Lucrare Poliartrita Reumatoida

CUPRINS
1. Argument .......................................................................................... pag. 04

2. Abrevieri ........................................................................................... pag. 06
3. Capitolul I ........................................................................................... pag. 07
Noţiuni de anatomie și fiziologie a articulațiilor aparatului
locomotor
4. Capitolul II ........................................................................................ pag. 13
Noțiuni de fiziopatologie în Poliartrita Reumatoidă

5. Capitolul III ……………………………………………………………. pag. 19
Prezentarea cazurilor - planuri de îngrijire
1) Caz I .......................................................................................... pag. 19
2) Caz II ......................................................................................... pag. 32
3) Caz III ........................................................................................ pag. 46

6. Capitolul IV.......................................................................................... pag. 59
Concluzii
7. Bibliografie ....................................................................................... pag. 60
8. Anexe .................................................................................................. pag. 61
MOTO:
„Sănătatea este darul cel mai frumos şi cel mai bogat, pe

care natura ştie să-l facă” (Michel de Montaigne)
3
ARGUMENT
Definiţia nursing-ului în principiul Virginiei Henderson evidenţiază rolul

asistentei şi al populaţiei în menţinerea şi promovarea sănătăţii.
“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare,
să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca
acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face, şi să acţioneze în aşa fel
încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil.” La acest proces de asigurare a
sănătăţii individului participă nursele care trebuie să fie conştiinţa celui lipsit de conştiinţă,
ochiul pentru cel care şi-a pierdut vederea, mâna pentru cel căruia i-a fost amputată, dragostea
de viaţă pentru cel care a încercat să se sinucidă şi să posede cunoştinţele pentru
Boala este un proces complex, dinamic, la care ia parte întregul organism, ca rezultat al
corelaţiilor care se stabilesc între mediu intern şi extern şi a corelaţiilor dintre organismul privit
ca tot unitar şi diferenţele sale părţi componente.
Factorul care strică echilibrul dintre organism şi mediu se numeşte cauza patogenă, iar
efectul starea patologică. Tot astfel poate fi numită şi Poliartrita reumatoidă, care în ultimul
timp a făcut ravagii în rândul populaţiei, în special la vârstele extreme având consecinţe destul
de grave.
Consider că poliartrita reumatoidă este o boală, care, netratată la timp poate avea
consecinţe destul de grave asupra întregului organism.
Prin această lucrare doresc să aduc aportul meu, prin acordarea unui ajutor în
satisfacerea nevoilor de care depind bolnavii, un sprijin moral; de a ajuta populaţia să adopte un
stil de viaţă sănătos, să coopereze cu propriile probleme de sănătate. Cred că printr-o conlucrare
activă atât cu reţeaua sanitară, cât şi cu populaţia vom înregistra o incidenţă scăzută acestei boli
la toate categoriile de vârstă.
În cursul anilor de Postliceală Sanitară, am efectuat patru stagii în secţia Reumatologie,
timp în care mi – am însuşit noţiuni despre Poliartrita reumatoidă, despre simptomatologie,
diagnostic şi tratament şi am efectuat tehnici de îngrijire a pacienţilor cu acest diagnostic,
4
alegând 3 cazuri pentru realizarea acestei lucrări de diplomă, pe care le voi prezenta în
continuarea acestei lucrări.
ABREVIERI
adm. - administrat
AV – alură ventriculară (puls)
5
D – diureză
dr. – drept
f. – fiolă
F.O.C.G -foaie de observație clinică generală
fl. – flacon
g. – gram
I.A. A .M -infecții asociate asistenței medicale
i.m – intramuscular
i.v. – intravenos
ind. – indicaţia
mg.-miligram
ml. – mililitru
P.R. – Poliartrita Reumatoidă
R – respiraţie
Rp. – rețetă medicală
s.c. – subcutanat
stg – stâng
sup.-supozitoare
T0 – temperatură
Ta – tensiune arterială
tb – tabletă
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
A ARTICULAŢIILOR APARATULUI LOCOMOTOR
I. ARTICULAȚIILE:
6
Definiție: articulația este formată din contactul dintre cele două capete osoase, cu sau fără
mişcare între ele, împreună cu toate elementele constituite din totalitatea elementelor
(formaţiuni conjunctive şi muşchi) prin care se unesc între ele.
Tipuri de articulații:
 Articulaţiile fibroase: oasele se unesc prin membrane şi ligamente (sindesmoze, suturi,
gomfoza) printr–un ţesut fibros dens
 Articulaţiile cartilaginoase: se unesc prin cartilaj hialin şi fibrocartilaj (sincondroze şi
simfize)
 Articulaţiile sinoviale: se unesc prin suprafeţe articulare, cartilaj articular, labrul
articular, fibrocartilaje intra-articulare (discuri şi meniscuri) ale capsulei şi ligamentelor
articulare în cavitatea articulara
Clasificarea articulaţiilor:
a. în funcţie de forma lor și de mişcările de la nivelul extremităţilor osoase sau
de formaţiunile interpuse ce le unesc sunt: articulaţii sferice, formate dintr-un cap
articular sferoid şi o cavitate articulară, ca în articulaţia coxofemurală sau în cea
scapulohumerală; condiliene; trohleene, articulaţii cilindrice trohoide; articulaţii în
şa; articulaţii planiforme;
b. în raport cu mişcările ce se efectuează în articulaţii, ca şi cu modalitatea şi
mijloacele de unire ale oaselor ce le formează, ele se clasifică în: sinartroze,
articulaţii imobile sau fixe, amfiartroze sau articulaţii semimobile şi diartroze,
articulaţii cu diferite grade de mobilitate;
c. după ţesutul care face legătura dintre capetele osoase în cadrul sinartrozelor,
deosebim: sinfibrozele, cu ţesut fibros interpus, numite suturi sau gomfoză,
sincondrozele, cu interpunere de ţesut cartilaginos, sinostozele.
Amfiartrozele sunt specifice articulaţiilor dintre corpurile vertebrale care le realizează prin
intermediul unui disc intervertebral. Acesta este format din 2 porţiuni şi anume: una
periferică sub formă de inel fibros şi una centrală – nucleul pulpos.
Diartrozele (juncturi sinoviale) sunt articulaţii complexe, care pe suprafeţele articulare,
prezintă o cavitate articulară şi mijloace de unire şi alunecare. Ele conţin o serie de
elemente comune tuturor articulaţiilor. Suprafeţele articulare sunt netede şi de forme variate
7
în raport cu mişcările ce se efectuează în articulaţie. Ele sunt acoperite până la marginile
lor de un cartilaj hialin, cu important rol de amortizare în mecanica articulaţiei. Acolo
unde suprafeţele articulare nu concordă perfect sau unde există nevoia unei măriri a
suprafeţei articulare, apar nişte formaţiuni fibrocartilaginoase sub forma unui disc
intraarticular, sub forma unui menisc intraarticular, ca la articulaţia genunchiului sau sub
forma unui burelit glenoidian, ce întregeşte suprafaţa articulară concavă.
Capsula articulară e reprezentată de un manşon fibros inserat pe marginile suprafeţelor
articulare, având rol de a menţine suprafeţele articulare în contact, ca şi de a limita în
interior cavitatea articulară, care este un spaţiu virtual. Capsula articulară fibroasă este
căptuşită pe faţa sa internă de o membrană sinovială. Aceasta secretă un lichid vâscos,
numit sinovie, cu rol important în alunecarea suprafeţelor articulare.
Uneori sinoviala trimite în afara spaţiului articular prelungiri externe sub formă de funduri
de sac sau prelungiri intere sub formă de vilozităţi sinoviale. Faţa externă a capsulei
articulare este întărită de o seri de formaţiuni fibroase, lame sau cordoane, numite
ligamente capsulare, dispuse în jurul articulaţiei. În afara acestora, la unele articulaţii
există ligamente interosoase intracapsulare, dar extrasinoviale, separate de cavitatea
articulară prin membrana sinovială care le căptuşeşte, ca la nivelul ligamentelor
încrucişate ale articulaţiei genunchiului sau al ligamentului rotund din articulaţia
coxofemurală. Un alt element atât de activ cât şi pasiv de la nivelul unei articulaţii este
reprezentat de către muşchii şi tendoanele învecinate articulaţiei. Acestea, prin tonusul lor,
au un rol important în menţinerea contactului dintre suprafeţele articulare.
Din punct de vedere funcţional, ca şi în raport cu gradul de libertate al mobilităţii
articulare, diartrozele se pot clasifica în articulaţii uniaxiale, cu axa de rotaţie dispusă
într-un singur sens transversal, vertical sau oblic, articulaţii biaxiale sau tri şi pluriaxiale,
cu cel mai mare grad de mobilitate.
d. În funcţie de gradul lor de mobilitate se clasifică în:
1. sinartrozele (articulaţiile fixe), în care mişcările sunt minime sau inexistente, sunt lipsite
de o cavitate articulară, iar funcţia lor de mobilitate diminua până la dispariţie, ne mai
rămânând decât nişte zone interosoase, cu un ţesut intermediar, În funcţie de stadiul de
evoluţie al mezenchimului care se interpune între oase, deosebim:
- sinfibrozele (extremităţile oaselor sunt unite prin ţesut fibros),

8
- sincondrozele (legătura se face prin ţesut cartilaginos)
- simfizele (ţesut interpus este fibrocartilaginos), sinostozelor (mezenchimul se osifică)
2. articulaţiile semimobile, cu mişcări ceva mai ample, denumite amfiartroze

(hemiartrozele, schizartrozele) în care zona intermediară prezintă o fanta incompleta, apărută
sub influenta unor mişcări de amplitudine redusa.
3. articulaţiile mobile este reprezentata de diatroze, caracterizate prin prezenta unei cavităţi
articulare, care apare între extremităţile oaselor
4. articulaţiile cu un singur grad de libertate:
- articulaţiile plane (artrodiile) au suprafeţele articulare congruente; mişcarea lor este
numai de alunecare (între apofizele articulare cervicale şi între oasele carpiene)
articulaţiile cilindroide sunt asemănătoare balamalelor. Un capăt articular are forma unui
cilindru plin sau a unui mosor (trohlee), iar celalalt este scobit si configurat
corespunzător: - articulaţia trohleană, ca o balama (articulaţia cotului şi articulaţia
trohoidă), sub forma de pivot, în jurul căreia se face mişcarea (articulaţia radiocubitală
superioară) .
5. articulaţiile cu două grade de libertate:
- articulaţia elipsoidală are una din extremităţile osoase în forma de condil, cu secţiunea
anteroposterioara elipsoidala (genunchi) sau un condil si o cavitate scobita
corespunzătoare (articulaţia radiocarpiană).
- articulaţia șeară (în forma de șa) cu o suprafaţă convexa si alta concava în sens invers,
ca cea trapezometacarpiană a policelui
6. articulaţiile cu cea mai mare libertate de mişcare (articulaţiile cu trei grade de
libertate): articulaţiile sferoidale (enartrozele) sunt alcătuite dintr-un cap articular aproape
globulos, mai mic sau mai mare decât o jumătate de sfera, si dintr-o cavitate mai întinsa sau
mai scobita.
Mijloace de unire:
Capsula articulară:
• formaţiune constituită din straturile: intern (fibros) – care se inseră prin cele două
extremităţi ale sale la periferia cartilajelor articulare şi extern (membrana sinovială) – foiţă
9
subţire, netedă, lucioasă, secretă un lichid gălbui, vâscos, unsuros (sinovie), cu rol în
biomecanica articulară, acoperă formaţiunile intracapsulare (tendoane, ligamente, discuri
intraarticulare);
• este vascularizată de arterele musculare, vene şi vasele limfatice;
• inervaţia este asigurată de filetele nervoase, care însoţesc vasele sanguine
• are rolul de a proteja articulaţia de procese patologice periarticulare şi împiedică
răspândirea revărsatelor articulare în ţesuturile din jur Ligamente articulare:
• sunt benzi fibroase, rezistente, inextensibile, flexibile - care se inseră pe oasele ce se

articulează între ele, contribuind la menţinerea contactului dintre suprafeţele articulare • tipuri
de ligamente: capsulare, tendinoase, musculare, fibrozate
II. MUŞCHII:
• în nr. de peste 430 muşchi striaţi;

