: anamneza de expunere
indelungata la pulberi, manifestari radiologice similare plamanului reumatoid
multinodular, PR manifesta ( 27-50% din cazuri) nodulara i zeropozitiva ( 30%
din cazuri).
d) ALVEOLITA FIBROASA: este rara in cadrul PR, afecteaza barba ii in
doua treimi din cazuri.

e) ALTE MANIFESTARI RESPIRATORII: infecii repetate, afectarea

cailor respiratorii mici, bronita, broniectazia.
4. Afectarea cordului
CARDITA REUMATOIDA manifestata prin :
- stare generala alterata
- opresiune toracica
- dispnee moderata
- tahicardie
- insuficiena cardiaca tardiva
- cardiomegalia
MIOCARDITA INTERSTIIALA PERICARDIA: este mai frecventa la
barbai i in formele nodulare i zeropozitive ale bolii.
Tabloul clinic frust cu durere, frecatura pericardica, iar ulterior apare
exudatul. De obicei exudatul are volum redus i se rezoarbe, rareori se poate
produce o tamponada.
VULVOPATIILE: frecvena lor nu depaete 5%, sunt interesate valvulele
aortica i mitrala. Evoluia spre insuficena cardiaca.
CORONARITA REUMATOIDA
5. Afectarea vaselor periferice
In PR afectarea vaselor periferice poarta denumirea de VASCULITA. Sunt
afectate in special vasele mici i medii, afectarea vaselor mari este mai rara.
6. Afectarea aparatului digestiv
In PR afectarea rinichiului este determinata in principal de urmatoarele
elemente: consumul cronic de analgetice care determina o nefrita de tip intersti ial,
datorita medicaiei de fond, datorita amiloidozea care apare in formele de PR veche
netratata corespunzator.

7. Afectarea aparatului digestiv

- manifestari gastrice: ulcer gastric, duodenal secundar medicaiei.
- cointeresarea hepatica in PR ficat reumatoid . Afectarea ficatului, clinica
sau funcionala este apanajul formelor juvenile, asociate cu leucopenie, sindrom
sicca
i
anticorpi
antimitocondriali
- hepatica toxica a fost descrisa dupa antiinflamatorii nesteroidiene, compui
de aur i metotrexat.
8. Sangele i organele hematoformatoare
ANEMIA moderata,
pronunata la femei.

hipocroma,

normocitara,

hiposideremica

mai

NUMARUL LEUCOCITELOR
- normal la bolnavii cu PR necomplicata
- tendina de cretere in formele active
- creterile insemnate sugereaza complicaiile infecioase.
ADENOPATIILE
- apar la aproximativ 30% din bolnavi indeosebi la barba ii cu PR zeropozitiva
i intens activa
- ganglionii sunt moderat crescui, elastici sau reniteni, nedureroii sau mobili.
9. Afectarea sistemului nervos
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

a) NEOPATIVA SENZITIVA: determina parestezii i hipoestizii

extremitaiilor cu sau fara topografie tronculara in manua , in ciorap .

ale

b) NEOPATIA SENZITIVOMOTORIE, POLINEVRITA sau MONONEURITIS

MULTIPLEX:

- in PR apar cu frecevena de pana la 3% in formele de boala maligne

- incepe la membrele inferioare cu dureri violente, pareze sau paralizii,
- este grava i indica un prognostic rezervat.
Afectarea SNC poate cauza diverse tulburari.
10. Afectarea ochiului i anexelor
a) EPISCLERITA 1%
b) SCLERITA 7% durerile insoesc tulburari de vedere
c) SCLEROMALACIA PERFORANS
d) Alte manifestari:
- Keratita ulcerativa sau sclera
- Keratoconjunctivita sicca
- Iridociclita.
6. EXAMINARI PARACLINICE IN PR
Examene de laborator

A. Sindromul inflamator:
VSH accelerat in 95% din cazuri,
- indicator fidel al gredului arttritei reumatoide.

PROTEINA C-REATIVA este prezenta la toi bolnavii cu PR i se coreleaza

bine cu semnele clinice de activitate inflamatorie a bolii. Scade ca urmare a
tratamentului eficace.

HIPERFIBRINOGENEMIA in 65% din cazuri.

