Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Proiect de absolvire atestat asistent medical

generalist - ingrijirea pacienților cu
poliartrita reumatoida

FUNDAȚIA CULTURAL UMANITARA ”HENRI COANDA” ORADEA

Filiala Timișoara

ȘCOALA TEHNICA POSTLICEALA

”HENRI COANDA” TIMIȘOARA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Tema: Ingrijirea pacienților cu poliartrita reumatoida

INTRODUCERE
Poliatrita Reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica și progresiva care
afecteaza articulațiile mici ale membrelor , in mod simetric și distructiv.

Secolul al XVIII – lea a gasit medicii in faza primelor descoperiri ale Poliatritei
Reumatoidei pe care pareau sa o distinga de alte artropații cu larga raspandire cum erau : guta,
artroza, sau reumatismul articular acut, pe baza unor observații sporadice, epidemiologice
(prevalența feminina) sau clinice (caracterul deformat și evoluția cronica spre invaliditate) .

Deși nu exista nici o indoiala ca Sydenham (1676) , Landre-Beauvais (1800) și alții au

descries cazurile clar identificate ca PR, este meritul lui Garrod (1859) de a fi realizat ca se
gasește in fața unei noi entitați nosologice distincte și de a fi atașat artritei atributul de ”
reumatoida ” .
 In anul 1940 Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM in serul bolanvilor cu PR
.

Poliatrita Reumatoida este intalnita in toate țarile și in zonele climatice.

Deși exista diferențe in ceea ce privește prevalența reportata in diferite arii geografice,
care țin de criteriile de diagnostic utilizate in studiile populaționale, proporția raportata este de
1% cu variații intre 0,3 și 1,5% .

In conformitate cu datele culese in SUA, incidența bolii este de 0,02%, ceea ce

proiectat asupra țarii noastre ar insemna 4000 de cazuri noi in fiecare an.

Indiferent de populația studiata, exista o regularitate a distribuției PR intre cele doua

sexe, in sensul ca femeile sunte de trei ori mai frecvent afectate decat barbații.

Boala poate sa apara la orice varsta dar de cele mai multe ori debutul are loc in
decadele a 4-a și a 5-a ale vieții.

Aceasta boala atat de frecvent intalnita in ultimii ani necesita un tratament pe o lunga
perioda de timp, luni sau uneori chiar ani de zile și de asemenea o atenta supraveghere a
bolnavilor de catre medical reumatolog.

Tratamentul bolanvilor cu PR trebuie respecutat cu strictețe deoarece medicația de fond

folosita da o serie de reacții adverse grave cum ar fi: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, afectare
oculara și altele.

Pentru a inlatura cat mai multe efecte negative ale medicamentelor folosite in
tratamentul Poliatritei Reumatoide in present in lume se desfașoare mai multe studii
experimentale cu noi agenți terapeutici biologici, și la noi in țara se desfașoara trei asemenea
studii.

Dezavantajele acestor noi medicamente sunt costurile foarte ridicate. Poliartrita

reumatoida netratata corespunzator și in timp are o evoluție spre cronicizare cu deformari
articulare poate duce pana la invaliditatea fizica a pacientului.

Aceasta inseamna ca tot mai mulți bolnavi cu PR vor depinde de alte personae pentru
a-și satisface nevoile fundamentale. De aceea lucrarea de fața dorește a fi un ghid practice pentru
acești bolnavi.

SCOP ȘI MOTIVAȚIE

In lucrarea de fața am reunite cunoștințele teortice, deprinderele practice, noțiuni de

farmacologie, anatomie și fiziologia omului, medicina interna și de chirugie pe care le-am
inglobat in tehnici de ingrijire „ nursing ” dupa modelul propus de Virginia Henderson.
 In conceptul Virginiei Henderson ”individual este o entitate bio-psiho-sociala formand
un TOT indivizibil”. El are necesitați fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe
care și le satisface singur daca se simte bine. ”Sanatatea este o stare in care necesitațile sunt
satifacute in mod autonome, nu se limiteaza la absența bolii ”, iar boala reprezinta ruperea
echilibrului, armoniei, un semn de alarma tradus prin suferința fizica, psihica o dificultate sau o
inadaptare la o situație noua provizorie sau definitiva.

Scopul acestei lucrari este de a sublinia ingrijirile ce trebuiesc acordate pacienților

pentru ai ajuta in satisfacerea nevoilor fundamentale.

Avand in vedere faptul ca mi-am desfașurat instruirea practica in secția de reumatologie

am avut ocazia sa intalnesc și sa cunosc mulți pacienți cu PR in diferite stadii de evoluție a bolii.

Din discuțile avute cu acești pacienții miam dat seama ca mulți dintre ei au foarte
puține cunoștințe despre boala, evoluția ei și tratamentul pe care ar trebui sa-l urmeze și sau
prezsentat la medic foarte tarziu.

Iar in unele cazuri dupa ce a fost stability diagnosticul și inițiat tratamentul, dupa o
perioada de timp acesta a fost interrupt, iar boala nesupravegheata.In acest caz pacienții s-au
prezentat la medic abia inca dupa un puseu evolutiv al bolii.

Poliartrita Reumatoida este o boala despre care se cunoaște destul de puțin, dar este o
boala care afecteaza in ultima perioada tot mai multe persoane.

Numarul pacienților cu PR crește de la an la an, de aceea lucrarea de fața se vrea a fi

un ghid practic pentru acești bolnavi.

Am ales aceasta tema din dorința de a-mi aprofunda cunoștințele in legatura cu aceasta
boala, sa invaț mai multe despre factorii etiologici ai acestei bolii, despre simptomatologia bolii
și nu in ultimul rand despre tratamentul care se administreaza.

Un alt obictiv este acela de pune in practica toate cunoștințele acumulate referitor la
aceasta boala pentru a putea ingriji, educa, și ajuta pacienții cu PR sa-și recaștige increderea și
imaginea de sine intr-un timp cat mai scurt.

ANATOMIE

ARTICULAȚIILE MAINII

ARTICULAȚIA RADIOCARPIANA

La formarea ei participa pe de-o parte radiusul, completat de un disc articular(discus

articularis), formind impreuna cavitatea glenoida, iar pe de alta parte oasele din randul proximal
al corpului, unite prin ligamente intr-un corp unic, formind impreuna capul articular.
 Capsula articulara este intarita de ligamentul radiocarpian palmar, care coboara oblic de
la radius la osul semilunar, piramidal și osul mare; ligamentul ulnocarpeum palmare de la
marginea anterioara a discului articular, la semilunar și piramidal; ligamentul radiocarpeum
dorsale alcatuit din fascicule ce coboara oblic de pe fața dorsala a radiusului pana la osul
piramidal; ligamentul collaterale carpi radiale intre apofiza stiloida a radiusului și osul scafoid;
ligamentul colaterale carpi ulnare ce coboara de la apofiza stiloida a ulnei la osul pisiform.