• rol de elasticitate, tonicitate, contracţie
Tipuri de muşchi: striaţi, scurţi, lungi fuziformi, lungi cilindrici, laţi si subţiri, si de grosimi
mai mari, inelari .
Cavitatea articulară: este un spaţiu capilar, virtual, ocupat de lichidul sinovial şi delimitat între
cartilajul articular şi membrana sinovială .
III. SISTEMUL OSOS:
Definiție: este constituit din totalitatea oaselor din corp în nr. de 206 (partea pasivă a aparatului
locomotor), legate între ele prin articulaţii. Forma, structura şi modul de legătură a oaselor
pentru a forma scheletul corpului uman, reprezintă expresia adaptării la staţiunea bipeda şi
locomotoare; au proprietatea de a rezista la: presiune, tracţiune, torsiune.
10
Rolul oaselor în organism:
• determină forma corpului, iar împreuna cu articulaţiile dintre ele, asigură suportul
părților moi;
• participă la formarea cavităţilor de protecţie a unor organe (cutia craniana, canalul
vertebral, cutia toracică, bazinul);
• sunt organe ale mişcării pentru ca a participa la formarea articulaţiilor şi servesc ca punct
de inserţie pentru mușchi;
• măduva roşie (din epifizele oaselor lungi, din oasele late şi scurte)are rol în
hematopoeză; depozit de substanţă fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie.
Scheletul osos este alcătuit din oase grupate pe regiuni se articulează între ele prin mijloacele de
unire: capsula articulara (membrana sinoviala) şi ligamente articulare în cavitatea articulara
(spaţiu ocupat cu lichid sinovial, delimitat între cartilajul articular şi membrana sinovială),
formând elementul de susţinere si de protecţie ale diverselor aparate:
Scheletul axial (format din craniu coloana vertebrala) şi scheletul toracelui membrelor
(superioare si inferioare).
 Articulaţia sacroiliacă: - constituită din: oase coxale (ilium, ischium, pubes), articulate
posterior cu osul sacru, iar anterior articulate între ele prin simfiza pelviană .
 Articulaţia coxofemurală: – capul femural se articulează cu osul coxal, cavitatea
cotiloidă , gât și trohanterul mare si mic ( servesc pentru inserții musculare.). Suprafaţa
condililor se articulează cu oasele gambei: tibie (os lung situat in partea interna a
gambei; prezintă un corp şi două extremităţi (superioară formată din 2 tuberozităţi ca
nişte condili si inferioară - se prelungeşte sub forma unei apofize numită maleola
tibială))şi fibula ( peroneu) - extremitatea inferioară formează maleola peronieră -
prezintă un corp si doua extremităţi prin care se articulează cu tibia.
 Articulaţia genunchiului: - rotulă în care pe suprafeţele articulare de pe fața posterioară

se articulează cu condilii femurului iar pe ea se inseră muşchi si ligamente .
11
 Piciorul este ultimul segment al membrului inferior, format di 26 de oase. Ca şi la mână,
oasele sunt aşezate în trei grupe: tarsul (astragalul şi calcaneul ), metatarsul şi
falangele.
 Articulaţia sternoclaviculară : - formată din oasele centurii toracale (scapulare),
clavicula şi scapula (omoplatul) articulaţia acromioclaviculară, care se articulează cu
umărul formând articulaţia scapulohumerală .
 Articulaţia cotului (articulaţia radio-ulnară proximală, humero-ulnară si humero-

radială) – osul humerus, se leagă prin extremitatea sa distală cu antebraţul care prezintă
osul radius; acestea prin extremitatea distală se articulează oasele mâinii: - oase
carpiene (8) prin articulaţia radio-carpiana şi articulaţiile carpului; - metacarpiene
(5) prin articulaţiile carpo-metacarpiene şi intermetacarpiene; - falange prin
articulaţiile metacarpo-falangiene şi interfalangiene.
Scheletul toracelui - format din coloana toracală, de care cele 12 perechi de coaste: primele 7
perechi de coaste adevărate, 5 perechi de coaste false, dintre care 2 perechi sunt coaste flotante,
care se articulează cu sternul prin intermediul cartilajelor .
CAPITOLUL II
NOȚIUNI DE FIZIOPATOLOGIE
ÎN POLIARTRITA REUMATOIDĂ
12
DEFINIȚIE:
Poliartrita reumatoidă este o inflamaţie poliarticulară cronică care evoluează
îndelungat cu puseuri acute, localizată cu predilecţie la articulaţiile mici ale
extremităţilor, sistemică cu modificări de osteoporoză şi teste biologice pozitive pentru
factorii reumatoizi. Poliartrita reumatoidă nu interesează inima, dar interesează articulaţiile
se ajunge până la distrugerea lor mai mult sau mai puţin completă. Este cea mai
invalidantă dintre formele de reumatism.
Boala afectează în special sexul feminin la vârste tinere (25- 40 ani). Se pare că
un rol adjuvant îl joacă climatul rece şi umed.
Astăzi P.R. este privită ca o boală imunologică. La aceasta a contribuit
descoperirea factorului reumatoid, care este o imunoglobulină M,anti – imunoglobulină G,
deci un anticorp anti – gammaglobulin, produs de celulele limfoplasmocitare. Al doilea
element care pledează pentru originea imunologică este prezenţa în articulaţiile bolnavului
cu P.R. a polinuclearelor cu incluziuni, denumite ragocite. Stimulul antigenic este încă
necunoscut.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Macroscopic, leziunile P.R. sunt destructive, interesând toate elementele articulare
sinoviala, capsula, cartilajele, epifizele osoase, ca şi formaţiunile paraarticulare (muşchi,
tendoane). Leziunea debutează la nivelul sinovialei, care devine granuloasă, înmugureşte,
şi de aici, prinde cartilajul articular pe care-l distruge. În locul ţesutului distrus apare
ţesut fibros, care face să adere cele două suprafeţe osoase, diminuând mişcările şi
producându-se anchiloza fibroasă parţială.
Totodată, osteoporoza – care este un semn precoce în P.R. – conduce la formarea
cariilor osoase în epifize. În acest fel nu va întârzia să apară osificarea prin infiltrări
calcice, determinând sudarea extremităţilor osoase, deci, anchiloza osoasă definitivă.
ETIOLOGIE:
• factorii de mediu(climatul rece si umed) interacţionează cu un genotip susceptibil ;
• susceptibilitatea genetica este argumentată de studii familiale şi de corelări cu antigenele
(HLA DR4 si HLA DR1) de histocompatibilitate ;
13
• factorii agresori (infecţioşi): exogeni si endogeni (microorganisme, multiple bacterii,
mico-plasma, virusuri) - colagenul şi moleculele de IgG ;
• bolnavii au un număr crescut de limfocite B circulante infectate viral (anticorpilor IgM
(factor reumatoid));
• factori imunologici: imunoglobulina M anti-imunoglobulina G (anticorp
antigammaglobulinic, produs de celulele limfoplasmocitare;
• prezenţa polinuclearelor cu incluziuni, denumite ragocite şi proteinele de soc termic
(Heat Shock Proteins=HSP) şi superantigenele ;
• prezenţa în lichidul sinovial de anticorpi faţă de HSP din bacilul Koch, infecţiei cu
stafilococ, care determina soc toxicoseptic ;
• prezenţa în serul bolnavilor de anticorpi anticolagen de tip II(nativ sau denaturat) la
titruri ridicate .
MANIFESTĂRI CLINICE:
• stresul emoţional, expuneri la frig, traumatisme, tratamente variate, in special cu produse
biologice.
• suferinţa începe la o articulaţie, dar la scurt interval se extinde şi la altele.
• inflamaţia sinovialei.
SIMPTOMATOLOGIE: – în evoluţia bolii se deosebesc patru stadii:

• stadiul I (polialgic), dominat de durere; fără leziuni distructive, cu discretă
osteoporoza şi capacitate funcţională completă;
• stadiul II (exudativ), în care, alături de durere, apare redoarea articulară,
tumefacţiile şi deformările articulare; iar cu osteoporoză - atrofie musculară redusă,
capacitate funcţională încă normală;
• stadiul III (proliferativ), dominat de atrofii musculare, anchiloze şi subluxaţii,cu
osteoporoza, leziuni distructive întinse, mari atrofii musculare si deformări articulare
(subluxaţii) și capacitate funcţională limitată;
• stadiul IV (terminal), apare după 15 – 20 de ani de la debut, impotență funcțională,
bolnavul devenind un invalid care-şi petrece toată viaţa în pat, cu osteoporoza,
14
leziuni distructive mari, anchiloză osoasă, atrofii musculare întinse, mari deformări
articulare și infirmitate importantă.
DAGNOSTIC:
P.R. în perioadele avansate este relativ uşor. S-au elaborat 11 criterii pentru
stabilirea diagnosticului în faza incipientă:
1. redoare articulara matinala prelungită;
2. pe baza diagnosticului precoce; VSH crescut, semne clinice şi radiologice;
3. poliartralgii episodice;
4. durere sau sensibilitate la mobilizare la cel puţin o articulaţie;
5. tumefierea părţilor moi;
6. tumefierea a uneia sau mai multor articulaţii într-un interval de 3 luni;
7. tumefierea articulară simetrică (observată de medic);
8. nodozităţi subcutanate;
9. leziuni radiologice tipice, cel puţin cu decalcifiere osoasă;
10.reacţia de hemaglutinare pozitivă pentru factorul reumatoid;
11.lichidul sinovial sărac în mucină;
Prezenţa a cel puţin trei din alterările histologice ale sinovialei: hipertrofie
viloasă, infiltraţie limfo-plasmocitară cu tendinţă la formare de noduli limfocitari,
depozite de fibrină la suprafaţa sinovialei, proliferare de celule sinoviale superficiale,
focare de necroză;
Prezenţa histologică a nodulului reumatoid în nodozităţile subcutanate.
Pentru un diagnostic probabil sunt necesare 4 criterii, pentru un diagnostic sigur 4 – 7,
iar pentru unul evident, 7 criterii.
În perioada de stare, boala este dominată de manifestările articulare: dureri, tumefacţii,
devieri, deformări şi anchiloze. Limitarea mişcărilor este accentuată datorită atât durerilor,
cât şi contracturilor musculare.
În perioadele evolutive starea generală este alterată; se consemnează subfebrilitatea şi
prezenţa semnelor biologice: V.S.H. depăşeşte la oră 30 – 80 mm; leucocitoză discretă;
ragocite în lichidul sinovial; factori antinucleari în ser, dar mai ales pozitivitatea probelor
Waaler-Rose şi Latex, care evidenţiază prezenţa factorului reumatoid.
15
Examenul radioloic pune în evidenţă osteoporoza.
În faza terminală, bolnavul a devenit un invalid total. În acest stadiu procesul inflamator
de obicei se stinge, deşi pot apărea noi puseuri.
Diagnosticul pozitiv se bazează în stadiul iniţial, precoce, pe criteriile enunţate, iar în
stadiile tardive, pe tabloul clinic, articular.
Diagnosticul diferenţial : trebuie să aibă în vedere lupusul eritematos diseminat
(leucopenie, V.S.H. crescut, erupţie facială “în fluture”, anticorpi antinucleari în ser), guta
pseudoreumatoidă, R.A.A. în special forma subacută sau reumatismul fibros Jaccoud,
spondilita anchilozantă, artrozele active, reumatismul psoriazic, artrita gonococică,
sindromul Reiter, reumatismul palindromic.
PARTICULARITĂŢI TOPOGRAFICE A ARTRITELOR:

Articulaţiile mâinii (radiocarpiană), genunchii şi articulaţiile piciorului sunt cel mai des
interesate: distrucţia cartilajului, afectarea osului, inflamaţia capsulei şi a tendoanelor, împreună
cu presiunile mecanice şi tracţiunile tendinoase nefiziologice determinate de eroziunile
excentrice ale suportului solid, duc la deformări osteoarticulare.
Forme clinice:
Sindromul Felty: foarte grav, la care se asociază splenomegalia, leucopenia, adenopatia
şi pigmentaţia brună a feţei şi extremităţilor, cu alterarea stării generale, conduce la
exitus.
Boala Chauffard-Still: apare între 2 şi 6 ani şi se caracterizează prin patru semne: a)
artrite; b) poliadenopatie; c) splenomegalie; d) alterarea stării generale.
Sindromul Gouerot-Sjogren: este o P.R. la care se adaugă fenomene oculare
(keratoconjuctivită uscată: “bolnavii nu pot plânge”), salivare, parotidele sunt hipertrofiate
şi dureroase; saliva este groasă şi vâscoasă.
EVOLUȚIE:
Boala are o evoluţie îndelungată, cronică. P.R. se poate opri în evoluţie în orice stadiu, prin
tratament sau spontan sau poate evolua spre caşexie şi exitus. În orice caz, duce la
infirmităţi care pun probleme importante în legătură cu tratamentul şi recuperarea
funcţională a bolnavilor.
PROGNOSTIC:
16
Prognosticul este rezervat, datorită caracterului invalid al bolii. Depinde însă de depistarea
cât mai precoce a bolii şi de instituirea timpurie a tratamentului.
TRATAMENT:
În Poliartrita Reumatoidă, tratamentul este complex şi de lungă durată, în vederea
recuperării funcţionale a bolnavului. Deci nu se poate vorbi despre tratament în P.R.,
fără recuperare.
Obiectivele recuperării sunt:
• stabilirea bolii;
• prevenirea devierilor, deformărilor şi anchilozelor;
• combaterea retracţiilor şi redorilor;
• refacerea parţială sau completă a capacităţii funcţionale motorii a bolnavilor;
• recuperare şi reeducare funcţională: refacerea capacităţii funcţionale sa fie precoce,
continuu (în etape, cu pauze) şi complex (medicamentos, balneofizical, kineziterapie);
Tratament profilactic constă în asanarea focarelor infecţioase, prezintă un avantaj care
constă în evitarea complicaţiilor şi toleranţa mai bună a celorlalţi factori terapeutici.
Tratament igieno – dietetic:

• repaos la pat ( uneori chiar aparat gipsat 7 – 8 zile);
• regim alimentar bogat în proteine, vitamine, săruri minerale, grăsimi;
• mediul ambiant trebuie să fie cald şi uscat.
Tratamentul medicamentos:
• antiinflamatoare, antipiretice, antalgice: Brufen –3 - 6 drajeuri/zi sau sup.;Voltaren – tb
1-3/zi;Indometacin –2 sup./zi; - Hidrixiclorochin 600 mg/zi; Naprosin, Ketoprofen
(Profenid) – 50 mg –3 –6 tb/zi;
• săruri de aur: Mioral, Aural, Alocrizina, Solganal B- injectabil doză de 0,5 –1g
săptămânal ;
• imunosupresoarele: -Clorambucil –6 tb de 2mg/zi, Endoxanul, Imuran, Natulan,
Penicilamina – 50 – 150 mg/zi– un antibiotic care poate scinda molecula de
IgM., , Clorambucilul, Ciclofosfamida, Azatioprina, Methotrexatul, Natulanul,
• corticoterapie: - Prednison (7- 15 mg), Superprednol – tb 5 mg; - Medrol, Volon,
17
Triamcinolon, injecţii de hidrocortizon intraarticular pe cale generală sau locală – dozele
scad progresiv – 20, 15, 10 mg . Dozele se scad progersiv (20, 15, 10 mg), pentru a nu
induce cortizonodependenţa
Tratamentul chirurgical : constă în sinovectomie ( curăţirea articulaţiei de mugurii
sinoviali) şi sinoviorteza, care constă în distrugerea sinovialei articulare inflamate.
Tratamentul ortopedic : este mai mult un tratament corectiv şi aduce reale servicii,
mai ales prin corectarea poziţiilor vicioase.
Recuperarea : Poliartrita Reumatioidă este una dintre afecţiunile reumatice cu cel mai
puternic caracter invalidant, care determină infirmităţi uneori destul de grave. Aceasta se
realizează prin recuperare şi presupune perseverenţă, răbdare şi mai ales, cooperare între
bolnav şi medic.
Metode de tratament folosite în recuperarea bolnavilor suferinzi de P.R. pot fi
introduse simultan sau succesiv, având în vedere obligativitatea individualizării terapiei.
• Repausul articular se face pe plan tare, în poziţia funcţională a articulaţiei
respective.
• Balneofizioterapia este un complex de metode terapeutice care cuprinde
electroterapia, hidroterapia, hidro-kinetoterapia, termoterapia, masajul,
balneoterapia şi cura balneară.
Tratamentul stadial al P.R.
• În stadiul I: se administrează ca tratament de fond antimalarice şi analgezice
minore.
• În stadiul II: se face tratament de fond cu antimalarice sau cortizoterapie ((dacă
prima cură este negativă, se renunţă); se adaugă Brufen, Indocid, corticoterapie
locală.
• În stadiul III, corticoterapia locală, sinovectomie, sinoverteză, antireumatice.
• În stadiul IV, se administrează, pe lângă celelalte medicaţii, citostatice şi
Penicilamina D.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR - PLANURI DE ÎNGRIJIRE
CAZ NR. I
18
DATA GENERALE:
NUMĂR ÎNREGISTRARE: 1813 Reumatologie
NUME ȘI PRENUME: C.N.
DATA NAȘTERII: 01.08.1957, Vârsta: 60 ani
SEX: masculin
DOMICILIU: Localitatea Piatra Neamț, Județul Neamț
OCUPAȚIA: pensionar, de profesie laborant chimist
RELIGIE: ortodoxă
NAȚIONALITATE: română
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ: satisfăcătoare
NIVEL DE INSTRUIRE: Politehnică Iași DATA
INTERNĂRII: 09.01.2017, ora 800
DATA EXTERNĂRII: 16.01.2017, ora 1500

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III seropozitivă;
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III seropozitivă cu Ac. anti,
CCP prezenți;
AHC: mama cu HTA;
AHFP: HTA – risc adițional foarte înalt, Adenom de prostată, Osteopenie sistemică, Gonartroză
bilaterală formă severă, Bronșita cronică acutizată.
MOTIVELE INTERNĂRII: polialtralgii cu caracter inflamator, impotență funcțională la mers,
gonalgii bilaterale.
Observare iniţială:
Înălţimea - 1,72 m.;
Greutate:68 Kg;
Temperatură: 36,9C°;
Puls: 70 bt / minut;
TA: 150 / 90 mmHg.
Obişnuinţe de viaţă: Alimentaţie - consumă în special lactate (brânză, ouă, lapte), dar şi
legume, fructe, carne; Alcool - nu, Tutun - ½ pachet/zi, Cafea - 2ceşti/zi, Somn - 6 - 7 h din
24 h .
19
Istoricul bolii: Pacientul se internează în secţia de Reumatologie cu diagnosticul de
Poliartrită reumatoidă stadiul III puseu acut ( inflamator) pe data de 09.01.2017.
Bolnavul cunoscut cu diagnosticul de mai sus, prezintă poliartralgii cu caracter inflamator,
impotență funcțională la mers, gonalgii bilaterale cu caracter mixt. Pacientul relatează ca
boala a debutat cu aproximativ 8 ani în urmă, prin dureri articulare la nivelul genunchilor
bilateral cu impotență funcțională la mers si a fost internat în secția Reumatologie de
înca 2 ori urmând atât în timpul spitalizarii cât si după externare un timp, tratament
medicamentos corespunzător cu: antinflamatorii. Dupa 1,5 luni de la externare a întrerupt
tratamentul, simptomatologia agravându-se, pentru care fapt este reinternat în secția de
Reumatologie. Pacientul declară ca în copilărie a avut numeroase amigdalite, care au
declanşat un reumatism articular acut.
Investigaţii:
Analize de laborator:
Valori de referință Valori obținute

V.S.H. = 2 -14 mm/h V.S.H. = 36 mm / h
Glicemia =65- 110 mg /dl Glicemia = 82 mg/dl
Hb = 12 - 14 g/dl Hb = 11,84 g /dl
L = 4000 -8000 / mm³ L = 6620 / mm³
Uree = 30 -45 mg/dl Uree = 43 mg/dl
FR = < 14 UI/ml FR = 91,61UI/ml
TGP= 3 -31 U/L TGP= 10,9 U/L
TGO= 3- 32 U/L TGO = 15,1U/L
Latex = negativ Latex = negativ
Ex.Sumar urină =Leucocite în urină- Ex.Sumar urină-AG=absent;Sediment urinar:rare
negativ,Ubg-normal,Proteine-negativ,pH hematii,rare leucocite;
urinar-5,5-8,Hematii în urină-
negativ,Densitate urinară-1.003-1030,Corpi
cetonici-negativ,Glucoză urinară-normală.
PROTEINA C REACTIVĂ=absentă PROTEINA C REACTIVĂ= 15,59 mg/l
Tratament instituit:
1. Methotrexat(MTX) 10mg -1f/săpt/sc. 9. Glucoză5% - 1000ml/pev
20
2. Bromhexim,8mg -1x3 tb/zi,po. 10. Augmentin1000mg – 1x2 tb/zi,po.
3. Acid folic,5mg– 1tb/saptamana,po. 11. Tramadol 50 mg – 1f/zi,im.
4. Perfalgan 10mg/ml -1x2 fl/zi,pev. 12. Diazepam 10 mg-1 tb/zi,po.
5. Refen 75 mg -1x2f/zi,im. 13.Alpha D3,0,5mg-1x2tb/zi,po.
6. Enap 10mg – 1x2cp/zi,po. 14.Vit B1,2ml-1f/zi,pev.
7. Tertensif 1,5mg -1tb/zi,po. 15.Vit B6,2ml-1f/zi,pev.
8. Controloc40mg – 1tb/zi,po.
Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită

îngrijiri la nivelul următoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a evita pericolele.

2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
5. Nevoia de a elimina.
6. Nevoia de a dormi şi ă se odihni.
7. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăcat.
8. Nevoia de a -şi menține tegumentele şi micoasele curate şi integrare.
9. Nevoia de a învăţa.
21
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema: durere;
Etiologie: proces inflamator articular;
Semne și simptome: disconfort, pacientul acuză dureri la nivelul articulaţiilor radiocarpiene,
genunchi bilateral și articulaţiile mici ale membrelor, agitaţie, nelinişte, slăbiciune;
Obiectiv: Pacientul să resimtă o diminuare a durerii.
Problema2: risc de complicaţii și I.A.A.M;

Etiologie2: mediu spitalicesc, imobilitate,evoluția bolii;
Semne și simptome2: complicaţii şi I.A.A.M;
Obiectiv2: Pacientul să nu prezinte complicații și risc de I.A.A.M;.
Intervenţii cu rol propriu:

• am asigurat un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală ;
• am asigurat curăţenie, igienă , aer curat şi lenjerie curată;
• am comunicat cu pacientul pentru a evalua caracteristica, intensitatea şi sediul durerii;
• am supravegheat evoluţia simptomelor;
• înaintea efectuării fiecărei tehnici medicale, am pregătit psihic şi fizic pacientul, explicadu-i
în ce constau investigaţiile: radiologice, recoltarea sângelui pentru analizele de laborator,
tratamentul, regimul igieno-dietetic;
• am pregătit materialele necesare recoltării produselor biologice şi montării branulei: tăviţă
renală , alcool sanitar, vată , ace de vacumtainere, recipiente, seringă şi ac stril, branula, garou,
perfuzor, soluţii hidrolectrolitice, stativ, leucoplast;
• am respectat regulile de asepsie şi antisepsie;
• am combătut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv cu pacientul;
• am calmat pacientul, determindu-l să gândească pozitiv în ce priveşte evoluţia afecţiunii pe
care o prezintă;
22
• cât timp bolnavul nu s-a putut deplasa, i-am asigurat toate condiţiile necesare
şederii la pat, pentru a preveni orice complicaţie care-i putea agrava boală
• când pacientul s-a putut deplasa l-am supravegheat pentru a nu cădea explicându-i în
acelaşi timp necesitatea efectuării mişcărilor şi cum trebuie făcute acestea pentru a nu
produce alte complicaţii;
• am educat pacientul şi familia acestuia în vederea respectării planului de recuperare
pentru prevenirea complicaţiilor, pentru menţinerea unei igiene corporale corespunzătoare,
pentru a preveni un nou puseu inflamator;
• i-am ridicat moralul acestuia prin încurajarea să şi explicadu - i că dacă va urmă un
tratamentul corect va avea o evoluţie bună;
• i-am explicat toate măsurile de protecţie pe care trebuie să le ia pentru a preveni
apariţia căderilor, explicându-i că în tot ceea ce face trebuie să depună voinţă;
• l-am convins pe pacient că trebuie să aibă încredere în sfaturile medicului şi să le
respecte întocmai;
• Am monitorizat funcțiile vitale ori de câte ori a fost nevoie..
Intervenţii cu rol delegat:

• s-a administrat medicaţia conform F.O.C.G.: Refen – 2f/zi., Perfalgan –2 fl /zi, Tramadol –
1f/zi, Augmentin -1tb la 12h;
• s-a recoltat sânge şi urină pentru analize de laborator: HLG, Glicemie, VSH, Sumar urină,
Latex, PCR, Uree,TGP,TGO.
• am administrat medicaţia personală: Enap 10mh – 2tb/zi, Tertensif 1tb/zi, AlphaD3 –
2tb/zi, Controloc – 1tb/zi;
EVALUARE: Datorită intervențiilor cu rol autonom și delegat în timpul spitalizării

pacientul resimte diminuarea durerii, nu prezintă risc de complicații și I.A.A.M.
23
2. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Problemă :risc de pierdere a capacităţii funcţionale;

Etiologie:durere şi tumefacţii la nivelul articulaţiilor genunchilor şi a articulaţiilor mici ale
membrelor;
Semne și simptome: mobilizare diminuată, capacitate funcţională redusă, durere articulară
prelungită, teama de a cădea;
Obiectiv: Ca pacientul sa-şi recapete capacitatea funcțională;

• am ajutat pacientul în vederea satisfacerii nevoilor de care acesta depindea;
• am deservit pacientul cu cele necesare: bazinet, alimente, lichide;
• am ajutat pacientul să se aşeze într-o poziţie antalgică, care să-i diminueze durerea;
• am ajutat la schimbarea poziţiei în pat a pacientului ori de câte ori acesta a simţit
nevoia, cel puţin din 2 în 2 ore,
• am ajutat infirmiera la efectuarea igienei pacientului;
• am recomandat pacientului să efectueze mişcări şi exerciţii fizice care au efect
benefic asupra aparatului locomotor cât şi asupra întregului organism, aceste având
rol important şi în prevenirea apariţiei anchilozelor şi semianchilozelor;  am acordat

ajutor pacientului în satisfacerea nevoilor de dependenţă:
• am comunicat cu pacientul pentru a-i diminua durerea în timpul mişcării de poziţie;
 dimineaţa şi seara, exerciţii de respiraţie, de gimnastica medicală şi exerciţii de postură
• am ajutat pacientul în efectuarea exerciţiilor de gimnastică medicală: pentru întărirea

musculaturii şi creşterea amplitudinii articulare;
• când starea de sănătate a pacientului i-a permis, l-am ajutat să facă câţiva paşi prin
salon, apoi l–am însoţit la baie, sala de mese, serviciul de radiologie;
• am încurajat pacientul în procesul de ameliorare a bolii.
 s-a administrat medicaţie la recomandarea medicului cu antiinflamatoare pentru a opri
evoluţia procesului inflamator: Refen – 2f/zi, Methotrexat 10mg 1f/săptămână,sc.
24
EVALUARE: După aproximativ 4 zile de la internare, pacientul, ajutat, s-a coborât la
marginea patului; apoi, în următoarele zile cu ajutorul bastonului s-a deplasat la toaletă.
3. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Problema: reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare;

Etiologie: afectarea functiei respiratorii (bronşită cronică acutizată);
Semne şi simptome: dispnee,tuse ;
Problema2: circulație inadecvată;
Etiologie2:alterarea funcției cardiace;

Semne şi simptome2:valori tensionale mari (TA:150/90mmHg),cefalee,amețeli;
Obiectiv:Ca pacientul să respire eficient şi să prezinte o normalizare a funcțiilor pulmonare şi

circulatorii;
Intervenţii autonome:
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative: TA, AV, R, T0 , D, înaintea şi după mobilizarea
pacientului;
• am sesizat apariţia unor modificări ale funcţiilor vitale şi vegetative , care pot fi determinate
de complicaţii cardiace sau infecţii intercurente;
• am învăţat pacientul cum să efectueze exerciţii de respiraţie;
• aerisesc icaperea,linistesc pacientul si asigur confortul necesar;
Intervenţii delegate:
• am administrat medicația recomandată de medic,am efectuat electrocardiograma si am

ataşat-o la F.O.C.G.
EVALUARE: Pacientul în primele două zile este parţial dependent privind nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie, după care în urma intervențiilor proprii și delegate prezintă funcțiile vitale în
limite de siguranță.
25
4. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Problemă: dificultate de a se alimenta şi hidrata;
Etiologie: proces inflamator la nivelul articulaţiilor, valori mari ale TA;
Semne și simptome: necesita regim alimentar impus;
Obiectiv: Ca pacientul sa respecte regimul alimentar recomandat;.

• am ajutat pacientul să se alimenteze în primele zile când acesta a prezentat tumefacţii
la nivelul articulaţiile mâinilor şi dureri articulare persistente care îl obligă să fie total
imobilizat la pat.
• am discutat cu pacientul pentru a- i explora gusturile alimentare;
• am combătut greţurile prin administrare de ceaiuri reci cu lămâie, sucuri naturale, apă
plată cu lămâie;
• înainte de servirea mesei am îndepărtat obiectele care provoacă repulsie (bazinete,
urinare);
• am aerisit salonul și am asigurat curățenie și dezinfecție în salon, confortul necesar;
• i-am recomandat folosirea periuţei de dinţi după fiecare masă;
• am deservit pacientul cu alimente uşor digerabile;
• am asigurat hidratare pe cale oarlă cu lichide (ceaiuri, apă plată, supe, ciorbe, iaurt,
compoturi);
• l-am sfătuit să respecte regimul hiposodat impus;
• am administrat medicația recomandată de medic: VitB1 si B6,1f/zi,Glucoza5%1000ml;
• regim hiposodat;
EVALUARE: Pacientul respectă strict regimul hiposodat, este alimentat pe cale orală și parenterală
corespunzător, î–și redobândește autonomia în a se alimenta și hidrata, după combaterea
sindromului inflamator de la nivelul articulațiilor.
26
5. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema: constipaţie;
Etiologie: imobilitate;
Semne și simptome: dificultate în a defeca;
Obiectiv: Ca pacientul sa aiba un tranzit intestinal normal.

• am liniştit bolnavul în legătură cu boala sa;
• i–am explicat necesitatea tratamentului, complicaţiile care pot apărea dacă refuză
medicaţia;
• am ajutat bolnavul să se deplaseze la toaletă;
• pacientul nu a prezentat scaun și am pregătit materialele necesare clismei evacuatorie:
mușama, paravan, irigator cu apă caldă și săpun lichid, mănuși de unică folosință, canule, bazinet,
stativ
• i-am protejat patul cu o muşama;
• am aerisit salonul pentru îndepărtarea mirosurilor neplăcute şi am asigurat în încăperea
un microclimat corespunzător.
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative.

• am administrat bolnavului:1 supozitor de glicerină;
• s-a efectuat clismă evacuatorie la indicația medicului;
EVALUARE: Pacientul în urma clismei evacuatorie prezintă tranzit de gaze și materii fecale, nu
prezintă dureri sau alte probleme la defecare.
27
6. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI
Problema: dificultate în a dormi si a se odihni;
Etiologie: durere,mediu spitalicesc;
Semne și simptome: insomnie, somn agitat, facies palid;
Obiectiv:Ca pacientul să se odihnească atât cantitativ cât şi calitativ.
Intervenții cu rol propriu:

 am recomandat pacientului să bea o vamă de lapte înainte de culcare;
 am menținut în salon o temperatură constantă,umiditate optimă,păstrarea liniştii;
 pacientul a fost supravegheat în permanență şi s-a adus la cunoştință medicului orice
schimbare;
 am sfătuit bolnavul să i-a medicamentele prescrise de medic;
 am asigurat confort fizic şi psihic pacientului;
 am furnizat informații clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
Intervenții cu rol delegat
 :am administrat conform F.O.C.G:1 tb Diazepam seară înainte de culcare;
EVALUARE:Prin respectarea programului de somn şi a orelor de vizită,bolnavul se simte mai

liniştii,fiind îndepărtată astfel şi oboseala.În urma intervențiilor cu rol propriu şi delegat pacientul
prezintă 7h de somn pe noapte şi o oră la prânz.
7. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Problema: dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca;
Etiologie: tumefacţie la nivelul articulaţiilor, imobilizare în faza acută a bolii;

Semne şi simptome:incapacitate de a coordona în totalitate mişcările,necesita ajutor;
Obiectiv: Ca pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace fără ajutor.

• am ajutat pacientul de câte ori a fost nevoie să se îmbrace şi să se dezbrace;
28
• am asigurat un paravan în momentul schimbării lenjeriei de corp respectând astfel
pudoarea pacientului;
• am explicat pacientului că nu trebuie să se jeneze;
• am ajutat pacientul să execute exerciţiile fizice impuse şi l–am încurajat în acest scop
pentru a-şi recăpăta cât mai repede independenţa de a se îmbrăca şi dezbrăca singur;
EVALUARE: Pacientul se îmbracă şi se dezbracă fără dificultate, datorită cedării durerilor
şi tumefacţiilor articulare.
8. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

CURATE ŞI INTEGRE
Problema: dificultate în a-şi acorda singur îngrijiri de igienă;
Etiologie: durere articulară, tumefacţii articulare,astenie;
Semne și simptome: necesita ajutor in a-si acorda ingrijiri specifice;;
Obiectiv: Ca pacientul să poată efectua singur ingrijirile de igienă;
• cât timp pacientul a fost imobilizat la pat am efectuat împreună cu infirmiera toaleta pe
regiuni: auriculară, facială, axilară, bucală, pelviperianală, unghială;
• am respectat pudoarea pacientului prin protecţia faţă de privirile celor din jur prin
aplicarea paravanului;
• am asigurat lenjerie curată de corp și de pat;
• după ameliorarea durerilor şi tumefacţiilor am ajutat pacientul să se deplaseze la baie
unde a reușit să-şi facă singur toaleta;
• după fiecare masă am explicat pacientului că trebuie să-şi facă toaleta cavităţii bucale
şi a mâinilor;
• am ridicat moralul pacientului prin a-i explica că o igienă riguroasă, corect aplicată va
ajuta la o îmbunătăţire a stării generale cât mai rapidă;
29
• am urmărit aspectul tegumentelor și mucoaselor care evidențiază satrea lor de nutriție; • am
asigurat o alimentare și hidratare corespunzătoare prin administrare de lichide pe cale orală și soluții
hidrolectrolitice pe cale parenterală.
EVALUARE: Bolnavul se deplasează singur la baie,cu ajutorul bastonului,unde îşi acordă

singur îngrijirile de igienă corespunzătoare, prezintă tegumente și mucoase curate și integre.
9. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA
Problema: cunostinte insuficiente despre boala sa;
Etiologie: ignorarea importanţei de a învăţa despre boala sa ,mediul de viata;
Semne și simptome: intrebări frecvente despre boala si evoluția ei;

Obiectiv: Pacientul să fie informat despre boala sa.
• i-am explicat riscul complicaţiilor ce pot apărea, la refuzul tratamentului precum şi

măsurile de profilaxie pentru a putea lupta împotriva bolii;
• am explicat pacientului modul de viaţă pe care trebuie să-l ducă în continuare; • am
pus la dispoziţie diferite materiale, broşuri, referitoare la diagnosticul şi modul de prevenire
a înaintării boli;
EVALUARE: Pacientul asimilează cu uşurinţă toate informaţiile şi este capabil să