B. Sindromul disimunitar:
FACTORII REUMATOIZI FRIgM se determina curent prin doua tehnici:
- Reacia Waaler-Rose
- Reacia latex
- Alte teste imunologice: creterea CIC, prezenta AAM, nivelul
complementului (C) i al fraciunilor sale ( C3 de exemplu este N ) .
Examenul radiologic standard
- Semnele radiologice: tumefierea parilor moi vizibila la degetele mainilor i la
pumni, datorata edemului periarticular, sinovitei proliferative i exudaiei
intraarticulare.
- Leziunile radiologice caracteristice in PR sunt eroziunile osoase. Eroziunile
incep acolo unde se termina cartilajul i se insera capsula
Alte tehnici imagistice:
- arteriografia
- tomografia
- rezonana magnetica nucleara ( RMN)
- scintigrafia articulara
- ultrasonografia.
Examenul lichidelui sinovial
In PR lichidul sinovial (LS) este un exudat de culoare galben-verzuie, limpede
sau tulbure, uneori neomogen datorita fibrinei i poate coagula spontan. Este mai
puin vascos decat cel din artroze. In LS distribuia fraciunilor proteice tinde sa
imita tabloul disproteinemiei caracteristic acestei boli:
- cresc glicoproteinele totale, fibrinogen

- cretere ocazionale ale Ig

FR sunt prezeni in lichidului sinovial, mai ales cei de tip uor.
Forme clinice de PR
Artrita cronica juvenila: forma sistemica i forma cu debut particular.
Sindromul FELTY i Poliartrita reumatoida zeronegativa.
7. DIAGNOSTIC, EVOLUIE I COMPLICAII
Criteriile ARA pentru diagnosticul PR:

1)

Redoare matinala

2)

Artrita in 3 sau mai multe arii articulare

3)

Artrita a mainilor

4)

Artrita sistemica

5)

Noduli reumatoizi

6)

Factor reumatoid in ser

7)

Semne radiologice
Pentru diagnosticul pozitiv trebuie sa avem 4 din cele 7 criterii. Criteriile 14 trebuie sa fie prezente pentru cel puin 6 saptamanii.

DIAGNOSTICUL diferenial al PR cu debut recent se face cu :

- Spondilita anchilozata
- Artotia psorizica
- Artropatia enterala

- Sindroamele artritice periodice

- Lupusul eitematos
- Reumatismul articular acut
- Artropatiile degenrative i metabolice: Guta acuta poliarticulara i
Condocalcinoza articulara difuza
- Boli articulare i paraarticulare
DIAGNOSTICUL diferenial al PR evolutive se face cu :

- Lupusul eritematos sistemic

- Sclerodermia sistemica
- Spondilita anchilozanta forma scandinavica
- Artrita psoriazica forma avansata
- Reumatismul cronic de tip JACOOUD
- Mana artrozica
- Guta reumatoida
- Gheara neurotrofica
EVOLUIE

Evoluia bolii poate fi:

- monociclica 20%
- policiclica 70%
- progresiva 10%

Boala poate incepe prin a fi episodica, iat in cele din urma capata un caracter
progresiv.
Dupa intervalul de timp in care se realizeaza alterarile structurale
caracteristice stadiului IV pot fi deosebite forme rapide i lent progresive. Puseele
de activitate ale bolii pot debuta spontan sau in legatura cu factorii circumstan iali:
infecii, intemperii, efort fizic, traume psihice, intreruperea brutala a
corticoterapiei.
COMPLICAII
1. LOCALE: - artrita septica
- ruptura sinovialei sau a tendoanelor
- escarel
2. GENERALE: - consecinele determinarilor sistemice i viscerale,
- amiloidoza
- septicemia
3. REACIILE ADVERSE ALE MEDICAIEI UTILIZATE.
PROGNOSTIC

PR tratata corect nu duce la infirmitate. Factori care influeniaza

prognosticul:
- stare generala alterata
- afectarea a numeroaselor articulaii
- afeciuni extraarticulare
- titruri inalte de FR
- persistena inflamaiei active