Biomecanic se poate considera ca o articulație elipsoida in care se executa mișcari de

flexie și extensie ( totalizand impreuna 160 – 170 ) in jurul unui ax transversal, respectiv de
abducție( radicala și ulnara) in jurul unui ax sagital abducția ulnara avind o amploare mai mare
de ( 40 ).

ARTICULAȚIA INTERCARPIANA

Este o diartroza planiforma( cu mișcari reduse de alunecare), intre randul proximal și

distal al oaselor carpiene, avind o cavitate articulara unica ce emite prelungiri intre oasele care
particupa la formarea articulației.Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente intercarpiene
interosoase, iar osul pisiform de cirligul osului hamat printr-un ligament special.

Indirect, de aceasta articulție aparține și ligamentul transvers corpului, care așa cum s-a
mai aratat transforma șanțul carpian in „canal carpian”.

Din punct de vedere biomecanic completeaza și ajusteaza mișcarile descrise la articulația

radiocarpiana.Articulațiile carpometacarpiene și intermetacarpiene sunt articulații cu trasaturi
asemanatoare pentru degetele II – V, dar cu caractere distincte pentru degetul I (policele).Pentru
degetele II-V se realizeaza intre oasele rindului distal al corpului și baza metacarpienelor
corespunzatoare( metacarpianul II cu trapezul, trapezoidul și in mica parte cu osul mare;
metacarpianul III numai cu osul mare; metacarpianul IV cu osul mare și cu osul cu cirlig;
metacarpianul V numai cu osul hamat ), respectiv intre fețișoarele articulare prin care
metacarpienele vin in contact.

Capsula articulara, laxa (in special dorsal) este intarita de urmatoarele ligamente: lig.
carpometacarpea dorsalia, lig. carpometacarpea palmaria, lig,metacarpea dorsalia et palmaria,
lig. metacarpea interossea.

Din punct de vedere biomecanic, toate aceste articulații sunt diartroze planiforme,
mișcarile rezumandu-se la alunecari mai reduse la metacarpiene II și III , mai accentuate la
metacarpienele IV și V, ce se produc concomitent cu mișcarile degetelor.

ARTICULAȚIILE METACARPOFALANGIENE
 Se realizeaza intre suprafața articulara (convexa) a capului metacarpienelor și suprafața
articulara (concava) a bazei falangelor proximale.Intre cele doua fețe ce vin in contact exista o
disproporție, capul metacarpienlor depașind mult cavitatea glenoida, incongruenta compesata de
un fibrocartilaj care marește platforma de recepție a falagenlor.

Capsula este laxa și foarte subțire pe fața dorsala. Ea este intarita de ligamentele colaterale,
doua pentru fiecare articulație( lateral și medial).Aceasta au forma unui evantai cu originea pe
tuberculii de pe laturile capului metacarpian și inserția pe capsula, respectiv pe tuberculii
marginali ai falangei. Pe fața palmara, intre metacarpienele II și V, articulațile
metacarpofalangiene sunt unite intre ele prin ligamente metacarpiene transverse profunde care
fuzioneaza cu tecile tendoanelor mușchilor flexari și cu capsule articulare, fiind ancorate și pe
ligamentele colaterale.In aceste articulații se pot executa mișcari de: flexie și extensie (inchiderea
și deschiderea pumnului) in jurul unui ax transversal, ce trece prin capul metacarpianului,
abducție și adducție (departarea și apropierea degetelor ) in jurul unui ax ce trece tot prin capul
metacarpienelor . Ultimile mișcari sunt posibile numai cand degetele sunt in extensie.

ARTICULAȚIILE INTERFALGIENE

Sunt doua pentru fiecare deget, cu excepția policelui, care are numai doua falange și deci
o singura articulație interfalanfiana.Suprafețele articulare sunt reprezentate de extremitațile
falangelor,marite prin existența unui fibrocartilaj, asemanatoare articulațiilor
metacarpofalangiene.

Capsula este intarita de ligamente colaterale, cate doua benzi fibroase pentru fiecare
articulație, stranse și orientate in axul lung al degetelor.

Din punct de vedere biomecanic sunt articulații de tip „ginlymus” permitand mișcari de
flexie și extensie in jurul unui ax transversal, mai ample in articulațiile interfalangiene proximale
decat in cele distale.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA

1. DEFINIȚIE

Poliartrita reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica și progresiva caree

afecteaza cu predilecție articulațiile mici ale membrelor, in mod simetric și distructiv, putand
cointeresa virtual oricare dintre structurile cunjunctive ale organismului.
 In anul 1940, Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM (imunoglobulinele M ) in
serul bolnavilor de PR și cu el primul maker imunolog al unei boli reumatice.

2. EPIDEMIOLOGIE ȘI ETIOLOGIE

EPIDEMIOLOGIE

PR este intalnita in toate țarile și in toate zonele climatice. Boala afecteaza mai ales
femeile, reportul femeie-barbat este de 3 la 1. PR poate sa apara la orice varsta, dar de cele mai
multe ori debutul are loc in decadele a 4-a și a 5-a ale vieții.

ETIOLOGIE

Este necunoscuta, dar concepția actuala considera ca boala rezulta din interacțiunea a trei
categorii de factorii: - ereditatea

- infecția

- autoimunitate

FACTORI GENETICI

Studiile epidemiologice au aratat ca PR este mai frecventa printre rudele de sange ale
poliarticilor decit in populația generala. Compararea a aratat ca PR seropozitiva și eroziva
coincid de 33 de ori mai frecvent la perechile de gemenii monozigoți, in timp ce coincidența la
gemenii dizigoți nu o depașesc pe cea observata la frații obișnuiții.

PR se asociaza cu antigene de histocompatibilitate HLA-DR4 (60 – 70% ( Human

Leucocyte Antigem) fața de numa 20 -25% la subiecții sanatoși).

Pe langa faptul ca genele HLA, ( Human Leucocyte Antigem ) constituie factori de risc
pentru PR, intre anumite sutipuri de HLA (Human Leucocyte Antigem) și anumite forme clinice
de boala ce pot stabili stranse corelații.

AGENȚI INFECȚIOȘI

1. Virusul Epstein-Barr aparține virușilor hepatice, poate interveni in producerea anomaliilor

imunologice care caracterizeaza PR, insa nu toate persoanele infectate cu VEB fac PR și nu
tpate persoanele care au PR sunte infectate cu VEB
 2. Mycobaterium tuberculosis poate induce expeimental la șobolani o artrita asemanatoare
cu PR, dar cu toate acestea ADN-ul caracteristic acestui agent nu a fost gasit in lichidul sinovial
al bolnavilor cu PR.

AUTOIMUNITATEA

In PR au fost descriși numeroși anticorpi reactivi fața de autoantigene, capabili sa

formeze complexe imuno circulante sau prezente numai la sediile inflamatorii articulare sau
sistemice.