împărtăşească şi celor din salon cunoştinţele sale.
EVALUARE FINALĂ
30
Pacientul C.N. în vârstă 60 ani, se internează în secţia Reumatologie a
Spitalului Judeţean Neamţ cu diagnosticul medical de Poliartrită reumatoidă stadiul
III seropozitivă. Este investigat clinic și paraclinic (analize de laborator, explorări radiologice,
electrocardiogramă, consult Cardiologic).
În urma îngrijirilor acordate și tratamentului instituit pacientul se externează cu

o stare generală bună, analize în limite normale, împreună cu următoarele recomandări:
• continuă tratamentul cu antiinflamatoare și antalgice conform Rp;

• va urma tratamentul medical corespunzător şi cel igieno-dietetic;
• să evite poziţiile incorecte ale articulațiilor, care pot duce la blocarea acestora;
• să evite frigul şi umezeala, să evite eforturile suprasolicitate;
• să urmeze un program de exerciţii de reeducare şi recuperare, exerciţii de gimnastică
medicală şi de postură, tratament medicamentos (antiinflamatoare);
• să respecte programul de somn ( 8 ore/noapte );
• să respecte regimul alimentar hiposodat impus de medic;
• să continue tratamentul la domiciliu şi în staţiuni balneo - climaterice
• să revină la control peste 2 saptamani si verificarea la 2-3 luni a HLG cu FL si
transaminazele serice.
CAZUL NR.II
DATE GENERALE:
31
NUMĂR DE ÎNREGISTRARE: Reumatologie: 29418
NUME ȘI PRENUME: L.M.
SEX: feminin
RELIGIE:ortodoxă
DOMICILIU: Piatra Neamţ
OCUPAȚIE: pensionată de boală
DATA INTERNĂRII: 09.01.2017, ora 07 57
DATA EXTERNĂRII: 14.01.2017, 11 45

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III. puseu inflamator evolutiv.
DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III.
APF – Boli infecto-contagioase ale copilăriei, Gușă multinodulară, Gastrită, Obezitate,
Lombosciatică
AHC - nesemnificative
ALERGII: bolnava nu se ştie alergică la nici o substanţă medicamentoasă
MOTIVELE INTERNĂRII: poliartralgii cu caracter simetric, lombalgie joasă cu caracter
mecanic, redoare matinală 2 -3 ore, coxalgie cu caracter mecanic, dureri articulare intense;
tumefieri şi redori articulare; anchiloză în semiflexie a coatelor şi genunchilor.
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ: bune, locuiește cu soțul în aprtament cu 2 camere.
OBSERVARE INIȚIALĂ:
Înălţimea - 1,50 m,
Greutate - 82 Kg,
Temperatură: 38.6°C,
Puls: 78 b t / minut,
TA: 110 / 50 mmHg.
OBIȘNUINȚE DE VIAȚĂ: Alimentaţie - consumă în special lactate (brânză, ouă,
32
lapte), dar şi legume, fructe, carne, Alcool - nu, Tutun - nu, Cafea - ocazioal, Somn - 6 - 7 h
din 24 h .
ISTORICUL BOLII: La internare bolnava a venit cu poliartralgii cu caracter simetric,
lombalgie joasă cu caracter mecanic, redoare matinală 2 -3 ore, coxalgie cu caracter mecanic,
dureri articulare intense însoţite de tumefieri şi redori articulare, pacienta prezintă redoarea
coloanei cervicale, redoarea membrelor, anchiloză în semiflexie a coatelor şi genunchilor.
Din discuţia purtată cu pacienta reiese că boala a debutat în urmă cu aproximativ 3 ani
la început cu dureri articulare difuze, însoţite de tumefieri şi redori care au accentuat
treptat tumefierea. Pe parcursul acestor ani bolnava a urmat tratament cu antiinflamatoare
nesteroidiene şi antimalarice de sinteza, dar cu toate acestea boala a evoluat, având
numeroase internări, în secţia de Reumatologie.
Investigaţii:
ANALIZE DE LABORATOR:
V.S.H. = 2 -14 mm / h V.S.H. = 62 mm / h
Glicemia =65-110 mg/dl Glicemia = 85 mg/dl
Hb = 12 -14 g % Hb = 12,80 g %
L = 4000 -8000 / mm³ L = 8600 / mm³
Uree = 20 -40 mg/dl Uree = 33 mg/dl
Proteina C reactivă=negativă Proteina C reactivă=24 g/l
Fr cantitativ=<14UI/L Fr cantitativ= 18,36 UI/L
Ac anti CCP= 0-5UI/L Ac anti CCP=10,15 UI/L
Colesterol = 10-130mg/dl Colesterol= 81mg/dl
Ex.Sumar urină –Leucocite în urină-negativ,Ubg- Ex.Sumar urina=normal biologic;Sediment
normal,Proteine în urină-negativ,pH-5,5-8,Urmari o în urinar-cilindri hialini foarte rari,hematii foarte
urină-negativ,Densitate-1003-1030,Corpul cetonici- rare,rare leucocite,mucus prezent.
negativ,Bil-negativ,Glucoză urinară-normal.
Creatinină= 0,600- 1,100 mg/dl Creatinină=0,81 mg/dl
1. Perfalgan 10mg/ml = 1x 2 fl/zi,pev; 6.Tramadol 50mg = 1f/zi,im;

2 . Clorzoxazonă 250 mg =1 x3tb/zi,po. 7.Hidroxiclorochina 200mg= 1x2tb/zi,po;
3 . Vit B1 2ml = 1f/zi,pev; 8.Refen 75mg =1x 2f/zi,im;
33
4. Vit. B6 2ml = 1f/zi,pev; 9.Diazepam 10mg = 1tb/seara
5.Ser fiziologic 0,9% =1000 ml,pev; 10.Omez 20mg= 1x2tb/zi,po;
Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită îngrijiri la

nivelul următoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură.
3. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de se îmbrăca şi dezbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
9. Nevoia de a învăţa
Problema: durere;
Etiologie: proces inflamator articular, proces artrozic;
Semene şi simptome: agitaţie, nelinişte;
34
Problema2:risc de complicaţii şi I.A.A.M;
Etiologie2: evolutia bolii, mediul spitalicesc ;
Semne si simptome2:anxietate,risc de complicatii si I.A.A.M;
Obiective: Ca pacienta sa prezinte o diminuare a durerii şi prevenirea I.A.A.M.

• s-a asigurat curăţenie, igienă, aer curat şi lenjerie de pat si de corp curate;
• am supravegheat evoluţia simptomelor şi procesul de vindecare;
• înaintea efectuării fiecărei tehnici medicale, am pregătit psihic şi fizic pacienta, explicâdu-i
în ce constau procedurile;
• am respectat regulile de asepsie şi antisepsie;
• am combătut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv;
• am calmat pacienta, încurajând-o prin a o determina să gândească pozitiv în ce priveşte
evoluţia afecţiunii pe care o prezintă;
• am explicat în ce constau investigaţiile: radiologice, recoltarea sângelui pentru analizele de
laborator, tratamentul și regimul igieno-dietetic
• cât timp bolnava nu s-a putut deplasa, i-am asigurat toate condiţiile necesare şederii
la pat, pentru a preveni orice complicaţie care-i putea agrava boala;
• când pacienta s-a putut deplasa am supravegheat-o pentru a nu cădea explicându-i în
• am sfatuit pacienta şi familia acesteia în vederea respectării planului de recuperare
pentru prevenirea complicaţiilor, pentru menţinerea unei igiene corporale corespunzătoare,
pentru a preveni un nou puseu inflamator;
• am convins pacienta că trebuie să aibă încredere în sfaturile medicului şi să le respecte
întocmai.
Intervenţii cu rol delegat
• s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
35
• am administrat conform F.O.C.G: Tramadol – 1f/zi, Refen – 2f/zi, Perfalgan – 2fl/zi;
EVALUARE: În perioada spitalizării pacienta a fost liniştită, nu a prezentat complicaţii şi
potenţial infecţios, nu a contractat infecţii asociate asistenței medicale, îşi exprimă nevoile,
temerile, înţelege necesitatea tratamentului profilactic şi medicamentos.
Problema: dificultate în a se mişca şi a menţine o postură corectă;
Etiologie: poliartralgii, lombalgie, coxalgii;
Semne și simptome: tumefiere, redoare la nivelul articulațiilor, anchiloză în semiflexie a

coatelor şi genunchilor, teama de a cădea, slăbiciune ;
Obiectiv: Ca pacienta sa resimtă o ameliorare a mobilitații;
• am preluat pacienta încă de la internare și am transportat – o în salon cu căruțul;

• am așezat - o cu grijă în pat în poziție antalgică;
• am asigurat o bună stabilitate la nivelul articulațiilor şi unghiuri de mobilitate funcţională
coxofemurală, lombare, poliartriculațiilor şi evitarea atitudinilor vicioase prin exerciţii de
mobilizare (flexie - extensie, abducţia şi rotaţia externă) şi de tonifiere musculară, pentru a reface
funcţia articulațiilor și a preveni apariţia redorii articulare şi de a recâştiga cât mai multe grade de
mişcare;
• am explicat pacientei ca trebuie să evite: statul prelungit în picioare, mersul prelungit pe jos
şi pe terenuri accidentate, poziţiile prelungite fixe, să-şi menţină greutatea corporală normală
• am ajutat pacienta în efectuarea mişcărilor pasive şi active şi exerciţiilor de gimnastică
medicală şi exerciţii de postură în ortostatism: pentru a-şi păstra tonusul şi creşterea amplitudinii
articulare, prevenirea cifozei, diminuarea lordozei, deformărilor articulare, diminuarea redorii.
• am acordat ajutor pacientei în satisfacerea nevoilor de dependenţă: dezbrăcare, îmbrăcare,
alimentare, hidratare, însoţire la toaletă, serviciul de Radiologie .
36
• am aşezat bolnava în poziţiile adecvate examinărilor şi am deservit medicul cu instrumente
şi obiecte necesare examinării;
• am ajutat şi deservit pacienta în satisfacerea nevoilor de dependenţă;
• am încurajat pacienta şi am îndepărtat sentimentul de neputinţă;
• pentru prevenirea apariţiei escarelor am ajutat la schimbarea poziţiei în pat a
pacientei ori de câte ori acesta a simţit nevoia, cel puţin din 2 în 2 ore;
• s-a menţinut o igienă riguroasă la nivelul regiunilor sensibile la care pot apărea
escare;
• am recomandat pacientei să efectueze mişcări şi exerciţii fizice care au efect benefic
asupra aparatului locomotor cât şi asupra întregului organism, acestea având rol important şi
în prevenirea apariţiei anchilozelor şi semianchilozelor;
• după diminuarea durerii, tumefierii, obținerea unei grad minim de mobilitate am ajutat
pacienta să facă câţiva paşi prin salon, apoi în deplasările până la uşă, toaletă, sala de mese,
sala de tratament;
 s-a administrat pacientei medicația prescrisă de medic;
EVALUARE: În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, după aproximativ 3 zile de la

internare, pacienta î-și redobândește autonomia în a se mobiliza și a avea o bună postură ,
continuă programul de kinetoterapie şi reeducare funcţională şi tratament cu antiinflamatoare şi
antalgice.
Problema: dificultate de a se alimenta şi hidrata;
Etiologie: proces inflamator la nivelul articulaţiilor mâinilor ;

Semne și simptome: incapacitate de a folosi ustensilele necesare alimentării şi
hidratării,necesita ajutor;
Problema2:alimentație inadecvată;
37
Etiologie2:greşeli în alimentație;
Semne şi simptome:greutate peste limita normală cu 30 de Kg;
Obiectiv:Ca pacienta să prezinte un aport hidric şi alimentar corespunzător;

