PROIECT DE DIPLOMĂ

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

1
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
FRACTURĂ DE COL
FEMURAL

2
MOTTO:

“CRED CĂ NIMIC ÎN LUMEA ASTA NU POATE SĂ TE

RĂSPLĂTEASCĂ MAI DEPLIN DECÂT UN „MULȚUMESC” SPUS DE UN
OM ÎN SUFERINȚĂ, PENTRU CARE AI FĂCUT CEVA FOLOSITOR ȘI
UTIL.”
VASILE PÂRVAN

3
 CUPRINS:

ARGUMENT. ..............................................................................
CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SCHELETULUI.
...........................
CAPITOLUL II FRACTURA DE COL FEMURAL
2.1. Etiopatogenie. .....................................................................
2.2. Simptomatologie. ...............................................................
2.3. Diagnostic. .........................................................................
2.4. Evoluție și prognostic. .......................................................
2.5. Complicații. .......................................................................
2.6. Tratament. .........................................................................
2.7. Pregătirea preoperatorie. ...................................................
2.8. Participarea asistentei medicale la examenul radiologic. ...
CAPITOLUL 3. ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DE COL
FEMURAL. .....
ANEXE. .........................................................................................
BIBLIOGRAFIE. ................................................................................

ARGUMENTUL

4
“Asistenţa medicală este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, dragostea de viaţă
pentru cel care a încercat să se sinucidă , ochii pentru cel care a orbit de curând ,
cunoştinţele şi înţelegerea pentru tânăra mamă , mâna pentru cel cu
mâna amputată de curând şi vocea pentru cel slab de a putea vorbi.”
Sănătatea este un drept fundamental pentru fiinţa umană. Poate fi definit ca un
triplu echilibru, reprezentat de un triunghi echilateral în care fiecare latură
reprezintă o dimensiune. In activitatea practică pe care am desfăşurat-o pe durata
celor 3 ani de practică am intalnit multe cazuri cu fractură de col femural.
Fractura de col femural se întâlneşte la orice vârstă. La tineri şi adulţi, însă sunt
rare şi legate de cauze accidentale. La vârstnici sunt accidente obişnuite, cu
prognostic foarte grav, cu mare invaliditate şi mortalitate cresc. Organismul
vârstnicului întruneşte numeroase condiţii care pot duce la osteoporoza şi
fractură.
Când fractura de col femural a apărut intervine chirurgiacala ortopedică.
Urmează reeducarea, pentru aducerea bolnavului în starea motorie anterioară,
acesta este un scop propus, dar greu de atins. Intotdeauna apare riscul patologiei
şi complicaţiilor de imobilizare, care grăbesc degradarea fizică a bolnavului,
determinând complicaţiile psihice şi somatice care duc la exitus. Pot apărea stări
confuzionale, tulblurări de comportament, adeseori complicaţii
cardiovasculare,boli infecţioase, infecţii urinare, incontinenţa, escare de decubit,
etc. Ingrijirea precoce şi reeducarea deţin un rol important.Am considerat că
această temă ne arată cât de grave sunt fracturile de col femural şi cât de
importantă este sănătatea.

CAPITOLU I

5
 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SCHELETULUI
1.1.Anatomia scheletului
Este alcătuit din totalitatea oaselor, legate prin articulaţie. Oasele sunt piese
dure, solide, rezistente şi elastice (într-o oarecare măsură), formate din ţesut osos
compact şi spongios, având inervaţie şi vascularizaţie proprii.
În organism există următoarele tipuri de oase :
- lungi: femur, tibie, radius, ulna;
- late: omoplat, stern, parietale, coxale;
- scurte: vertebre, carpiene, tarsiene;
- pneumatice: în jurul foselor nazale;
- situate în grosimea unui tendon: rotula.
Oasele prezintă corp, extremităţi, suprafeţe articulare acoperite de cartilaj hialin,
apofize, tuberozităţi (create prin tracţiuni prelungite), şanţuri şi fosete (create de
presiunile exercitate asupra osului).
Osul lung este format din diafiză (porţiunea mijlocie) şi epifize (cele două
extremităţi). Între fiecare dintre epifize si diafize se află câte un cartilaj de
creştere.
Diafiza este străbătută de canalul medular care conţine : măduva roşie, cu rol
hematogen, la făt; măduva galbenă, cu substanţe lipidice, de rezervă, după
naştere; măduva cenuşie, fără rol biologic, la bătrâni.