FR (Factor Reumatoid) sunt anticorpii cei mai bine studiați in relație cu PR. FR prezenți
sunt de mai multe tipuri:

 clasici aparținand IgM și se gasesc in circulație

 ușori care sunt in special IgG și se gasesc in lichidul sinovial.

3. PATOGENIE

Datele actuale susțin ideea ca PR este o boala a deleglarii funcțiilor limfocitelor T. Lanțul
de elemente patogenetic este urmatorul:

1. Recrutarea celulelor inflamatorii de origine limfohematopoetica. Pentru a ajunge in

articulații, aceste celule trebuie sa adere de endoteliul venulelor postcapilare.

In acest proces de aderare intervin moleculele de adeziune, care sunte exprimate la

nivelul celulelor endoteliale inflamatorii și imune sub influența unor citokine: Interleukina-1 (IL-
1), TNF (factorul de necroza tumorala) și interferonul gama.

3. Activarea celulelor T.

Limfocitele T din sinoviala reumatoida sunt CD4+ sau CD8+ . Ly T- CD4+ se

concentreaza in foliculi limfoizi in timp ce Ly CD8+ au o dispoziție difuza perivasculara.

Activarea celulelor T are doua consecințe principale: reducerea de anticorpi sau

eliberarea de citokine.

3. Activarea celulelor B - duce la sinteza de anticorpi

In urma procedurii de anticorpii in mediul articular și in afara lui rezulta complexe

imune (CI) .

Complexele imune sunt fagocite fie de sinoviocitele de tip A, fie de PMN (

polimorfenucleareleucocite). PMN care au fragmentat complexe comune se numesc ragocite. In
urma acestui proces este activat aparatul lizozomal și eventual distrugerea celulei, fiind eliberate
in spațiul inchis articular o serie de sub stante flogogene și distructive, enzime proteolitice sau
radicali liberi de oxigen.

4. Formarea panusului (țesutul de granulație)

Membrana sinoviala reumatoida este sediul unor modificari insemnate, secundare

modificarilor amintite anterior. Acestea sunt:

- hipervascularizarea

- proliferarea sinovialei

Toate acestea duc la crearea panusului articular lent de granulație. Aceasta structura
complexa induce acțiunea citokinelor distructive asupra cartilajului și osului.

4.MORFOPATOLOGIE

Leziunile articulare

In PR inflamația are loc la nivelul membranei sinoviale apoi afecteaza: cartilajul și osul
subcondral, ducand in cele din urma la distrugerea articulației.

Sinoviala reumatoida se caracterizeaza prin trei modificari principale:

- Exudația

- Infiltrația celulara

- Formarea țesutului de granulație( panusul)

Panusul sufera cu timpul un proces de fibrozare care realizeaza punți aderențiale intre
suprafețele mobile aflate in contact. In aceste aderențe poate sa apara țesut cartilaginos ( hialin
sau fibros ) sau osos realizandu-se astfel cele trei forme de anchiloza realizate in PR.

Deformarile articulare caracteristice sunt determinate de diverși factori:

- procesul inflamator distructiv osteocartilaginos

- remodelarea suprafețelor articulare

- slabirea aparatului capsulo-legamentar

- reacțiile și rupturile tendinoase.

 Leziunile para si extraarticulare.

Nodulii subcutanați.

Nodulii reumatoizi sunt cea mai caraterizata determinare extraarticulara a PR la

microscopul optic. Elementele constitutive ale nodulului reumatoid la microscopul optic:

- centru celular, reprezentat de necroza fibrinoida

- o coroana de histocite alungite dispuse radial in palisada

- un țesut de granulație in care sunt distribuite difuz celule inflamate de tip cronic (
mononucleare ).

Leziuni ale tendoanelor și ligamentelor.

Tenosinovita poate fi o manifestare precoce a inflamației reumatoide. Procesul inflamator

poate fi reversibil sau poate capata caracter infiltrativ nodular și eroziv. Entezita este rareori
intalnita in PR, este leziunea caracteristica in spondilartropatiile zeronegativ.

Leziuni ale mușchilor.

Miozita se caracterizeaza printr-o minima infiltrație limfoplasmocitara, uneori cu tendița

de aglomerare nu focare.

Leziuni ale vaselor.

Vasculita reumatoida afecteaza vasele cu dimensiunea intre 34-40 microni. Tabloul

histologic este destul de divers:

- arteriolita exsudativ-necrozata

- vasculita proliferativa

- arteriolita precapilara fibrohialina.

Lezarea inimii.

Pericardita poate fi: - exudativa

- cu leziuni de tip granulomatos.

Cardiopatia granulomaroasa: substratul acesteia sunt nodulii diseminați in miocard, in

epicard și endocard.
 Coronarita este una din leziunile vasculitei reumatoide.

Leziuni pulmonare.

Pleurezia reumatoida.

( Pleuro ) pneumopatia nodulara.

Leziuni ale organelor hematoformatoare.

Adenopatia – datorita proliferarii limforeticulare.

Splenomegalia.

Hipoplazia seriilor alba și roșie, plasmocitoza moderata in maduva osoasa.

Leziuni oculare.

Episclerita poate avea caracteer difuz sau nodular ( aspectul histologic). Poate determina
scleromalacia perforans.

Amiloidoza asemanatoare nodulelor reumatoizi. Apare in 20% din cazuri. Amiloidul se

coloreaza in roșu de Congo și este prezent in: rinichi, intestin, splina, ficat.

5. TABLOU CLINIC
DEBUTUL in PR poate fi declanșat de:

- traume psihice (48%)

- efort fizic și traumatisme articulare ( 3% )

- expunere la frig și inficții ale cailor respiratorii superioare (27 % ).

Primele manifestari sunt de obicei vagi:

- simptome generale ( astenie, inapetența, insomnie, irascibilitate),

- parestezii

- slabirea forței musculare

- abilitate termica

- transpirații și subfebrilitate.
 Debutul articular imbraca aspectul unei oligoartrite distale simetrice cu afectarea
mainilor și mai rar a picioarelor. Localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul degetelor II și III
fiind interesate articulațiile metacarpofalangiene (MCF) și interfalangiene proximale (IFP).

Simptomle majore sunt:

- durerea de tip „ inflamator”, bolnavul se trezește din somn datorita dererilor in a doua
jumatate a nopții, se ridica din pat pentru a se mișca, ceea ce ii amelioreaza durerea.

- redoarea matinala este senzația de dificultate in efectuarea mișcarilor, dureaza mai mult de
30 de minute.

La examenul obiectiv se constata semne de inflamație: tumeriere, sensibilitate și mai rar

roșeața. La nivelul mainilor tumefierea articulațiilor IFP confera degetelor II și III aspectul de
fus. Pe fața lor palmara se palpeza bombari dureroase, artrita pumnului produce tumefiere
dorsala a articulației. Mainile sunt transpirate, palide, calde, tremurande, cu forța de presiune
scazuta și eritroza palmara. La nivelul picioarelor se constata tumefierea care șterge plica de
flexie dorsala de la baza degetelor.