- prezena radiologica de eroziuni osoase

- dispariia cartilajului.
Afirmaia ca PR nu omoara, dar handicapeaza pentru toata via a nu pare
sa corespunda realitaii, deoarece sperana de viaa a poliartricilor este redusa cu 318 ani, similar cu a persoanelor care sufera de obstrucie a trei trunchiuri
coronariene sau de boala HODGKINS.
8. TRATAMENT
Obiectivele tratamentului vizeaza:
- oprirea sau intarzierea evoluiei procesului inflamator spre distrugerea
ireversibila a articulaiei i compromiterea structurilor extraarticulare.
- combaterea imediata a durerii, disconfortului
- corectarea deformaiilor caracteristice stadiilor tardive.
Tratamentul unui bolnav cu PR cuprinde o serie de mijloace fizice i remedii
medicamentoase aplicate de o echipa multidisciplinara ( reumatolog,
kinetoterapeut, psiholog, chirurg ortoped ).
Masuri igienodietice:
- repaus general absolut este necesar pentru pacienii febrilii, cu fenomene de
afectare articulara i sau sitemica; pentru ceilali pacienii repaus absolut 4-6 ore.
- repausul segmentar are urmatoarele scopurii: ameliorarea durerii inflamaiei,
protecia articulara.
Tratament dietetic:
- alimentaie completa sub aspect calitativ
- meninerea unei greutai ideale
- suplimente de vitamine i minerale in condiii precise ( anemie.
Osteoporoza, osteomalcie )
- supliment dietetic cu ulei de peste 20g/24h i selenium 256 micrograme/24h.

Tratament medicamentos
Medicamentele utilizate in tratamentul PR sunt administrate parenteral, dar
unele pot fi utilizate i in varianta locala ( intraarticulara). In PR se folosesc doua
clase principale de medicamente: antiinflamatorii nestoroidiene i steroidiene,
remesive( de fond) modificatoare ale bolii sau cu aciune lenta cum au fost
denumite: compuii de aur, antimalarice, D-penicilamina, imunomodulatoarele.
Ambele clase de medicamente aparin tratamentului patogenetic, cu
deosebirea ca primele intervin in corectarea etapelor tardive ale lanului de
evenimente care conduc PR ( inflamaia reumatoida), in timp ce unele ataca
secvenele mai precoce, interferand intr-un fel sau altul in principal cu raspunsul
imun.
La aceste clase de medicamente s-au adaugat in ultimii ani noi ageni
terapeutici cunoscui sub numele de ageni biologici care intervin in oprirea
lanului patogenetic prin interferena citokinelor implicate in infiltraia Infliximab
(Remicade), Etanercept, Adalimubab.

Tratamentul medicamentos
Medicamentele AINS se utilizeaza pe parcursul tratamentului ori de cate ori
artrita este activa. Durata tratamentului cu AINS trebuie sa ina cont de faptul ca
efectul este simptomatic ( controleza inflamaia i durerea ) i ca tratamentul cu
aceste substane este insoit de numeroase reacii adverse: gastrita
medicamentoasa, ulcer, nefrotoxicitate, etc.
Exista mai multe AINS- clasice: - DICLOFENAC 150MG/24h
- PIROXICAM 20 mg/24h
- INDOMETACIN 75-100mg/24h
- selective: AULIN 200mg/24h
- specifice: CELEBREX 200x2mg/24h

VIOX 25mg/24h
AINS specifice sunt datorita reaciilor adverse mai puine, dar prezinta un
dezavantaj i anume costul ridicat al acestora. AINS nu se asociaza intre ele, dar
pot fi administrate concomitent cu cele mai multe dintre medicamentele care
reprezinta terapia de fond analgezice simple:
- PARACETAMOL 1,5 2g /24h
- AMINOFENAZONA 2-3g /24h
ALGOCALMIN, acestea pot fi folosite pentru efectele lor antialgice
simple sau in asociere cu substane remisive.
Reaciile adverse ale AINS
Principalele reacii adverse ale AINS sunt: ulcerul gastro-duodenal,
hepatocitoliza, retenie hidrosalina, nefrotoxicitate, manifestari cutanate,
manifestari neuropsihice, etc.
Glucocorticoizii: au indicaii limitate in PR:
a) ca etapa terapeutica intermediara intre AINS i medicaia remisiva cand pentru
inceput se pot asocia cu aceasta.
b) in asociere cu medicamente remisive, in caz de rezultate terapeutice slab cu
AINS.
Se utilizeaza doze mici 7,5 10mg /24h.
Rezultatele corticoterapiei in PR sunt remarcabile i adesea spectaculare
inca de la primele doze bolnavul inregistreaza ameliorarea durerii, imbunata irea
mibilitaii i a confortului. Redoarea matinala, tumefierea i hidrartroza se
amelioreaza treptat.
Manifestarile extraarticulare( seroase, afectarea oculara, anemia,
vasculita) beneficiaza i ele de aportul corticoterapiei. Cand corticoterapia este
ineficienta sau in caz de acutizari neateptate ale bolii se recurge la megadoze de
cortizon. Obinuit se administreaza doze de 100mg / zi, trei zile consecutive.
Reacii adverse ale corticoterapia

Toxicitate hepatica, renala, cutanata, oculara, etc.