• am ajutat pacienta să se alimenteze în primele zile când aceasta prezenta tumefacţii
la nivelul articulaţiile mâinilor şi dureri articulare persistente care o obligă să fie total
imobilizată la pat;
• am discutat cu pacienta pentru a-i afla gusturile alimentare;
• s-a combătut obezitatea prin: regim alimentar hipocaloric şi am controlat permanent
greutatea corporală;
• pacienta a mâncat mese dese cu conţinut redus (cantităţi mici de alimente din 3 in 3 ore:
mere, salată verde, roşii, spanac, urzici ficat de pasăre, sfeclă roşie, ouă fierte moi, iaurt, brânză de
vaci, ciorbă, supe, ceai îndulcit cu zaharină etc.)
urinare);
• s-a asigurat aer curat , curățenie și dezinfecție în salon;
• s-a administrat medicația prescrisă de medic: Vitamina B1, B6 -1f/zi, Ser fiziologic 0,9% -
1000 ml;
• s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
• regim alimentar hipocaloric.
EVALUARE: Pacienta respectă regimul strict hipocaloric, este alimentată și hidratată

corespunzător de personalul medical. În perioada spitalizării, pacienta , este alimentată şi
hidratată corespunzător, nu prezintă semne de astenie, scade în greutate 5 kg., prezintă tegumente
şi mucoase hidratate.
.
38
Problema: constipaţie;
Etiologie: imobilizare la pat în primele zile din faza acută a bolii;
Semne și simptome: dificultate în a defeca, colici abdominale;

Obiectiv: Ca pacienta sa aiba un tranzit intestinal corespunzator.
• în momentul eliminării am asigurat o oarecare protecţie a bolnavei, prin aplicarea unui

paravan;
• când pacienta este imobilizată la pat, după fiecare eliminare, s-afăcut toaleta pe regiuni:
axilară, facială, bucală și pelviperianală pentru prevenirea escarelor;
• s-a aerisit salonul pentru îndepărtarea mirosurilor neplăcute şi asigur în încăperea un
microclimat corespunzător.
• s-a schimbat lenjeria de pat şi corp a bolnavei;
• am recomandat pacientei să bea ceaiuri laxative;
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative.
Intervenții cu rol delegat: am administrat bolnavei: 1 supozitor de glicerină.
EVALUARE: Pacienta se deplasează singură la toaletă, nu prezintă dureri sau alte probleme
la defecare.
Etiologie: durere,mediu spitalicesc ;
Semne și simptome: insomnie, somn agitat, facies palid, ;
Obiectiv: Ca pacienta să doarmă şi să se odihnească corespunzător.
39
• am menţinut în salon o temperatură constantă, umiditate optimă, păstrarea liniştii;

• am asigurat confort fizic şi psihic pacientei pentru eliminarea anxietatii;
• s-a stabilit un program de somn pe care pacienta trebuie să-l respecte;
• am discutat cu bolnava şi cu aparţinătorii acesteia pentru a fi respectate orele de
vizită;
• s-a combătut perturbarea modului de somn legat de starea de criza (durere, anxietate) prin
liniştirea pacientei şi încurajarea în ce priveşte evoluţia, procesul de ameliorare a bolii,
tratamentul de recuperare;
• am oferit pacientei un pahar cu lapte cald, seara la culcare.
• s-a supravegheat pacienta în permanenţă şi s-a adus la cunoştinţa medicului orice
schimbare;
• am îndepărtat stimulii auditivi și luminoși.
• s-a administrat pacientei 1 tb Diazepam seara înainte de culcare.
EVALUARE: Prin respectarea programului de somn şi a orelor de vizită, bolnava se simte

mai liniştita, fiind îndepărtată astfel şi oboseala.
Problema: dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca singură;
Etiologie: modificarea integrităţii articulaţiilor, durere, imobilitate;
Semne și simptome: necesită ajutor;
Obiectiv: Ca pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace fără ajutor.
40
• am ajutat pacienta de câte ori a fost nevoie să se îmbrace şi să se dezbrace;
• am asigurat un paravan în momentul schimbării lenjeriei de corp respectând astfel
pudoarea pacientei;
• am răspuns la satisfacerea acestei nevoi ori de câte ori a fost necesar;
• am ajutat infirmiera la îmbrăcarea şi dezbrăcarea bolnavei;
• am asigurat şi efectuat împreună cu infirmiera igiena riguroasă;
• am asigurat lenjerie de pat si de corp curata;
• am ajutat bolnava să se îmbrace corespunzător când a fost transportată la serviciul
radiologic sau la alte examene;
• am asigurat bolnavei o îmbrăcăminte lejeră şi necesară conform condiţiilor de
microclimat din salon;
• am ajutat pacienta să execute exerciţiile fizice impuse şi am încurajat - o în acest scop
pentru a-şi recăpăta cât mai repede independenţa de a se îmbrăca şi dezbrăca singura.

 Am pregătit pacienta pentru investigații și proceduri medico - sanitare.
EVALUARE: Pacienta reușește să se îmbrace şi se dezbrace fără dificultate, datorită cedării

durerilor şi tumefacţiilor articulare.
7. NEVOIA DE A AVEA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE
Problema: hipertermie;
Etiologie: proces inflamator;
Semne și simptome: piele fierbinte şi roşie; T=38,6°C;
Obiectiv: Ca pacienta să prezite temperatura corpului în limite normale;

41
• s-a efectuat termometrizarea dimineaţa şi seara notat valorile obținute în F.O.O.G;
• am asigurat temperatura optimă în salon 18 – 20°C;
• am asigurat schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori a fost nevoie şi
am aerisit camera;
• am ajutat la efectuarea toaletei generale pe regiuni ;
• pentru fiecare grad de temperatură peste 37ºC am administrat 500 ml de lichide; • am

purtat discuţii liniştitoare cu pacienta, încercând să-i asigur un climat de siguranţă şi
relaxare;
• am administrat pacientei 2000 ml lichide /24 ore în vederea combaterii deshidratării;
• am supravegheat pacientei în permanenţă de-a lungul întregului puseu febril.

 la indicaţia medicului am administrat: Paracetamol 2 tb/zi, Algocalmin 1f/zi;
EVALUARE: În primele zile de spitalizare T 0= 37,5 - 38,60C; în următoarele zile

temperatura a cunoscut o normalizare cu valori cuprinse între 36,6 36,80C.
8. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Problema: dificultate în a-şi acorda îngrijiri de igienă;
Etiologie: durere articulară, obezitate uşoară, teamă de a nu provoca noi dureri mai mari ;
Semne şi simptome: slăbiciune, tegumente și mucoase ușor deshidratate și neîngrijite, necesita
ajutor in a-şi asigura igiena corespunzatoare;
Obiectiv: Pacienta să-şi redobândească autonomia în a se îngriji, să prezinte tegumente și
mucoase curate și integre.
42
• cât timp pacienta este imobilizata la pat împreună cu infirmiera am schimbat lenjeria de
pat şi de corp;
• am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei pacientei: corporală, bucală, pelvipereianală,
axilară;
• am asigurat curăţenia aşternuturilor şi a lenjeriei de corp
• în perioada imobilizării o mare atenţie am acordat schimbării poziţiei;
• am aplicat toate măsurile de prevenire a escarelor, începând prin verificarea zonelor

expuse la escare;
• s-a efectuat dezinfecţia tegumentelor înaintea efectuării procedurilor tehnico – sanitare:
recoltare de sânge, puncţie venoasă, puncții articulare pentru infiltrații
• după fiecare masă am explicat pacientei că trebuie să-şi facă toaleta cavităţii bucale şi
a mâinilor;
• am respectat pudoarea pacientei prin protecţia faţă de privirile celor din jur prin
aplicarea paravanului;
• după un timp în care durerile şi tumefacţiile au mai cedat am ajutat pacienta să se
deplaseze la baie unde îşi face singură toaleta;
• am ridicat moralul pacientei prin explicarea acesteia că o igienă riguroasă, corect
aplicată va ajuta la o îmbunătăţire a stării generale cât mai rapidă; s-a notat în F.O.O.G .
aspectul tegumentelor şi mucoaselor, care evidenţiază starea de nutriţie.
Intervenţii cu rol delegat: pregătirea fizică a pacientei pentru investigații și proceduri.
EVALUARE: Bolnava se deplasează singură la baie,cu ajutorul bastonului, unde îşi acordă
singură îngrijirile de igienă corespunzătoare.
Problema: cunoştințe insuficiente despre boala sa;
Etiologie: ignorarea importanţei de a învăţa despre boala sa, mediul de viata;
Semne si simptome: intrebari frecvente despre boala si evolutie;
43
Obiectiv: Pacienta să fie informată despre boala sa.

• am întreprins discuţii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunoştinţe privind boala,
măsurile de prevenire, modul de participare la intervenţii, la procesul de recuperare;
• am conştientizat pacienta asupra propriei responsabilităţii privind sănătatea;
• i s-a recomandat şi explicat în ce constă regimul de viaţă regimul igieno – dietetic: să

respecte regimul alimentar impus de medic (bogat în Ca, Fe, MG, vitamine: D, BI, B6, K), să
folosească un mijloc auxiliar (bastonul), să urmeze şedinţele de kinetoterapie sau fizioterapie,
gimnastică medicală, să se ferească de frig şi umezeală, să evite eforturile fizice solicitante şi că
trebuie să respecte aceste recomandării pentru a favoriza recuperarea stării de sănătate;
• am verificat dacă a conştientizat sfaturile recomandate;
• am pus la dispoziţie diferite materiale, broşuri, referitoare la diagnosticul şi modul de
prevenire a înaintării bolii.
EVALUARE: Pacienta a recepţionat recomandările asupra regimului de viaţă şi normele de
igienă necesare recuperării şi menţinerii stării de sănătate este capabilă să împărtăşească şi celor
din salon cunoştinţele sale.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta L.M în vârstă 58 ani, se internează pe secţia Reumatologie a Spitalului

Judeţean Neamţ cu diagnosticul medical de Poliartrită reumatoidă stadiul III . Este
investigată clinic și paraclinic și se instituie tratament cu antalgice, antiinflamatoare,
vitaminoterapie. Evoluție favorabilă.
În urma îngrijirilor acordate pacienta se externează afebrilă, cu o stare generală

bună, analize în limite normale, împreună cu următoarele recomandări:
• continuă tratamentul cu antalgice și antiinflamatoare conform Rp.
44
• să evite frigul şi umezeala;
• să evite eforturile mari şi mijlocii;
• să urmeze tratamentul medical corespunzător şi cel igieno-dietetic;
• să urmeze un program de exerciţii de reeducare şi recuperare, exerciţii de gimnastică
medicală şi de postură;
• să respecte programul de somn ( 8 ore/noapte );
• va reveni la control după o lună sau la nevoie cu bilete de trimitere de la medicul de
familie și dovada de asigurat .
CAZUL NR.III
DATE GENERALE:
NUMĂR DE ÎNREGISTRARE: 72465 Reumatologie.
NUME ȘI PRENUME: F.E.
SEX: feminin
RELIGIE: ortodoxă
DOMICILIU: Localitatea Bicaz Ardelean, Județul Neamţ.
OCUPAȚIE: pensionară .
45
DATA INTERNĂRII: 11.01.2017, ora 1230
DATA EXTERNĂRII:16.01.2017, ora 1300
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III, Coxită bilaterală operată pe