Dupa topografie se citeaza diverse alte posibilitați de debut:

- monoarticularea afecteaza mai ales genunchi

- poliarticulare imitand reumatismul articular acut

- monomelice

- rizomelice

- unilaterale

Sub aspectul gravitații se citeaza debuturi atipice:

- artralgice

- poliarticulare alarmante

- poliarticulare subacute

- episodice sau palindromice

Alte posibilitați de debut: sindrom de canal carpian, bursita, tenosinovita.

Perioada de stare: tabloul clinic articular se accentueaza progresiv sau prin puseuri acute
sau subacute seccesive, care antreneaza deformarile caracteristice și alterarile cartilaginoase.
 Manifestari articulare

In perioada de stare, durerea cea mai redusa ca la inceputul bolii, dar redoarea matinala se
accentueaza.

Modificarile intalnite la examenul obiectiv sunt urmatoarele:

- sinovita

- colecția lichidiana care determina tumefierea locala

- limitarea mobilitații articulare

- scaderea forței musculare

- hipertrofia musculara din vecinatatea articulațiilor afectate,

- preponderența grupurilor musculare flexoare care determina aspectul de

contractuare in flexie

- ulterior pe masura progresiei bolii apar deformarile caracteristice datorita alterarii

cartilajului, capsulei și remodelarii osoase.

Aspectul de mana reumatoida se face pe baza artritei și pe baza censecințelor acesteia

asupra altor elemente anatomice.

Mana reumatoida: - „in clapa de pian”

- „spate de camila”

- „laba de cartița”

Deformațiile degetelor: - degete „in gat de lebada”

- deformația „in butoniera”

- degetele„in ciocan”.

Manifetari estraarticulare:

1. Pielea și resutul celular subcutanat

Unghiile prezinta tulburari trofice: devin casante( iși pierd luciul), prezinta fisuri.
 Nodulii subcutanati sunt un argument important pentru diagnostic:

- au marime variavila de la un bob de grau pana la mase tumorale confluiente

distribuite in derm și mai ales in hipoderm,

- sunt localizați in zonele solicitate mecanic prin presiune,

- sunt duri, insensibili, mobili, aderenți pe planul aponevrotic sau periost,

- ulcerarea lor este posibila

- se asoceaza cu formele zeropozitive și sistemice ale PR.

2. Mușchii scheletali

Afectarea musculara este un fenomen obișnuit in PR fiind cunoscuta pentru contribuția sa

la realizarea impotenței funcționale și a deformarilor articulare caracteristice bolii.

a) MIOZITA REUMATOIDA: manifestata chiar de la debutul bolii prin: mialgie, astenie,

atrofie. Interpretarea poate fi dificila in contextul simptomelor și semnelor determinate de
infiltrația articulara și periarticulara.

b) MIOPATIILE IATRIGENE: apar in urma tratamentului cu: glucocorticoizi, antimalarice,

penicilamina. Miopatia cortizonica poate imita pana la identitatea miozei reumatoidei.

3. Aparatul respirator

a) PLEUREZIA: este apanajul sexului masculin ( 8 din 10 cazuri ) și al formelor severe de

boala, debuteaza cu:

- junghi toracice,

- frecatura pulmonara lipsește,

- exudatul este zerofibrinos, uneori lactescent bogat in limfocite și cristale de colesterol și

conține PMN cu aspect regocite cu glicopleurita sub 30 mg/100ml și activitatea
lacticodehidrogenazei scazut. FRIgM poate fi prezent.

b) PLAMANUL REUMATOID MULTINODULAR: al carui substrat este reprezentat de

noduli reumatoizi cu diametrul pana la 3 cm, raspandiți in plamani. Clinic se manifesta cu tușe și
eventual hemoptizie.

La examenul radiologic se pun in evidența opacitați rotunde unice sau multiple.

 c) PNEUMOCONIOZA REUMATOIDA (sindromul Calpan-Colinet),
SILICOARTRITA: reunește urmatoarele elemente: anamneza de expunere indelungata la
pulberi, manifestari radiologice similare plamanului reumatoid multinodular, PR manifesta ( 27-
50% din cazuri) nodulara și zeropozitiva ( 30% din cazuri).

d) ALVEOLITA FIBROASA: este rara in cadrul PR, afecteaza barbații in doua treimi din
cazuri.

e) ALTE MANIFESTARI RESPIRATORII: infecții repetate, afectarea cailor respiratorii

mici, bronșita, bronșiectazia.

4. Afectarea cordului

CARDITA REUMATOIDA manifestata prin :

- stare generala alterata

- opresiune toracica

- dispnee moderata

- tahicardie

- insuficiența cardiaca tardiva

- cardiomegalia

MIOCARDITA INTERSTIȚIALA PERICARDIA: este mai frecventa la barbați și in

formele nodulare și zeropozitive ale bolii.

Tabloul clinic frust cu durere, frecatura pericardica, iar ulterior apare exudatul. De
obicei exudatul are volum redus și se rezoarbe, rareori se poate produce o tamponada.

VULVOPATIILE: frecvența lor nu depașește 5%, sunt interesate valvulele aortica și

mitrala. Evoluția spre insuficența cardiaca.

CORONARITA REUMATOIDA

5. Afectarea vaselor periferice

In PR afectarea vaselor periferice poarta denumirea de VASCULITA. Sunt afectate in

special vasele mici și medii, afectarea vaselor mari este mai rara.

6. Afectarea aparatului digestiv

 In PR afectarea rinichiului este determinata in principal de urmatoarele elemente:
consumul cronic de analgetice care determina o nefrita de tip interstițial, datorita medicației de
fond, datorita amiloidozea care apare in formele de PR veche netratata corespunzator.

7. Afectarea aparatului digestiv

- manifestari gastrice: ulcer gastric, duodenal secundar medicației.

- cointeresarea hepatica in PR „ficat reumatoid” . Afectarea ficatului, clinica sau

funcționala este apanajul formelor juvenile, asociate cu leucopenie, sindrom sicca și anticorpi
antimitocondriali
- hepatica toxica a fost descrisa dupa antiinflamatorii nesteroidiene, compuși de aur și
metotrexat.

8. Sangele și organele hematoformatoare

ANEMIA moderata, hipocroma, normocitara, hiposideremica mai pronunțata la femei.

NUMARUL LEUCOCITELOR

- normal la bolnavii cu PR necomplicata

- tendința de creștere in formele active

- creșterile insemnate sugereaza complicațiile infecțioase.

ADENOPATIILE

- apar la aproximativ 30% din bolnavi indeosebi la barbații cu PR zeropozitiva și intens

activa

- ganglionii sunt moderat crescuți, elastici sau renitenți, nedureroșii sau mobili.