Medicamente remisive
- reprezinta adevaratele mijloace patogeneticein tratamentul PR i sunt
rezervate cazurile cu diagnostic cert cat mai devreme pentru toata durata bolii
active.
a)

ANTIMALARICELE

- se utilizeaza tot mai puin in tratamentul PR

- au aciune condroprotectoare
- indicaia majora:formele precoce, seropozitive i moderat active.
b)

COMPUII DE AUR

- indicaii:in PR precoce i cazurile mai vechi cu sinovita activa.

c)

D-PENICILAMINA

- indicaii: in PR cu sindrom de hipervascozitate sanguina i manifestari

extraarticulare.
d)

SULFASALAZINA

- este preferata datorita toxicitaii reduse

Indicaii: in formele comune ale bolii, reacii adverse inacceptabile dupa
antimalaricele sau compui de aur.
e)

LEFLUNOMIDE (ARAVA)

f)

METOTREXAT (MTX)

In cursul tratamentului cu MTX se administreaza ACID FOLIC in doze

variabile la indicaia medicului, in zilele in care nu se administreaza MTX.

Terapia de fond este insoita de multe efecte secundare, motiv pentru care
aceti bolnavi trebuie monitorizai periodic clinic i biologic.
Pricipalele reacii adverse ale terapiei de fond sunt urmatoarele: toxicitate
hematologica, hepatica, renala, cutanata, oculara, pulmonara, imunopatie.
Alegerea medicaiei de fond, potrivite fiecarui caz in parte depind de
experiena fiecarui reumatolog, cooperarea pacientului i nu in ultimul rand de
posibilitaile financiare ale pacientului.
Terapia biologica a catigat tot mai mult teren in ultimii ani.
Citokinele de tipul IL1, TNF, IL6 sunt recunoscute de multa vreme cu rol
esenial in mecanismele inflamatorii.
Infliximabul (anticorp monoclonal anti TNFa) i Etanerceptul (receptor
mobil de TNFa) sunt medicamente cu care exista experiena clinica i in Romania.
Efectele terapeutice sunt spectaculare, sunt efecte secundare legate de
imunosupresia care apare sunt considerabile.
Un alt dezavantaj este costul ridicat al acestor preparate.
In intreaga lume se desfaoara in prezent mai multe studii experimentale cu
noi ageni terapeutici de acest gen.
Tratamentul local
SINOVIORTEZA CHIMICA consta in injectarea intraarticulara a diverse
substane: glucocorticoizi, substane cu potenial remisiv (imunosupresoare,
antienzime, substane caustice).
SINOVIORTEZA RADIANTA consta in introducerea in cavitatea
articulara a unor suspensii coloidale de saruri ale izotopilor metalelor grele, efectul
acestora este de sclerozare a seroasei iradiate.

Tratamentul chirurgical
SINOVECTOMIA chirurgicala precoce astazi este aproape parasita, are la
baza ideea indepartarii esutului compromis care sta la baza distruciei articulare.

Tratamentul ortopedicochirurgical reparata

Are ca scop: - ameliorarea funciei
- reducerea durerii
- corecia estetica.
ARTRODEZA: fixarea articulaiei in scop antialgic ( articulaiile
reumatoide anchilozate sunt indolore).
ARTROPLASTIA: In varianta protezarii articulare partiala sau totala,
aplica mai ales pentru old, genunchi, cot i umar i mai puin in cazul articulaiilor
mici.

STUDIUL CAZURILOR
CAZUL 1.
NUME I PRENUME:

P.M.