dreapta .
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Poliartrită reumatoidă std. III.
APF – OSTEOPOROZĂ SISTEMICĂ DE ETIOLOGIE MIXTĂ., COXITĂ
BILATERALĂ OPERATĂ PE DR., GONARTROZĂ BILATERALĂ SECUNDARĂ,
HIPOTIROIDIE ÎN TRATAMENT.
AHC - nesemnificative
ALERGII: nu se ştie alergică la nici o substanţă medicamentoasă
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ: satisfăcătoare
MOTIVUL INTERNĂRII: poliartralgii de caracter inflamator, dureri articulare intense;
anchiloză în semiflexie a coatelor şi genunchilor, tumefieri şi redori articulare; mers dificil
antalgic
OBIȘNUINȚE DE VIAȚĂ: Alimentaţie - săracă în lactate (brânză, ouă, lapte), dar şi legume,
fructe, carne; Alcool - nu; Tutun - nu; Cafea - 2/zi; Somn - 6 - 7 h din 24 h .
OBSERVARE INIȚIALĂ:
 Înălţimea : - 1,53/m;
 Greutate:-67 Kg;
 Temperatură:36,7°C;
 Puls:-78 b/minut;
 TA: -140/90mmHg;
ISTORICUL BOLII: Pacienta cunoscută cu Poliartrită Reumatoidă, Hipotiroidie, asociind
Osteoporoza sistemică aflată sub tratament cu Methotrexat 20 mg/ săptămână, prezinta la
internare tumefacții articulare mai ales la genunchi, redoare coxo femurală cu poliartralgii
intense. La internare bolnava a venit cu dureri articulare intense însoţite de tumefieri şi
redori articulare. Din discuţia purtată cu pacienta reiese că boala a debutat în urmă cu
aproximativ 10 ani la început cu dureri articulare difuze, însoţite de tumefieri şi redori
care au accentuat treptat. Boala s-a agravat în timp, accentuându-se în ultimii 3 ani, astfel
încât durerea şi tumefacţia au cuprins şi articulaţiile metocarpofalangiene, genunchi, coate,
umeri, bolnava fiind din ce în ce mai obosită, cu lipsa poftei de mâncare. După 5 ani
46
de la începutul bolii bolnava a făcut o întrerupere a tratamentului timp de 2 luni, în care
boala s-a agravat ducând la o anchiloză în totalitate a articulaţiilor, astfel încât ea este
imobilizată la pat într-o poziţie vicioasă. Este internată în secția Reumatologie pentru
investigații și tratament de specialitate, în vederea reducerii anchilozelor şi oprirea evoluţiei
bolii pe cât posibile.
S-au efectuat următoarele investigaţii:
ANALIZE DE LABORATOR:
V.S.H. = 2 -14 mm / h V.S.H. = 56 mm / h
Glicemia = 65 - 110mg/dl Glicemia = 100mg/dl
Hb = 12 -14 g % Hb = 11,60 g %
L = 4000 -8000 / mm³ L = 6000/ mm³
Uree = 20 -40 mg/dl Uree = 22,80 mg /dl
TGO =3 -32U/L TGO = 11,80 U/L
TGP=3 -31U/L TGP= 10 U/L
Proteina C reactiva = absenta Proteina C reactivă =82,40mg/l
TSH= 0,270 -4200 U/ml TSH= 1,1 U/ml
FT4 =0,800 -2,000mg/dl FT4 = 1,8 mg/dl
Ex.Sumar urină-=L în urină-negativ,Ubg- Ex.Sumar urină=albumină urme pronunțate.
normal,Proteine în urină-negativ,pH-5,5- Sediment urinar=rare leucocite.
8,Hematii în urină-negativ,Densitate-1,003-
1030,Corpul cetonici-negativ,Bil-
negativ,Glucoză urinară-normală.
1. Methotrexat 20mg =1f/săpt.sc. 8.Omez 20mg = 1x2cp/zi,po.
2. Euthyrox 75mg = 1 tb/zi,po. 9. Diazepam 10mg = 1 tb/zi,po.

3. Refen75mg =1x2 f/zi,im.
4. AlphaD3/0,5mg = 1x2tb/zi,po.
5. Glucoza 5% = 1000ml/pev.
6. Vit B1/2ml =1f/zi,pev.
7. Vit B6/2ml =1f/zi,pev
47
Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită îngrijiri la
nivelul următoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură.

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
5. Nevoia de se îmbrăca şi dezbrăca
6. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre.
7. Nevoia de a evita pericolele
8. Nevoia de a învăţa
Problema: dificultate în a se mişca şi a menţine o postură corectă;
Etiologie: poliartralgii intense, redoare articulară prelungită;
Semen și simptome: mers dificil antalgic, anchiloză în semiflexie a coatelor şi genunchilor,

slăbiciune;
Obiectiv: Ca pacienta să aibă o postură adecvată și să se poată mobiliza.
• am transportat pacienta cu căruțul la Radiologie, sala de mese, toaletă, sala de tratament;

• pentru prevenirea apariţiei escarelor am ajutat infirmiera la schimbarea poziţiei în pat
a pacientei ori de câte ori acesta a simţi nevoia, cel puţin din 2 în 2 ore;
• am asigurat o poziţie cât mai corectă în pat;
48
• s-a menţinut o igienă riguroasă la nivelul regiunilor sensibile la care pot apărea
escare;
• am recomandat pacientei să efectueze mişcări şi exerciţii fizice care au efect benefic
asupra aparatului locomotor cât şi asupra întregului organism, aceste având rol important şi
în prevenirea apariţiei anchilozelor şi semianchilozelor;
• când starea sănătăţii i-a permis pacientei, am ajutat să facă câţiva paşi prin salon,
apoi am însoţit-o în deplasările sale la uşă, toaletă;
• am administrat pacientei la indicația medicului : Refen – 2f/zi.
• s-au efectuat ședințe de Kinetoterapie;
EVALUARE: Activitatea şi exerciţiile fizice sunt făcute cu dificultate când bolnava le
efectuează singură.
Problema: dificultate de a se alimenta şi hidrata;

Etiologie: proces inflamator la nivelul articulaţiilor mâinilor ;
Semen și simptome: incapacitate de a folosi ustensilele necesare alimentării şi

hidratării,necesita regim impus;
Obiectiv: Ca pacienta sa respecte regimul alimentar recomandat si sa se alimenteze si hidrateze
corespunzator;
• am ajutat pacienta să se alimenteze și hidrateze corespunzător în raport cu pierderile

lichidiene (urină, transpirații) în primele zile când aceasta prezintă tumefacţii la nivelul
articulaţiile mâinilor şi dureri articulare persistente care o obligă să fie total imobilizată la
pat.
• am discutat cu pacienta pentru a-i afla gusturile alimentare;
49
• am asigurat bolnavei un regim alimentar complet din punct de vedere calitativ şi
cantitativ, regim hiposodat;
• am luat legătura cu familia pentru a-I informa asupra regimului hiposodat impus;
• s-a facut bilanţul ingesta și excreta prin calcularea lichidelor ingerate și soluțiilor
hidrolectrolitice administrate pe cale parenterală și monitorizarea diurezei, transpirației etc.;
urinare);
• am aerisit salonul;
• am asigurat curăţenia salonului, confortul necesar;
• am hidrata pacienta cu soluții hidroelectrolitice pe cale parenterală;
• pe parcursul orelor de stagiu am menținut continuitatea perfuzie, am urmărit ritmul de
scurgere și am notat în FO.C.G. cantitatea de soluție administrată.
 s-a administrat medicație prescrisă de medic :Vitamina B1, 1f / zi, Vitamina

B6, 1f / zi, Glucoză 5% - 1000 ml;
EVALUARE: Pacienta respectă regimul strict hiposodat, este alimentată cu ajutor în primele zile
de spitalizare pe cale orală și parenterală.
Problema: dificultate în a elimina;
Etiologie: mobilitate redusa;
Semne și simptome: încetinirea tranzitului de materii fecale, constipaţie ;

Obiectiv: Bolnava să prezinte tranzit de gaze și materii fecale.
50
• am administrat bolnavei lichide (apă plată, ceaiuri, supe, ciorbe, iaurt);
• am asigurat la patul bolnavei un bazinet curat și dezinfectat;
• am asigurat intimitate bolnavei prin aplicarea unui paravan;
• am aerisit salonul pentru îndepărtarea mirosurilor neplăcute şi asigur în încăperea un
microclimat corespunzător;
• s-au monitorizat diureza şi frecvenţa scaunelor;
• cât timp pacienta a fost imobilizată la pat, după fiecare eliminare, s-a efectuat toaleta
regiunilor pe unde a avut loc eliminarea, pentru prevenirea escarelor și asigurarea unei
bune igiene;
• am asigurat lenjerie de pat şi corp curata bolnavei;
• am transportat bolnava cu căruțul la toaletă pentru a-și satisface nevoia de a elimina;
• am recomandat pacientei să bea ceaiuri laxative;
• s-a notat în FO.C.G: prezența scaunului și diurezei cantitatea și calitatea.
• am administrat bolnavei: 1 supozitor de glicerină

EVALUARE: În urma intervențiilor autonome, pacienta prezintă tranzit de gaze și materii fecale,
micțiuni fiziologice.
Etiologie: durere ,mediu spitalicesc
Semne şi simptome: insomnie, somn agitat.
Obiectiv: Ca pacienta să doarmă şi să se odihnească corespunzător.
51
• am recomandat pacientei să bea o cană cu lapte înainte de culcare;
• am asigurat confort fizic şi psihic pacientei;
• am menţinut în salon o temperatură constantă, umiditate optimă, păstrarea liniştii;
• am supravegheat pacienta în permanenţă şi am adus la cunoştinţa medicului orice
schimbare;
• am stabilit un program de somn pe care pacienta trebuie să-l respecte;
• am discutat cu bolnava şi cu aparţinătorii acesteia pentru a fi respectate orele de
vizită;
• am administrat pacientei 1 tb de Diazepam seara înainte de culcare.

EVALUARE: Prin respectarea programului de somn şi a orelor de vizită, bolnava se simte
mai liniştită, fiind îndepărtată astfel şi oboseala.
Problema: dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca singură;
Etiologie: mobilitate redusa,durere articulara;
Semene și simptome: potență funcțională modificată, necesită ajutor;
Obiectiv: Ca pacienta să-și redobândească autonomia în a se îmbrăca şi dezbrăca fără ajutor.
• am aplicat paravan în momentul schimbării lenjeriei de corp respectând astfel

pudoarea pacientei;
• când bolnava este transportată la serviciul radiologic sau la alte examene am ajutat
să se îmbrace corespunzător;
• am ajutat pacienta de câte ori a fost nevoie să se îmbrace şi să se dezbrace;
• am asigurat bolnavei o îmbrăcăminte lejeră şi necesară conform condiţiilor de

microclimat din salon;
52
• am ajutat pacienta să execute exerciţiile fizice impuse şi am incurajat-o în acest scop
pentru a-şi recăpăta cât mai repede independenţa de a se îmbrăca şi dezbrăca singura.
EVALUARE: În urma tratamentului instituit (antalgice, antiinflamatoare, kinetoterapie) și
intervențiilor cu rol autonom, pacienta reușește să-și redobândească autonomia în a se îmbrăca
şi dezbrăca.
6. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Problema: dificultate în a-şi acorda singură îngrijiri de igienă;
Etiologie: tumefacții la nivelul articulațiilor,semianchiloze;
Semne și simptome: durere,necesita ajutor;
Obiectiv: Ca pacienta să-şi acorde singură îngrijirile corespunzatoare;.
 am observat atent aspectul tegumentelor și mucoaselor care evidențiază starea de nutriție a

pacientei;
 am asigurat o hidratare corespunzătoare cu lichide administrate pe cale orală și soluții
hidroelectrolitice;
 s-au efectuat toate măsurile de prevenire a escarelor, începând prin verificarea zonelor
expuse la escare;
 cât timp pacienta a fost imobilizata la pat s-a efectuat toaleta pe regiuni;
 am asigurat curăţenia aşternuturilor şi a lenjeriei de corp;
 în perioada imobilizării am ajutat infirmiera la schimbarea poziţiei pacientei ori de câte

ori a fost nevoie;
 după fiecare masă am explicat pacientei că trebuie să-şi facă toaleta cavităţii bucale şi
a mâinilor;
 am ridicat moralul pacientei prin explicarea acesteia că o igienă riguroasă, corect
aplicată va ajuta la o îmbunătăţire a stării generale cât mai rapidă.
 am respectat pudoarea pacientei prin protecţia faţă de privirile celor din jur prin
53
 după un timp în care durerile şi tumefacţiile au mai cedat am ajutat pacienta să se
deplaseze la baie unde si-a efectuat singură toaleta;
• hidratare parenterală la indicația medicului : Glucoză 5% - 1000 ml ;
• igienizarea pacientei și pregătirea fizică pentru intervenții și proceduri medico - sanitare.
EVALUARE: După ședințele de kinetoterapie, bolnava reușește să se deplaseze fără ajutor la

baie, unde îşi acordă singură îngrijirile de igienă corespunzătoare.
Problema: poliartralgii;
Etiologie: proces inflamator articular;
Semne și simptome: nelinişte, acuză dureri intense, facies crispat;
Obiectiv:Ca pacientă să nu mai prezinte durere;
Problema 2: risc de complicaţii şi I.A.A.M;
Etiologie: mediu spitalicesc;
Semne și simptome: complicaţii şi I.A.A.M;
Obiectiv: Ca pacienta să nu prezinte risc de complicatii si I.A.A.M;
Problema 3: anxietate;
Etiologie:necunoașterea prognosticului bolii;