9. Afectarea sistemului nervos

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

a) NEOPATIVA SENZITIVA: determina parestezii și hipoestizii ale extremitațiilor cu sau fara

topografie tronculara „ in manușa ”, „ in ciorap ”.

b) NEOPATIA SENZITIVOMOTORIE, POLINEVRITA sau MONONEURITIS

MULTIPLEX:

- in PR apar cu frecevența de pana la 3% in formele de boala „maligne”

 - incepe la membrele inferioare cu dureri violente, pareze sau paralizii,

- este grava și indica un prognostic rezervat.

Afectarea SNC poate cauza diverse tulburari.

10. Afectarea ochiului și anexelor

a) EPISCLERITA 1%

b) SCLERITA 7% durerile insoțesc tulburari de vedere

c) SCLEROMALACIA PERFORANS

d) Alte manifestari:

- Keratita ulcerativa sau sclera

- Keratoconjunctivita sicca

- Iridociclita.

6. EXAMINARI PARACLINICE IN PR

Examene de laborator

A. Sindromul inflamator:

VSH – accelerat in 95% din cazuri,

- indicator fidel al gredului arttritei reumatoide.

PROTEINA C-REATIVA – este prezenta la toți bolnavii cu PR și se coreleaza bine cu

semnele clinice de activitate inflamatorie a bolii. Scade ca urmare a tratamentului eficace.

HIPERFIBRINOGENEMIA in 65% din cazuri.

B. Sindromul disimunitar:

FACTORII REUMATOIZI FRIgM se determina curent prin doua tehnici:

- Reacția Waaler-Rose
 - Reacția latex

- Alte teste imunologice: creșterea CIC, prezenta AAM, nivelul complementului (C) și al
fracțiunilor sale ( C3 de exemplu este N ) .

Examenul radiologic standard

- Semnele radiologice: tumefierea parților moi vizibila la degetele mainilor și la pumni,

datorata edemului periarticular, sinovitei proliferative și exudației intraarticulare.

- Leziunile radiologice caracteristice in PR sunt eroziunile osoase. Eroziunile incep acolo unde
se termina cartilajul și se insera capsula

Alte tehnici imagistice:

- arteriografia

- tomografia

- rezonanța magnetica nucleara ( RMN)

- scintigrafia articulara

- ultrasonografia.

Examenul lichidelui sinovial

In PR lichidul sinovial (LS) este un exudat de culoare galben-verzuie, limpede sau tulbure,
uneori neomogen datorita fibrinei și poate coagula spontan. Este mai puțin vascos decat cel din
artroze. In LS distribuția fracțiunilor proteice tinde sa imita tabloul disproteinemiei caracteristic
acestei boli:

- cresc glicoproteinele totale, fibrinogen

- creștere ocazionale ale Ig

FR sunt prezenți in lichidului sinovial, mai ales cei de tip ușor.

Forme clinice de PR

Artrita cronica juvenila: forma sistemica și forma cu debut particular. Sindromul FELTY și
Poliartrita reumatoida zeronegativa.

7. DIAGNOSTIC, EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII

Criteriile ARA pentru diagnosticul PR:

 1) Redoare matinala

2) Artrita in 3 sau mai multe arii articulare

3) Artrita a mainilor

4) Artrita sistemica

5) Noduli reumatoizi

6) Factor reumatoid in ser

7) Semne radiologice

Pentru diagnosticul pozitiv trebuie sa avem 4 din cele 7 criterii. Criteriile 1-4 trebuie sa
fie prezente pentru cel puțin 6 saptamanii.

DIAGNOSTICUL diferențial al PR cu debut recent se face cu :

- Spondilita anchilozata

- Artotia psorizica

- Artropatia enterala

- Sindroamele artritice periodice

- Lupusul eitematos

- Reumatismul articular acut

- Artropatiile degenrative și metabolice: Guta acuta poliarticulara și Condocalcinoza

articulara difuza

- Boli articulare și paraarticulare

DIAGNOSTICUL diferențial al PR evolutive se face cu :

- Lupusul eritematos sistemic

 - Sclerodermia sistemica

- Spondilita anchilozanta forma „ scandinavica”

- Artrita psoriazica forma avansata

- Reumatismul cronic de tip JACOOUD

- Mana artrozica

- Guta reumatoida

- „ Gheara neurotrofica”

EVOLUȚIE

Evoluția bolii poate fi:

- monociclica 20%

- policiclica 70%

- progresiva 10%

Boala poate incepe prin a fi episodica, iat in cele din urma capata un caracter progresiv.
Dupa intervalul de timp in care se realizeaza alterarile structurale caracteristice stadiului
IV pot fi deosebite forme rapide și lent progresive. Puseele de activitate ale bolii pot debuta
spontan sau in legatura cu factorii circumstanțiali: infecții, intemperii, efort fizic, traume psihice,
intreruperea brutala a corticoterapiei.

COMPLICAȚII

1. LOCALE: - artrita septica

- ruptura sinovialei sau a tendoanelor

- escarel

2. GENERALE: - consecințele determinarilor sistemice și viscerale,

- amiloidoza
 - septicemia

3. REACȚIILE ADVERSE ALE MEDICAȚIEI UTILIZATE.

PROGNOSTIC

PR tratata corect nu duce la infirmitate. Factori care influențiaza prognosticul:

- stare generala alterata

- afectarea a numeroaselor articulații

- afecțiuni extraarticulare

- titruri inalte de FR

- persistența inflamației active

- prezența radiologica de eroziuni osoase

- dispariția cartilajului.

Afirmația ca ” PR nu omoara, dar handicapeaza pentru toata viața” nu pare sa

corespunda realitații, deoarece speranța de viața a poliartricilor este redusa cu 3-18 ani, similar
cu a persoanelor care sufera de obstrucție a trei trunchiuri coronariene sau de boala HODGKINS.

8. TRATAMENT

Obiectivele tratamentului vizeaza:

- oprirea sau intarzierea evoluției procesului inflamator spre distrugerea ireversibila a

articulației și compromiterea structurilor extraarticulare.

- combaterea imediata a durerii, disconfortului

- corectarea deformațiilor caracteristice stadiilor tardive.

Tratamentul unui bolnav cu PR cuprinde o serie de mijloace fizice și remedii

medicamentoase aplicate de o echipa multidisciplinara ( reumatolog, kinetoterapeut, psiholog,
chirurg ortoped ).

Masuri igienodietice:
 - repaus general absolut este necesar pentru pacienții febrilii, cu fenomene de afectare
articulara și sau sitemica; pentru ceilalți pacienții repaus absolut 4-6 ore.

- repausul segmentar are urmatoarele scopurii: ameliorarea durerii inflamației, protecția

articulara.

Tratament dietetic:

- alimentație completa sub aspect calitativ

- menținerea unei greutați ideale

- suplimente de vitamine și minerale in condiții precise ( anemie. Osteoporoza, osteomalcie

)

- supliment dietetic cu ulei de peste 20g/24h și selenium 256 micrograme/24h.