VARSTA:

41 ani

DATA NATERII:

29. august. 1969

SEXUL:

FEMININ

DOMICILIUL:

TIMIOARA

OCUPAIE:

OMER

CONDIII DE VIAA: BUNE

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - POLIARTRTITA REUMATOIDA
STADIUL II INTENS ACTIV
MOTIVUL INTERNARII: - POLIARTRALGII CU CARACTER
SIMETRIC

- LOMBALGIE JOASA CU CARACTER

INFLAMATOR
- REDOARE MATINALA 2-3 ore
- COXALGIE CU CARACTER MECANIC
ISTORICUL BOLII
Pacienta diagnosticata cu PR in anul 2001 aflata iniial pe tratamentul cu
TAUREDON care a fost intrerupt datorita ineficienei i inlocuit cu
METOTREXAT 15g / saptamana, de trei saptamani redus la 10g / saptamana. Se
interneaza pe secie cu polialtralgie cu caracter inflamator simetric cu localizare:
IFP, MCF, RC bilateral, redoare matinala 2-3 ore. In plus mai acuza lombalgie
joasa cu iradiere fesiera, coxalgii cu caracter mecanic. In ultimile luni prezinta
greuri i varsaturi, scaune diareice ( 6/zi) in zilele in care se administreaza MTX.
CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o buna circulaie
- torace cifotic,
- micari toracice simetrice
- tipul de respiraie costal superior
- frecvena respiraiilor = 17 respiraii/minut
- tegumente i mucoase palide
- frecvena cardiaca = 80 pulsaii/minut
- T.A. = 110/70 mmHG
2. Nevoia de a se alimenta i hidrata
- cavitate bucala libera, dantura completa
- reflex de deglutiie prezent

- abdomen suplu elastic

- apetit diminuat, mananca doarte puin
- stare de nutriie diminuata
- greutate = 63kg i inalime = 163 cm
3. Nevoia de a elimina
- prezinta miciuni spontane, nedureroase 5-6 miciuni pe zi
- prezinta tranzit intestinal accelerat, scuane diareice in zilele cu tratament
cu MTX
4. Nevoia de a se mica i a avea o buna postura
- redoare matinala 2- 3 ore
- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii lombare
- sensibiliitate i limitarea micarii la maini
- prezinta dureri accentuate la eforturi fizice mari
5. Nevoia de a dormi i a se odihni
- somnul superficial, se trezete frecvent din cauza durerilor
- doarme cam 4-5 ore pe noapte
- ziua nu doarme
6. Nevoia de a se imbraca i a se dezbraca
- se imbraca i se dezbraca singura, nu necesita ajutor
- alege imbracamintea cu gust i in funie de anotimp
7. Nevoia de a corpului in limite normale menine temperatura
- este afebrila, temperatura corpului variaza

- este sensibila la frig i umezeala

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
- are tegumenteke integre i curate
- parul bine ingrijit, unghiile taiate scurt
- ii face singura toalta
9. Nevoia de a evita pericolele
- este capabila sa evite singura periculele
10. Nevoia de a comunica
- poate sa-i exprime clar gandurile
- este sociabila, discuta cu ceilali pacieni
- colaboreaza cu echipa medicala, respectiv medic i asistenta
11. Nevoi de a aciona conform propriilor convingeri i valori de a practica
religia
- este o persoana credincioasa, de religie ortodoxa
- merge regulat la biserica
- citete cari cu caracter religios i se roaga mult
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
- dorete sa fie utila cat mai mult timp
- se ocupa de casa i familie
- ii place sa ajute mai multe persoane
13. Nevoia de a se recrea
- ii place sa se plimbe, sa asculte muzica clasica, se uita la televizor

14. Nevoia de a invaa cum sa-i pastreze sanatatea

- dorete sa fie informata in legatura cu boala de care sufera
- citete pliante i brouri despre boala i despre tratamentul acesteia.
In urma analizei bilanului de independena, dependna in satisfacerea celor
14 nevoi fundamentale avem urmatoarele probleme de dependena:
1.

Imposibilate de a se alimenta si hidrata din cauza apetitului diminuat i

din cauza greurilor i varsaturilor.

2.

Disconfort abdominal cauzat de un tranzit intestinal accelerat, a scaunelor

diareice aparute in urma administrario de MTX.

3.

Dificultate in a se mica datorita durerilor

4.

Incapacitate in a se odihni din cauza trezirilor nocturne cauzate de durere

5. Probleme de adaptare a temperaturii corporale datorita sensibilitaii la frig i a umezelii.

CAZUL II

NUME I PRENUME

- A.O.