6
 Diafiza este acoperită la exterior de periost (membrana conjunctivă
vascularizată) format din trei straturi : extern, alcătuit din ţesut conjunctiv, cu rol
nutritiv şi protector; intermediar, fibros; intern, care conţine osteoblaste. Diafiza
este formată din ţesut osos compact.
Epifizele conţin ţesut osos compact la periferie şi ţesut osos spongios la
interior. Sunt acoperite de periost în porţiunea care nu participă la formarea
articulaţiilor şi de cartilaj articular hialin, la capetele care intră în alcătuirea
articulaţiilor.
Osul lat este format din două lame de ţesut osos compact care cuprind între ele
un strat de ţesut osos spongios.
1.2.Structura osului
Structura osului scurt este asemănătoare cu cea a epifizei osului lung :
ţesut osos compact la exterior şi ţesut osos spongios la interior.
În perioada intrauterină, scheletul este format din membrane conjunctive
(scheletul craniului) şi din cartilaj hialin (scheletul axial,membrele,coastele).
În săptămânile 3-4 de dezvoltare embrionară apar primele procese de
osificare la nivelul claviculei, procese care continuă pe tot parcursul vieţii
intrauterine. După naştere şi până în jurul vârstei de 25 de ani, scheletul se
dezvoltă şi creşte în lungime şi grosime.Totalitatea proceselor de formare a

7
ţesutului osos, de osificare şi modelare funcţională a osului, poartă numele de
osteogeneză.
Osteogeneza se realizează în două etape:
1. etapa de osificare primară, în care predomina procesele constructive şi
care se finalizează cu formarea osului primar, brut, nefuncţional.
2.etapa de osificare secundară în care procesele constructive se desfăşoară
concomitent cu cele de distrugere şi care se finalizează cu formarea osului
secundar funcţional.
Din punct de vedere al originii, există două categorii de oase:
A. oase de membrană : dezvoltate prin osificare de membrană (desemală).
Prin osificare desemală se formează oasele bolţii cutiei craniene, clavicule
(parţial) şi mandibulă. Acest proces se desfăşoara în trei etape: etapa proteică -
constă în multiplicarea celulelor conjunctive (care se vor transforma în
osteoblaste şi vor produce oseina) în jurul unor centre de osificare din membrană
conjunctivă; etapa minerală: constă în impregnarea oseinei cu săruri de calciu şi
formarea substanţei osoase. Ulterior, osteoblastele se transformă în osteocite, iar
osul este acoperit de un periost. În final se formează osul primar, prin fuzionarea
tuturor centrelor de osificare; etapa de remaniere: constă în modelarea structurii
osului primar(adaptată funcţiilor sale) de către osteoclaste.
B. de cartilaj : dezvoltate prin osificare de cartilaj ( endocondrală) .
Prin osificare endocondrală se formează oasele bazei craniului, oasele
membranelor şi vertebrele. Tot prin acest tip de osificare se realizează şi
creşterea în lungime a osului. Se desfăşoară tot în 3 etape : etapa de distrugere a
cartilajului : celulele cartilaginoase se multiplică, se hipertrofizează şi apoi
degenerează, lăsând în locul lor nişte cavităţi în care vor pătrunde muguri de
ţesut conjunctivo-vascular din pericondru şi vor transforma cavităţile în canale;

8
etapa de osificare : se desfăşoară la nivelul ţesutului conjunctiv de canale, unde
apar osteoblaste ce secretă oseina, care se va impregna cu săruri de calciu şi va
forma substanţa osoasă; etapa de remaniere se realizează prin procese de
osteoliză (eliberarea şi mobilizarea calciului din oseină, urmate de liza oseinei) şi
osteoclazie (distrugerea substanţei osoase de către osteoclaste).
Se finalizează cu formarea osului secundar.
Odată formate, oasele cresc atât în lungime cât şi în grosime. Creşterea
în lungime se realizează prin sema cartilajelor de creştere situate la limita din
epifiză şi diafiză. Creşterea în grosime se realizează prin sema periostului.
Procesele de osteogeneza şi de creştere sunt influenţate de enzime cu rol de
calcifiere (fosfataze), de vitamine (A, C, D) , de hormoni (hipofizari, tiroidieni ,
paratiroidieni , sexuali).
1.3.Descrierea femurului
FEMURUL este cel mai gros dintre toate oasele corpului. Având o
lungime de 40 până la 50 cm şi fiind înconjurat de o mare cantitate de muşchi, el
se articulează în partea superioară cu osul coxal (şoldul), iar în partea inferioară
cu tibia şi patela (rotula).
Capul femural. Rotunjit şi inserat oblic la nivelul diafizei (corpul osului), acesta
se articulează cu acetabulul osului iliac pentru a forma articulaţia coxofemurală.
El formează 2/3 dintr-o sfera (aproximativ 25 mm), fiind delimitat printr-o linie
sinuoasă şi având o mică depresiune centrală numită foseta capului femural
(fovea capitis), care este legată de acetabul prin ligamentul capului femurului.
Gâtul femural, plat pe toata lungimea lui, este oblic formând astfel, împreuna cu
capul femural, un unghi cu o deschidere variabilă, în funcţie de sex, vârsta şi
individ, în partea superioară, baza sa este limitată de marele trohanter, iar în par-
tea inferioară de micul trohanter.