Tratament medicamentos

Medicamentele utilizate in tratamentul PR sunt administrate parenteral, dar unele pot fi

utilizate și in varianta locala ( intraarticulara). In PR se folosesc doua clase principale de
medicamente: antiinflamatorii nestoroidiene și steroidiene, remesive( de fond) modificatoare ale
bolii sau cu acțiune lenta cum au fost denumite: compușii de aur, antimalarice, D-penicilamina,
imunomodulatoarele.

Ambele clase de medicamente aparțin tratamentului patogenetic, cu deosebirea ca primele

intervin in corectarea etapelor tardive ale lanțului de evenimente care conduc PR ( inflamația
reumatoida), in timp ce unele ataca secvențele mai precoce, interferand intr-un fel sau altul in
principal cu raspunsul imun.

La aceste clase de medicamente s-au adaugat in ultimii ani noi agenți terapeutici cunoscuți
sub numele de agenți biologici care intervin in oprirea lanțului patogenetic prin interferența
citokinelor implicate in infiltrația Infliximab (Remicade), Etanercept, Adalimubab.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele AINS se utilizeaza pe parcursul tratamentului ori de cate ori artrita este
activa. Durata tratamentului cu AINS trebuie sa țina cont de faptul ca efectul este simptomatic (
controleza inflamația și durerea ) și ca tratamentul cu aceste substanțe este insoțit de numeroase
reacții adverse: gastrita medicamentoasa, ulcer, nefrotoxicitate, etc.

Exista mai multe AINS- clasice: - DICLOFENAC 150MG/24h

 - PIROXICAM 20 mg/24h

- INDOMETACIN 75-100mg/24h

- selective: AULIN 200mg/24h

- specifice: CELEBREX 200x2mg/24h

VIOX 25mg/24h

AINS specifice sunt datorita reacțiilor adverse mai puține, dar prezinta un dezavantaj și
anume costul ridicat al acestora. AINS nu se asociaza intre ele, dar pot fi administrate
concomitent cu cele mai multe dintre medicamentele care reprezinta terapia de fond analgezice
simple:

- PARACETAMOL 1,5 – 2g /24h

- AMINOFENAZONA 2-3g /24h

ALGOCALMIN, acestea pot fi folosite pentru efectele lor antialgice simple sau in
asociere cu substanțe remisive.

Reacțiile adverse ale AINS

Principalele reacții adverse ale AINS sunt: ulcerul gastro-duodenal, hepatocitoliza,

retenție hidrosalina, nefrotoxicitate, manifestari cutanate, manifestari neuropsihice, etc.

Glucocorticoizii: au indicații limitate in PR:

a) ca etapa terapeutica intermediara intre AINS și medicația remisiva cand pentru inceput se pot
asocia cu aceasta.

b) in asociere cu medicamente remisive, in caz de rezultate terapeutice slab cu AINS.

Se utilizeaza doze mici 7,5 – 10mg /24h.

Rezultatele corticoterapiei in PR sunt remarcabile și adesea spectaculare inca de la

primele doze bolnavul inregistreaza ameliorarea durerii, imbunatațirea mibilitații și a confortului.
Redoarea matinala, tumefierea și hidrartroza se amelioreaza treptat.

Manifestarile extraarticulare( seroase, afectarea oculara, anemia, vasculita) beneficiaza

și ele de aportul corticoterapiei. Cand corticoterapia este ineficienta sau in caz de acutizari
neașteptate ale bolii se recurge la megadoze de cortizon. Obișnuit se administreaza doze de
100mg / zi, trei zile consecutive.

Reacții adverse ale corticoterapia

 Toxicitate hepatica, renala, cutanata, oculara, etc.

Medicamente remisive

- reprezinta adevaratele mijloace patogeneticein tratamentul PR și sunt rezervate cazurile

cu diagnostic cert cat mai devreme pentru toata durata bolii active.

a) ANTIMALARICELE

- se utilizeaza tot mai puțin in tratamentul PR

- au acțiune condroprotectoare

- indicația majora:formele precoce, seropozitive și moderat active.

b) COMPUȘII DE AUR

- indicații:in PR precoce și cazurile mai vechi cu sinovita activa.

c) D-PENICILAMINA

- indicații: in PR cu sindrom de hipervascozitate sanguina și manifestari extraarticulare.

d) SULFASALAZINA

- este preferata datorita toxicitații reduse

Indicații: in formele comune ale bolii, reacții adverse inacceptabile dupa antimalaricele
sau compuși de aur.

e) LEFLUNOMIDE (ARAVA)

f) METOTREXAT (MTX)

In cursul tratamentului cu MTX se administreaza ACID FOLIC in doze variabile la

indicația medicului, in zilele in care nu se administreaza MTX.

Terapia de fond este insoțita de multe efecte secundare, motiv pentru care acești bolnavi
trebuie monitorizați periodic clinic și biologic.

Pricipalele reacții adverse ale terapiei de fond sunt urmatoarele: toxicitate hematologica,
hepatica, renala, cutanata, oculara, pulmonara, imunopatie.
 Alegerea medicației de fond, potrivite fiecarui caz in parte depind de experiența fiecarui
reumatolog, cooperarea pacientului și nu in ultimul rand de posibilitațile financiare ale
pacientului.

Terapia biologica a caștigat tot mai mult teren in ultimii ani.

Citokinele de tipul IL1, TNF, IL6 sunt recunoscute de multa vreme cu rol esențial in
mecanismele inflamatorii.

Infliximabul (anticorp monoclonal anti TNFa) și Etanerceptul (receptor mobil de TNFa)

sunt medicamente cu care exista experiența clinica și in Romania.

Efectele terapeutice sunt spectaculare, sunt efecte secundare legate de imunosupresia care
apare sunt considerabile.

Un alt dezavantaj este costul ridicat al acestor preparate.

In intreaga lume se desfașoara in prezent mai multe studii experimentale cu noi agenți
terapeutici de acest gen.

Tratamentul local

SINOVIORTEZA CHIMICA consta in injectarea intraarticulara a diverse substanțe:

glucocorticoizi, substanțe cu potențial remisiv (imunosupresoare, antienzime, substanțe caustice).

SINOVIORTEZA RADIANTA consta in introducerea in cavitatea articulara a unor

suspensii coloidale de saruri ale izotopilor metalelor grele, efectul acestora este de sclerozare a
seroasei iradiate.

Tratamentul chirurgical

SINOVECTOMIA chirurgicala precoce astazi este aproape parasita, are la baza ideea
indepartarii țesutului compromis care sta la baza distrucției articulare.

Tratamentul ortopedicochirurgical reparata

Are ca scop: - ameliorarea funcției

- reducerea durerii

- corecția estetica.

ARTRODEZA: fixarea articulației in scop antialgic ( articulațiile reumatoide anchilozate

sunt indolore).
 ARTROPLASTIA: In varianta protezarii articulare partiala sau totala, aplica mai ales
pentru șold, genunchi, cot și umar și mai puțin in cazul articulațiilor mici.