VIRSTA

- 49 ANI

DATA NATERII

- 07 IULIE 1962

SEXUL

STARE CIVILA

- CASATORIT

NAIONALITATE

- ROMAN

RELIGIE

ORTODOXA

DOMICILIUL

TIMIOARA, STR. ION VIDU NR.6

OCUPAIE

- MUNCITOR

MASCULIN

ANTECEDENTE
PERSONALE PATOLOGIECE

- FRACTURA TIBIE DREAPTA

- TROMBLOFLEBITA PROFUNDA
GAMBA DREAPTA

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE

TATA NEOPLASM HEPATIC

CONDIII DE VIAA

BUNE

DATA INTERNARII

15.03.2010

DIAGNOSTIC LA INTERNARE -

POLIARTRITA REUMATOIDA
STADIUL III SEROPOZITIVA

MOTIVUL INTERNARII

DURERE CU CARACTER
INFLAMATOR LA NIVELUL
ARTICULAIILOR RC, MCF,
MTF, SIMETRIC DORSALGIE
CU CARACTER MIXT.

ISTORICUL BOLII
Bolnav in virsta de 49 de ani cunoscut de peste 10 ani cu Poliartrita
Reumatoida seropozitiva, in prezent stadiul III . Se interneaza pentru dureri
persistente cu caracter inflamator la nivelul articulaiilor mainii RC, MCF, IFP,
MTF simetrice precum i dorsalgii cu caracter mecanic. Este pe tratament cu MTX
15mg/sapt. Din august 2003, inainte nu a luat nici un tratament de fond. In august
2003 a prezentat un episod de tromboflebita prezent pe comprimate
TROMBOSTOP pe zi.
EXAMINARI DE LABORATOR

VSH : 6-17mm
GLICEMIE : 85mg/dl
TGO : 33 U/I
TGP : 54 U/I
UREE : 38mg/dl
FR latex pozitiv : 128 UI/ML
CRP : negativ
Ac antifosfolipidic : 6,2016 P
C3 : 82
C4 : 75
Ht : 48%
Hb : 15,20%
L

: 7.800mm/3

PT : 12.8
INR : 1,06
IP

: 92

Fibrinogen : 293
CULEGEREA DE DATE PE BAZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULAIE
- torace normal conformat
- micari toracice simetrice

- respiraie de tip costal inferior

- cai respiratorii libere, nu prezinta tuse i/sau expectoraii
- frecvena respiraiei de 18 respiraii/minut, respiraie profunda ritmica
- tegumente i mucoase normal colorate
- frecena cardiaca este de 70pulsaii/minut
- TA = 100/70 mmHG
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA
- cavitate bucala libera, dantura completa
- reflexe de deglutiie prezent, apetit prezent
- abdomen suplu elastic
- ingera 2000ml lichide/zi
- stare de nutriie corespunzatoare
- greutate 72kg, inalime 178cm
3. NEVOIA DE A ELIMINA
- prezinta miciuni spontane nedureroase 5-6 miciuni/24ore
- diureza este de 1500ml/24ore
- tranzit intestinal prezent
4. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUNA POSTURA
- redoare matinala 2 ore
- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii i a deformarii articulaiilor
MTF

- maini cu aspect reumatoid, articulaii RC sensibile cu mobilitate limitata,

MCF tumefiate, IFP sensibile
- articulaiile MTF cu deformarii de gradul II
- dorsalgii cu caracter predominat mecanic
- fora musculara puin diminuata la maini
5. NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI
- somn dificil cu treziri frecvente in timpul nopii din cauza durerilor
articulare
- doarme 5 ore pe noapte, ziua nu doarme
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA I A SE DEZBRACA
- pacientul se imbraca i se dezbraca singur dar foarte incet i cu dificultate
din cauza limitarii mobilitaii articulare i a deformarilor articulare a mainilor,
deformari de gradul III
7. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
- pacientul este afebril temperatura corpului variaza intre 36,4 36,8C
- este sensibil la frig i umezeala
8, NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT I DE A-I PROTEJA
TEGUMENTELE I MUCOASELE
- are tegumente i mucoase normal colorate
- pacientul are un aspect ingrijit i curat
- nu necesita ajutor in satisfacerea acestei nevoi
9. NEVOIA DE A EVOTA PERICOLE
- pacientul este orientat temporo-spaial