9
 Marele si micul trohanter reprezintă două protuberanţe ale joncţiunii
dintre gâtul femural şi corpul femural. Marele trohanter este protuberanţă vizibilă
şi palpabilă care este prezentă în faţa cavităţii situate pe partea laterală a şoldului.
Plat, în formă de patrulater, el prezintă o faţă exterioară convexă, care serveşte ca
punct de inserţie muschiului fesier mediu şi care se termină cu o creastă
proeminentă pe care se inseră muşchiul vast extern. Micul trohanter este situat
sub marele trohanter, mai spre interior comparativ cu acesta. Feţele anterioare ale
tro-hanterelor sunt unite printr-o linie îngusta - linia intertrohanterică. Pe feţele
lor posterioare se desenează o coamă, numită creasta intertrohanterică.
Corpul femural.
Oblic în partea sa interioară, el apropie genunchii de planul median al
corpului.Acest unghi de convergenţă (7° la barbaţi, 9° la femei) este mai mare la
femei, deoarece bazinul lor este mai lat. Corpul femural prezintă trei feţe şi trei
margini.
Faţa anterioară este rotunjită, mai lată în partea inferioară decât în cea superioară.
Faţa interioară este netedă şi se lărgeşte spre partea inferioară, în sfârşit, faţa
exterioară, mai îngustă, este uşor concavă. Marginea internă si cea externa sunt
rotunjite, iar marginea posterioară, aspră şi proeminentă, este numită linia aspră.
Aceasta se uneşte cu tuberozitatea gluteals, situată sub creasta intertrohante-
ria.Aceste două creste reprezintă puncte de inserţie ale tendoanelor numeroşilor
muşchi ai coapsei.
Extremitatea distală
La extremitatea sa inferioară, corpul femural devine mai dens şi mai larg
formând condilii. Aceştia formează partea de articulaţie „în balama" a genun-
chiului şi sunt separaţi, pe una din părţile laterale, printr-o scobitură, fosă inter-
condilară, iar pe cealaltă parte laterală, prin suprafaţa patelară. Deasupra se
găsesc epicondilii, pe care sunt fixate ligamentele articulaţiei genunchiului.

10
 Vascularizatia membrului inferior
Surse:
Artera iliacă externă: artera femurală
Artera iliacă internă: artera obturatorie, artera fesieră, artera ischiatică
Artera femurală
1. ORIGINE: Din artera iliacă internă, la nivelul inelului crural;
2. TERMINARE: La nivelul inelului celui de-al treilea adductor se continuă cu
artera poplitee;
3. TRAIECT ŞI RAPORTURI- în regiunea anterioară a coapsei

11
 In teaca vaselor femurale:
canal crural (in triunghiul lui Scarpa):
- inferior: muşchi pectineu, muşchi psoas;
- intern: muşchi mijlociu adductor;
- extern: muşchi croitor.
canal femural
- extern: muşchi vast intern;
- intern: muşchi mijlociu adductor;

12
- anterior: muşchi croitor.
canal Hunter :
- muşchi vast intern;
- muşchi mare adductor;
- muşchi croitor.
Insoţită de:
- vena femurală;
- nervi: safen intern, acc. safen intern, genito-crural, musculo-
cutanat intern
Segmente:
artera femurală comună;
artera femurală profundă;
artera femurală superficială.
RAMURI COLATERALE
1. Artera subcutanată abdominală
2. Artera circumflexă iliacă superficială
3. Artera rusinoasă externă superioară
4. Artera rusinoasă externă inferioară
5. Artera femurală profundă:
a. Artera circumflexă externă
b. Artera circumflexă internă
c. Artera cvadricepsului
d. 3 artere perforante:-superioară,
-mijlocie,
-inferioară (terminal),
6. Artera. mare anastomotică :
-ramura superficial (cerc arterial perirotulian),

13
-ramura profund (musculo-articular)