METODE ȘI MATERIALE DE LUCRU

Procesul de ingrijire este o metoda organizata și sistemica avand ca scop obținerea unei
mai bune stari a pacientului prin aplicarea modului științific de rezolvare a problemelor, a
ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor psihosociale ale persoanei. Este un mod de a gandi care
permit inițierea constienta, planificata a ingrijirilor in scopul protejarii și promovarii sanatații
individului. In aplicarea procesului de ingrijire am acordat o deosebita atenție avantajelor
utilizarii procesului științific din punct de vedere al calitații ingrijirii.

Datorita faptul ca demersul se sprijina și pe date obținute de la pacient, am intervievat

fiiecare pacient in parte și am obținut date sigure din: biletul de trimitere, foaia de observație, de
la bolnav cat și de la membrii familiei acestuia. Aceste date mi-au permis sa vad situația in
ansamblul ei și sa apreciez nevoile reale ale fiecarui pacient, considerandu-l ca fiind o persoana
diferita și unica in sine.

Pentru lucrarea de fața am urmarit și am studiat un numar de trei pacienți. Metodele de

lucru pe care le-am folosit pentru obținerea informațiilor necesare intocmirii planului de ingrijire
sunt urmatoarele:

1. CULEGEREA DE DATE

- este faza inițiala și debutul procesului de ingrijire, fiind un proces continuu, in sensul ca
asistenta medicala nu inceteaza sa observe, sa intrebe și sa noteze datele privind fiecare bolnav in
parte. Ingrijirea pacientului pornește de la informațiilr primite inca de la internare, iar
identificarea problemelor și elaborarea planului de ingrijire se bazeaza pe cunoașterea
pacientului. Principalele mijloace de obținere a informațiilor dorite sunt urmatoarele:

a) OBSERVAREA: este principalul element de baza in culegerea informațiilor și este folosit din
momentul internarii cat și pe toata durata spitalizarii. Observarea pacientului trebuie facuta cu
multa atenție presupunand o capacitate intelectuala de a depista sursele de dificultate care sunt
cauza dependenței pacientului. Astfel observarea este o comunicare non-verbala care cuprinde
urmatoarele elemente: atitudinea, expresia feței, poziția corpului, gesturile, tremurul vocii, auz,
etc.

b) INTERVIUL: reprezinta discuția cu pacient, este o forma speciala de interacțiune verbala

care se desfașoara in intimitate intre asistenta medicala și pacient. Interviul permite culegerea de
date și informații in vederea depistarii nevoilor nesatisfacute ale pacientului și a diverselor
manifestari de dependența care au impus internarea. Culegerea datelor despre starea de sanatate
respectiv boala a pacientului in vederea stabilirii bilanțului de independența-dependența in
satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale și stabilirea planului de ingrijire al pacientului.
Metodele folosite in luarea interviului sunt: intrebarile, explicațiile, sintetizarea problemelor.

c) CONSULTAREA RESURSELOR SECUNDARE

 - discuția cu echipa de ingrijire in vederea culegerii datelor cu privire la evoluția bolii și
intervențiile delegat

- conversația cu familia sau aparținatorii pacientului pentru a afla cat mai multe informații
despre pacient.

Studiul documentelor medicale anterioare și prezențe respectiv bilet de trimitere, foaie de

observație și documentele examinarilor paraclinice.

Studiul literaturii de specialitate: carți, cursuri, reviste pliante despre boala și tratamentul
acesteia.

2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR: ne permit sa punem in lumina

problemele specifice de dependența și sursa de dificultate care le-a generat.

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR: - ne permit:

- determinarea scopurilor care trebuie urmarite

- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. EXCUTAREA, APLICAREA INTERVENȚILOR: utilizarea planului de

intervenții elaborat

5. EVALUARE: consta in analiza rezultatului obținut.

STUDIUL CAZURILOR

CAZUL 1.
NUME ȘI PRENUME: P.M.

VARSTA: 41 ani

DATA NAȘTERII: 29. august. 1969

SEXUL: FEMININ

STARE CIVILA: CASATORITA

NAȚIONALITATE: ROMANA

RELIGIE: ORTODOXA

DOMICILIUL: TIMIȘOARA, str. VICTORIEI nr. 100

OCUPAȚIE: ȘOMER

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: - MENARHA 13 ani

- NAȘTERI 2

- AVORTURI 1

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: - POJAR

- BRONȘITA ASTMATIFORMA 1990

- HEMOROIZI

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: TATA – CARDIAC

CONDIȚII DE VIAȚA: BUNE

DATA INTERNARII: 05.04.2010

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - POLIARTRTITA REUMATOIDA

STADIUL II INTENS ACTIV

MOTIVUL INTERNARII: - POLIARTRALGII CU CARACTER

SIMETRIC

- LOMBALGIE JOASA CU CARACTER

INFLAMATOR

- REDOARE MATINALA 2-3 ore

- COXALGIE CU CARACTER MECANIC

- GREȚURI, VARSATURI, SCAUNE DIAREICE IN ZILELE CU

M.T.X.

ISTORICUL BOLII
 Pacienta diagnosticata cu PR in anul 2001 aflata inițial pe tratamentul cu TAUREDON
care a fost intrerupt datorita ineficienței și inlocuit cu METOTREXAT 15g / saptamana, de trei
saptamani redus la 10g / saptamana. Se interneaza pe secție cu polialtralgie cu caracter
inflamator simetric cu localizare: IFP, MCF, RC bilateral, redoare matinala 2-3 ore. In plus mai
acuza lombalgie joasa cu iradiere fesiera, coxalgii cu caracter mecanic. In ultimile luni prezinta
grețuri și varsaturi, scaune diareice ( 6/zi) in zilele in care se administreaza MTX.

EXAMINARI DE LABORATOR:

VSH: 22-25mm

Hemoleucograma: L – 8600/mm3

Hb: 12,8g%

Ht: 38,2%

Trombocite: 246000

TGO: 36U/I

TGP: 25U/I

FA: 153U/I

yGT: 7U/I

Uree: 33mg/dl

Creatinina: 0,81mg/DL

Glicemie: 85mg/dl

Colesterol: 140mg/dl

CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație

- torace cifotic,

- mișcari toracice simetrice

- tipul de respirație – costal superior

 - frecvența respirațiilor = 17 respirații/minut

- tegumente și mucoase palide

- frecvența cardiaca = 80 pulsații/minut

- T.A. = 110/70 mmHG

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

- cavitate bucala libera, dantura completa

- reflex de deglutiție prezent

- abdomen suplu elastic

- apetit diminuat, mananca doarte puțin

- stare de nutriție diminuata

- greutate = 63kg și inalțime = 163 cm

3. Nevoia de a elimina

- prezinta micțiuni spontane, nedureroase 5-6 micțiuni pe zi

- prezinta tranzit intestinal accelerat, scuane diareice in zilele cu tratament cu MTX