- este capabil sa evite pericolele

10. NEVOIA DE A COMUNICA
- este o fire sociabila, dicuta cu ceilali pacieni, colaboreaza cu cadrele
medicale
11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I
VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA
- merge mai rar la biserica
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- pacientul este mulumit de ceea ce face, se considera realizat pe plan
profesional
13. NEVOIA DE A SE RECREA
- ii place sa citeasca, sa faca plimbari in aer liber
14 NEVOIA DE A INVAA CUM SA II PASTREZE SANATATEA
- dorete sa fie foarte bine informat in legatura cu boala sa
- citete brouri de specialitate.
In urma bilanului de independena i dependena in satisfacera celor 14 nevoi
fundamentale domnul A.O. prezinta urmatoarele probleme de dependena:
1.

Deplasare cu dificultate din cauza durerilor i a deformarii articulailor

2.

Imposibilitate de a se imbraca i dezbraca singur din cauza mibilita i

reduse

3.

Perturbarea modului de somn legat de treziri nocturne din cauza

durerilor

4.

Neadaptare la temperatura normala a corpului din cauza sensibilita ii la

frig i umezeala.
CAZUL III

NUME I PRENUME

: C.I.

VARSTA

: 50 de ani

DATA NATERI

: 27 IANUARIE 1960

SEXUL

: FEMININ

STARE CIVILA

: CASATORITA

NAIONALITATE

ROMANA

RELIGIE

ORTODOXA

DOMICILIUL

TIMIOARA, STR.CUGIR NR 34

OCUPAIE

: PENSIONARA

ANTECEDENTE PERSONALE
FIZICE

: MENARHA 13 ANI
NATERI - 2
AVORTURI - 2

ANTECEDENTE PERSONALE
PATOLOGICE

: APENDICECTOMIE IN 1968
COLECISTECTOMIE IN 1990
CARPITA OPERATA

ANTECEDENTE HEREDO
COLATERALE

: TATA - H.T.A.

CONDIII DE VIAA

:BUNE

DATA INTERNARI

: 15.02.2010

DIAGNOSTIC DE INTERNARE

: POLIARTRITA REUMATOIDA

MOTIVUL INTERNARII

ARTRALGII LA NIVELUL

ARTICULAIEI GENUNCHIULUI
I A MAINII IMPOTENTA
FUNCIONALA
ISTORICUL BOLII
Boala actuala a debutat in urma cu 2 ani ( la scurt timp dupa o sarcina) cu
artralgii la maini RC, MCF, ulterior la glezne, genunchi cu tipar simetric, caracter
inflamator. Iniial a urmat tratament AINS i steroidian. Evoluia a fost spre
deformari. A urmat multe terapii de fond: SSZ, Tauredon cu eficiena pentru
simptomatologie, actualmente este in tratament de fond cu MTX 15mg/zi.
Actualmente pacienta prezinta modificari la nivelul articulaiei genunchiului cu
impotena funcionala i relateaza dureri in mers la nivelul articulaiei MTF.
EXAMENE DE LABORATOR

VSH : 41-80mm
L : 1900/mm3
TGO : 21U/L
TGP

: 13U/L

Uree

: 33mg/dl

Glicemie : 96mg/dl
Colesterol : 140/dl
LDH

: 365 U/L

FA

: 154 VU/L

Ca

: 2,70mm/l

Sumar urina : negativ

CULEGEREA DATELOR PE BAZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ;I A AVEA O BUNA CIRCULAIE
- torace normal conformat
- micare toracice simetrice
- respiraie profunda ritmica cu o frecvena a respiraiilor de 17resp/min
- cai respiratorii libere
- nu prezinta tuse sau expectoraie
- TA = 130/80mmHG
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA
- cavitate bucala cu dantura incompleta
- cu probleme la deglutiie
- apetit prezent
- stare de nutriie corespunzatoare
- greutate = 80kg , inalime = 165cm
3. NEVOIA DE A ELIMINA
- prezinta miciuni spontane nedureroase 4-5 miciuni/zi
- diurea este in medie de 1800ml/24ore
- tranzit intestinal fiziologic 1 scaun/zi de culoare i consistena normala

4. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUNA POSTURA

- redoare matinala 2- 3 ore
- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerilor i deformarilor
articulare
- la mana dreapta retracia aponevrozei palmare, cicatrice postoperatorie
- la mana stanga reducerea micarilor la nivelul articulaiilor RC
- picioare reumatoide, degetele in ciocan
5. NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI
- somn dificil cu treziri frecvente in timpul nopi din cauza durerilor
articulare
- doarme 5-6 ore pe noapte
- dimineaa se simte obosita
- cu facies crispat, ochi incercanai
- ziua nu doarme
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA I A SE DEZBRACA
- se imbraca i se dezbraca singura fara ajutor dar incet, cu dificultate
din cauza durerilor i a deformarilor articulare
7. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
- pacienta este afebrila
- temperatura corpului variaza intre 36.5 36.8 C
- suporta cu greu caldura
8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE
I MUCOASELE

- are tegumentele integre i curate

- unghile taiate, parul este curat frumos aranjat
- ii place sa fie curata, bine ingrijita
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
- pacienta este capabila sa evite pericolele
10. NEVOIA DE A COMUNICA
- pacienta comunica uor cu echipa de ingrijire, cu persoanele apropriate
i cu celelalte bolnave din salon
11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I
VALORI DE A PRACTICA RELIGIA
- este o persoana foarte crendicioasa de religie Ortodoxa
- merge regulat la biserca
- se roaga mult i citete cu teme religioase
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- pacienta este mama a doi copii
- este mulumita, i realizata pe plan familial.
13. NEVOIA DE A SE RECREA
- ii plac foarte mult plimbarile in aer liber
- adora telenovelele, muzica de orice gen i glumele
14. NEVOIA DE A INVAA CUM SA-I PASTREZE SANATATEA
- studiaza diferite cari, brouri pentru a se informa in legatura cu boala
sa.

In urma analizei bilanului de independena, dependena in satisfacerea

celor 14 nevoi fundamentale doamna C.I. prezinta urmatoarele nevoi:
1.

Alimentaie inadecvata din cauza danturi incomplete i a

problemei de deglutiie

2.

Deplasarea cu dificultate din cauza durerilor

3.

Imposibilitate de a dormi din cauza durerilor

4.

Efectuarea cu dificultate a imbracarii i dezbracrarii din cauza

durerilor.
CONCLUZIE

Poliartrita Reumatoida este o boala imunoinflamatorie cronica care

afecteaza in special articulaiile mici ale membrelor in mod simetric i cu tendin a
spre deformari articulare. Tratamentul urmat de pacienii cu PR este de lunga
durata i necesita o supraveghere atenta, ceea ce inseamna internari frecvente i cu
perioade lungi de spitalizare in cadrul clinicilor de specialitate. Tratamentul i
supravegherea bolnavilor se face de catre o echipa medicala formata din medici de
specialitate i asistente medicale.
Un rol important in echipa de ingrijire revine asistentei medicale, ea se
interpune intre medic i pacient, avand drept sarcini importante pe de o parte
verificarea modului in care pacientul a ineles i respecta indicaiile stabilite de
medic, iar pe de alta parte, avand timpul i posibilita ile de a urmarii nevoile i
schimbarile survenite la un moment dat in starea fizica i psihica a pacientului.
Nursingul ii are radacinile in nevoile fundamentale ale omului, de aici
reiese necesitatea planului de ingrijire a pacienilor, plan care trebuie individualizat
in funcie de fiecare pacient. Pentru a realiza aceasta lucrare am supravegheat un
numar de trei pacieni cu PR.
Planul de ingrijire l- am intocmit in funcie de problemele fiecarui
pacient in parte, care reies in urma culegerii datelor pentru cele 14 nevoi
fundamentale i bilanului de independena in satisfacerea nevoilor.
Datorita pregatirilor teoretice i practice asistenta medicala are rolul
de indrumator in probleme de educaie sanitara in general i referitoare la PR in
special.

BIBLIOGRAFIE
1.

A. Paun: Tratatt de medicina interna Reumatologie

Editura Medicala, Bucureti 2002

2. C.

Mozes:

Tehnica

ingrijirii

bolnavilor

Editura
Medicala, Bucureti 2000.
3. E.D.Popescu, R. Ionescu: Compediu de reumatologie Editura Tehnica, Bucureti 1995

4. H.D. Boloiu, V. Ciobanu: Poliartrita reumatoidaEditura Academica, Bucureti 1990.

5. L. Titirca: Manual de ingrijiri speciale acordate
pacienilor de asistenii medicli Editura Viaa
Medicala Romaneasca, Bucureti 1998.