Semne și simptome: agitație,nelinişte,teamă.
54
Obiectiv: Ca pacienta să prezinte o stare de bine şi confort fizic şi psihic.
• am preluat pacienta la internare, am efectuat culegerea de date personale, antecedente;
• am așezat pacienta în salon și am asigurat curăţenie, igienă, aer curat şi lenjerie curată în
salon;
• am încurajat şi am determinat pacienta să gândească pozitiv în ce priveşte evoluţia
afecţiunii pe care o prezintă;
• am comunicat cu pacienta pentru a evalua caracteristica, intensitatea şi sediul durerii;
• am supravegheat evoluţia simptomelor şi procesul de vindecare;
• înaintea efectuării fiecărei tehnici medicale, am pregătit psihic şi fizic pacienta, explicâdu-i
în ce constau procedurile medico - sanitare;
• am combătut anxietatea prin comunicare cu pacienta la nivel afectiv folosind un ton clad,
calm cu un vocabular pe înțelesul ei, am familiarizat- o cu regulile de ordine interioară, circuitul,
drepturile pacientului;
• am anunţat şi am prezentat medicului, simptomatologia şi starea de evoluţie a afecţiunii; •
am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea tehnicilor de îngrijire, circuitele, măsurile
de prevenire a infecţiilor ;
• i-am explicat toate măsurile de protecţie pe care trebuie să le ia pentru a preveni
apariţia căderilor, explicându-i că în tot ceea ce face trebuie să depună voinţă;
• cât timp bolnava nu s-a putut deplasa, i-am asigurat toate condiţiile necesare şederii
la pat, pentru a preveni orice complicaţie care-i putea agrava boala;
• când pacienta s-a putut deplasa am supravegheat-o pentru a nu cădea explicându-i în
• în momentul aplicării tratamentului am respectat toate regulile de igienă care se impun,
astfel încât am împiedecat apariţia unor infecţii;
• am educat pacienta şi familia acesteia în vederea respectării planului de recuperare
pentru prevenirea complicaţiilor, pentru menţinerea unei igiene corporale
55
corespunzătoare, pentru a preveni un nou puseu inflamator;
• am convins pacienta că trebuie să aibă încredere în sfaturile medicului şi să le respecte
întocmai.
Intervenţii delegate:
• am pregătit fizic şi psihic pentru investigaţiile recomandate.
EVALUARE: În perioada spitalizării pacienta a fost liniştită, nu a prezentat complicaţii şi

potenţial infecţios, nu a contractat I.A.A.M,durerea s–a ameliorat în urma antalgicelor
administrate îşi exprimă nevoile si temerile.
Problema: cunoştințe insuficiente privind boala sa;
Etiologie: ignorarea importanţei de a învăţa despre boala sa ,mediu de viață;
Semne ;i simptome: intrebări frecvente despre boală;
Obiectiv: Pacienta să fie informata cu privire despre boala sa;
• am explorat nivelul de cunoştinţe a pacientei privind boala, modul de manifestare, măsurile

curative şi modul de preocupare a pacientului în procesul de recuperare.
• am învățat pacienta să evite efortul fizic.
• am motivat importanţa acumulării de noi cunoştinţe.
• am verificat dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile
cunoştinţe
• am adus la cunoştinţa pacientului informaţii privind boala, măsurile de prevenire, modul de
participare la intervenţii, la procesul de recuperare, propriei răspunderi privind sănătatea sa.
56
• am explicat pacientei modul de viaţă pe care trebuie să-l ducă în continuare;
• am pus la dispoziţie diferite materiale, broşuri, referitoare la diagnosticul şi modul de

prevenire a înaintării bolii;
 s-a explicat pacientei modul de administrare a medicației, regulile pe care trebuie să le
respecte şi riscurile întreruperii tratamentului în afara prescripţiilor medicale;
EVALUARE: În urma informaţiilor primite pacienta a acumulat cunoştinţe suficiente despre boala
sa, a recepţionat recomandările asupra regimului de viaţă şi normele de igienă necesare recuperării
şi menţinerii stării de sănătate.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta F.E. cunoscută cu Poliartrită Reumatoidă, Hipotiroidie, asociind Osteoporoza

sistemică aflată sub tratament cu Methotrexat 20 mg/ săptămână, dar la internarea prezenta
tumefacții articulare mai ales la genunchi, redoare coxo femurală cu poliartralgii intense.
În urma îngrijirilor acordate pacienta se externează cu o stare generală staționară cu

următoarele recomandări:
• continuă tratamentul conform Rp. Cu Methotrexat 20 mg/săptămână;
• va monitoriza la 2 -3 luni HLG cu FL completă, transaminaze serice, fosfataza alcalină;
• evită frigul şi umezeala;
• va urma tratamentul medical corespunzător şi cel igieno-dietetic;
• evitarea eforturilor mari şi mijlocii;
• va reveni la control peste 2 săptămâni.
57
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
În urma îngrijirilor de nursing acordate celor trei pacienţi cu diagnosticul de

Poliartrită Reumatoidă, am constatat importanţa rolului asistentei medicale în efectuarea
îngrijirilor.
Prin aplicarea corectă a măsurilor de îngrijire a rezultat o îmbunătăţire a stării de
sănătate a celor 3 pacienţi, aceştia prezentând la externare o stare ameliorată, apţi de a se
adapta în familie şi societate din punct de vedere psihic şi relativ fizic.
Pacienţii la externare au fost mulţumiţi de îngrijirile acordate şi de comportamentul
personalului medical faţă de ei în timpul spitalizării.
Asistenta medicală trebuie să asculte bolnavul, să-l observe, să-l cunoască pe el şi pe
membri familiei acestuia, să evalueze nevoile sale şi să stabilească relaţii interumane pentru
a acorda îngrijirile eficiente.
Pentru acordarea procesului de îngrijire la domiciliu, am insistat în discuţiile cu
pacienţii pe controalele periodice care trebuiesc făcute: primul la 1 lună de zile de la
externare, apoi din 3 în 3 luni cu repetare de analize specifice bolii (VSH, Latex ), evitarea
factorilor favorizanţi unei noi recăderi( umezela, frig, eforturi mari şi mijlocii, imobilitate
prelungită), respectarea unei diete sărace în grăsimi animale, alcool şi bogate în legume,
58
fructe proaspete. În timpul îngrijirilor am observat că atunci când privim bolnavul ca tot
( spiritual, biologic, social), eficienţa a fost maximă realizându-se o colaborare perfectă cu
pacienţii, eu având sentimentul datoriei împlinite.
De asemenea, cred, că forma de pregătire de asistent medical este bună deoarece
perioadele de stagiu în secţiile spitalului îţi dau o privire de ansamblu asupra lor şi la sfarşit
poți opta pentru o specialitate.
Am gânduri bune pentru multe asistente întâlnite în timpul stagiilor clinice, care pe
lângă multiplele lor probleme de rezolvat, au găsit timp să-mi împărtăşească din propria
experienţă, să-mi arate şi să mă lase să execut tehnici învăţate la cursuri.
BIBLIOGRAFIE
1. BORUNDEL CORNELIU - Manual de medicină internă, Editura BIC ALL 2000

2. F.O. 1813- Cazul nr. I
3. F.O. 29418 - Cazul nr. II
4. F.O. 72465 - Cazul nr. III
5. GHIŢĂ ANDREEA - Kinetoterapie-Lucrări practice, Editura
Orizonturi Universitare, 2003
6. MIRELA DAN - Educaţie pentru sănătatea corporală , Editura Universităţii din Oradea,
2004
7. PAPILIAN VICTOR - Anatomia Omului, Editura BIC ALL - XI revizuită, 2003
8. SBENGHE TUDOR - Kinetologie profilatică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală,

Bucureşti 2007
9. SBENGHE TUDOR - Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti 2006;
10. SCARLAT MIHAI ALIN - Ghid de terapie naturistă, Editura Romcartexim, Bucureşti
2007
11. TITIRCĂ LUCREŢIA - Ghid de nursing, Editura Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti, 2002
59
12. TITIRCĂ LUCREŢIA - Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţi
medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, 2002 .
13. TITIRCĂ LUCREŢIA - Nursing. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2002
14. VASILE D., GRIGORIU M. - Chirurgie şi specialităţi înrudite, manual pentru Şcolile
sanitare postliceale, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
60

Lucrare Poliartrita Reumatoida

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Poliartrita Reumatoida

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Argument .......................................................................................... pag. 04

Noţiuni de anatomie și fiziologie a articulațiilor aparatului

Noțiuni de fiziopatologie în Poliartrita Reumatoidă

Prezentarea cazurilor - planuri de îngrijire

1) Caz I .......................................................................................... pag. 19

2) Caz II ......................................................................................... pag. 32

3) Caz III ........................................................................................ pag. 46

„Sănătatea este darul cel mai frumos şi cel mai bogat, pe

Definiţia nursing-ului în principiul Virginiei Henderson evidenţiază rolul

d. În funcţie de gradul lor de mobilitate se clasifică în:

- sinfibrozele (extremităţile oaselor sunt unite prin ţesut fibros),

- simfizele (ţesut interpus este fibrocartilaginos), sinostozelor (mezenchimul se osifică)

2. articulaţiile semimobile, cu mişcări ceva mai ample, denumite amfiartroze

• sunt benzi fibroase, rezistente, inextensibile, flexibile - care se inseră pe oasele ce se

• în nr. de peste 430 muşchi striaţi;

III. SISTEMUL OSOS:

 Articulaţia genunchiului: - rotulă în care pe suprafeţele articulare de pe fața posterioară

 Articulaţia cotului (articulaţia radio-ulnară proximală, humero-ulnară si humero-

SIMPTOMATOLOGIE: – în evoluţia bolii se deosebesc patru stadii:

PARTICULARITĂŢI TOPOGRAFICE A ARTRITELOR:

Tratament igieno – dietetic:

DATA EXTERNĂRII: 16.01.2017, ora 1500

Înălţimea - 1,72 m.;

Valori de referință Valori obținute

1. Methotrexat(MTX) 10mg -1f/săpt/sc. 9. Glucoză5% - 1000ml/pev

Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită

1. Nevoia de a evita pericolele.

Problema2: risc de complicaţii și I.A.A.M;

Intervenţii cu rol propriu:

Intervenţii cu rol delegat:

EVALUARE: Datorită intervențiilor cu rol autonom și delegat în timpul spitalizării

Problemă :risc de pierdere a capacităţii funcţionale;

Intervenţii cu rol propriu:

rol important şi în prevenirea apariţiei anchilozelor şi semianchilozelor;  am acordat

• am ajutat pacientul în efectuarea exerciţiilor de gimnastică medicală: pentru întărirea

3. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Problema: reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare;

Etiologie2:alterarea funcției cardiace;

Obiectiv:Ca pacientul să respire eficient şi să prezinte o normalizare a funcțiilor pulmonare şi

• aerisesc icaperea,linistesc pacientul si asigur confortul necesar;

• am administrat medicația recomandată de medic,am efectuat electrocardiograma si am

Problemă: dificultate de a se alimenta şi hidrata;

Etiologie: proces inflamator la nivelul articulaţiilor, valori mari ale TA;

Semne și simptome: necesita regim alimentar impus;

Obiectiv: Ca pacientul sa respecte regimul alimentar recomandat;.

Intervenţii cu rol propriu:

Semne și simptome: dificultate în a defeca;

Obiectiv: Ca pacientul sa aiba un tranzit intestinal normal.

Intervenţii cu rol propriu:

Intervenţii cu rol delegat:

Problema: dificultate în a dormi si a se odihni;

Etiologie: durere,mediu spitalicesc;

Semne și simptome: insomnie, somn agitat, facies palid;

Obiectiv:Ca pacientul să se odihnească atât cantitativ cât şi calitativ.

Intervenții cu rol propriu:

EVALUARE:Prin respectarea programului de somn şi a orelor de vizită,bolnavul se simte mai

7. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Problema: dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca;

Etiologie: tumefacţie la nivelul articulaţiilor, imobilizare în faza acută a bolii;

Intervenţii cu rol propriu:

8. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

Problema: dificultate în a-şi acorda singur îngrijiri de igienă;