4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postura

- redoare matinala 2- 3 ore

- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii lombare

- sensibiliitate și limitarea mișcarii la maini

- prezinta dureri accentuate la eforturi fizice mari

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

- somnul superficial, se trezește frecvent din cauza durerilor

- doarme cam 4-5 ore pe noapte

- ziua nu doarme
6. Nevoia de a se imbraca și a se dezbraca

- se imbraca și se dezbraca singura, nu necesita ajutor

- alege imbracamintea cu gust și in funție de anotimp

7. Nevoia de a corpului in limite normale menține temperatura

- este afebrila, temperatura corpului variaza

- este sensibila la frig și umezeala

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

- are tegumenteke integre și curate

- parul bine ingrijit, unghiile taiate scurt

- iși face singura toalta

9. Nevoia de a evita pericolele

- este capabila sa evite singura periculele

10. Nevoia de a comunica

- poate sa-și exprime clar gandurile

- este sociabila, discuta cu ceilalți pacienți

- colaboreaza cu echipa medicala, respectiv medic și asistenta

11. Nevoi de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica religia

- este o persoana credincioasa, de religie ortodoxa

- merge regulat la biserica

- citește carți cu caracter religios și se roaga mult

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- dorește sa fie utila cat mai mult timp

- se ocupa de casa și familie

 - ii place sa ajute mai multe persoane

13. Nevoia de a se recrea

- ii place sa se plimbe, sa asculte muzica clasica, se uita la televizor

14. Nevoia de a invața cum sa-și pastreze sanatatea

- dorește sa fie informata in legatura cu boala de care sufera

- citește pliante și broșuri despre boala și despre tratamentul acesteia.

In urma analizei bilanțului de independența, dependnța in satisfacerea celor 14 nevoi

fundamentale avem urmatoarele probleme de dependența:

1. Imposibilate de a se alimenta si hidrata din cauza apetitului diminuat și din cauza

grețurilor și varsaturilor.

2. Disconfort abdominal cauzat de un tranzit intestinal accelerat, a scaunelor diareice

aparute in urma administrario de MTX.

3. Dificultate in a se mișca datorita durerilor

4. Incapacitate in a se odihni din cauza trezirilor nocturne cauzate de durere

5. Probleme de adaptare a temperaturii corporale datorita sensibilitații la frig și a umezelii.

PLAN DE INGRIJIRE
ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Alimentarea și - diminuarea - administram - la indicația - pacientul nu

hidratarea grețurilor șicantitați mici și dese medicului inainte de prezinta grețuri
inadecvanta varsaturilor in zilelede lichide MTX se vor varsaturi in ziua
de administrare a administra administrare a MT
MTX - administrarea unui antiermetice
regim dietetic
Disconfort - diminuarea - alimentație de - administram la - pacientul i
abdominal cauzat de scaunelor diareice cu lichide in primele 24 indicația medicului prezinta sca
tranzitul intestinal zilele de administrare ore de antidiareice in diareice.
accelerat a MTX ziua de MTX.
- repaus la pat
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacienta sa - la indicația - pacienta
mișca durerilor se așeze in poziție cit medicului prezinta o diminu
mai comoda administram a durerilor
antialtagice
- asiguram igiena
tegumentelor și a
lenjeriei de corp și de
pat

-ajutam pacienta la
schimbarea poziției
Incapacitate de a se - pacienta sa se poate - aerisim salonul - la indicația - pacienta nu
odihni odihni inainte de culcare medicului poate odihni
administram sedative
- asiguram odihna

Probleme de - pacienta sa nu mai - asiguram caldura - la indicația - pacenta incepe

adaptare a prezinte sensibilitate optima in salon medicului nu mai prez
temperaturii corpului la frig și umezeala administram sensibilitate
- la nevoie mai medicație
punem o patura

- educam pacienta sa
nu mai stea in frig și
umezeala

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Disconfort din cauza - diminuarea diareei - asiguram un climat -administrarea - numarul de sc

tranzitului accelerat optim medicamentele mai scazut
prescrise de medic
- aerisim salonu

- notam in FO a
scaunelor
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacienta sa - administram - pacienta prez
mișca durerilor din cauza faca exerciții pasive medicație prescrisa ușoara ameliora
semiaucleziei cotului și active de miedic
stang
- ajutam pacienta sa
schimbe poziția
Diminuarea somnului - asigurarea odihnei - creeam un cadru - la indicația - pacienta s-a o
intim și liniștit pentru medicului mai bine
a se putea odihni administram sedative

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII INERVENȚII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Alimentare și - urmarirea - intrebam pacienta ce - la indicația - pacientei ii rev

hidratare inadecvata apetitului iși dorește sa manance medicului se pofta de mancare
și nu ii provoaca administreaza
varsaturi medicație

- ii dam mancare puțina

și mese dese
Disconfort - diminuarea - aerisim salonul - la indicația - numarul de scu
abdominal cauzat de scaunelor diareice medicului diareice scade
tranzitul intestinal - notam in FO scaunele administram diareice
accelerat diareice

Dificultate in a se - diminuarea - asistam la exercițile - la indicația - pacienta nu

mișca durerilor facute de pacienta medicului prezinta dureri
administram mari
- ajutam pacienta la antalgice
schimbarea poziției

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Alimentare și - urmarirea - mesele sunt dese - administram - pacienta mananc
hidratare inadecvata apetitului medicație la fara probleme
- ii dam pacientei sa indicația medicului
manance ce ii pica
bine

Dificultate in a se - diminuarea - ii spunem care este - la indicația - pacienta se mișc

mișca durerilor postura cea mai medicului se fara a mai ave
indicata administreaza dureri mari
medicația prescrisa
- asistam la
exercițile facute de
pacienta

- servim pacienta la
pat daca este nevoie
Dificultate in a se - sa beneficieze de - aerisim salonul - administram - pacienta s
odihni un somn fara tratament odihnește far
probleme - cream un cadru medicamentos la probleme
intimi pentru a se indicația medicului
odihni mai bine

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Disconfort - reducerea scaunelor - se aerisește salonul - la indicația - pacienta nu

abdominal de tranzit diareice medicului se prezinta sca
intestinal accelerat - se noteaza scaunele administreaza diareice
diareice in FO diareice

Dificultate in a se - diminuarea durerilo - aerisim salonul - administram - pacienta nu

mișca antalgice la indicația prezinta dureri ș
- ajutam pacienta in medicului mișca fara problem
caz de nevoie

- ajutam pacienta la
facerea exerciților
Probleme de - pacienta sa nu - educam pacienta sa - administram - pacienta
adaptare a prezinte sensibilate nu stea in frig și medicație la indicația prezinta nici
temperaturi corpului la frig și umezeala umezeala medicului sensibiliate la fri
umezeala
- in caz de nevoie
mai punem o patura