14
 CAPITOLUL II
FRACTURĂ DE COL FEMURAL

Fractura de col femural prin frecvenţa şi gravitatea lor ridică probleme

terapeutice deosebit de dificile. Cu toate progresele înregistrate de tratamentul
chirurgical, prognosticul lor continuă să rămână grav.În fracturile cu mare
deplasare se produc leziuni importante ale vaselor nutritive ale capului şi colului
femural. Ca urmare se produc frecvent necroze aseptice de cap femural sau
pseudartroze.În plus, aceste fracturi se produc cel mai frecvent la indivizi
vărstnici cu osteoporoză.
2.1. Etiopatogenie

15
 Fracturile gâtului femural reprezintă aproximativ 7% din totalul
fracturilor.Se întâlnesc mai ales, la femeile în vârstă, la care pe langa
osteoporoza senila se adauga si cea endocrină postclimacterică.
Mecanismul de producere al fracturilor de col este de cele mai multe ori
indirect. Prin mecanism de abducţie se produce fractura cu impactarea postero-
superioară a fragmentelor osoase, rezultând o poziţie de „cox valga" cu
,,angrenarea” fragmentelor.
Prin mecanismul de adducţie a membrului inferior se produc fracturi
dezangrenate, cu deplasare, cu aspect de coxa vara.În marea majoritate a
cazurilor există şi o componentă de torsiune care explică şi o serie de variante
anatomice şi de asemenea, explică cominuţia posterioară.
Anatomia patologică şi clasificare:
Dintre numeroasele clasificări ale fracturilor de col femural, prezentăm
numai pe cele care au importanţă pentru conduita terapeutică.
A.Clasificarea lui Delbet, sau anatomică, împarte fracturile de col în:
fracturi subcapitale, medio-cervicale si bazicervicale;
Numai primele două pot fi socotite ca adevarate fracturi de col. Fractura
bazicervicală are mai multe asemănări cu fracturile trohanteriene.
B. Clasificarea lui Bohler, sau patogenică, le împarte dupa mecanismul
de producere în:
a) Fracturile prin abducţie: angrenate cu impactarea fragmentelor în
zona postero-superioară (mai sunt denumite şi fracturi în coxa-valga). Reprezintă
b) 15% din totalul fracturilor de col femural;

c) Fracturile prin adducţie, neangrenate, cu deplasare, în coxa-vara.

Sunt mult mai frecvente reprezentând aproximativ 85% din totalul fracturilor de
col.

16
 C. Clasificarea lui Garden care a luat drept criteriu de clasificare
sistemul trabecular al colului. Clasificarea face şi o bună apreciere prognostică.
Autorul le-a împărţit în 4 tipuri:
Tipul I : cuprinde fracturile incomplete şi fracturile prin abducţie, în
coxa valga din clasificarea lui Bohler. Traveele osoase ale capului femural sunt
înclinate şi orientate în usor valgus, formând cu traveele colului un unghi deschis
în afară.Au prognostic favorabil şi pot fi tratate chiar si ortopedic.
Tipul II : fracturi complete dar fără deplasare. Pe clişeul radiografie,
traveele osoase sunt întrerupte, dar sunt în continuare păstrându-şi direcţia
normală.
Tipul III : Sunt fracturi complete cu deplasare partială. Sinoviala
posterioară şi repliul pectineo-foveal (cu vasele care îl străbat) menţin solidare
fragmentele fracturare, conferindu-le o oarecare silitate. Având asigurata o
vascularizaţie modestă a capului prin repliul pectineo-foveal sunt şanse de
evoluţie favorabilă. Aspectul radiografie al traveelor osoase de la nivelul colului
este de ,, arc frânt” gotic, deschis spre înăuntru (spre medial).
Tipul IV: Sunt fracturi complete, cu deplasare totală.
Sinoviala colului femural este ruptă; se reduc foarte greu şi au un grad
mare de insilitate.Aspectul radiografie al traveelor osoase este de paralelism, dar
decalate. Având un grad mare de insilitate, reducerea se obţine greu, iar
consolidarea este relativ rară, chiar dupa operaţii bine făcute. Clasificarea lui
Garden are un mare interes prognostic si terapeutic.

2.2. Simptomatologie
Semnele unei fracturi de col femural sunt diferite după gradul lor de
deplasare:
a) în fracturile incomplete sau angrenate,semnele sunt discrete.

17
Impotenţa funcţională este moderată, membrul inferior este într-o uşoară rotaţie
externă pe care bolnavul şi-o poate corecta. Durerea este moderată, situată la
baza triunghiului Scarpa. Este amplificată de palparea la acest nivel sau prin
mobilizarea membrului inferior respectiv.
b) in fracturile complete de col femural simptomatologia este mai
zgomotoasa.
Subiectiv. Durerea este prezentă întotdeauna şi este amplificată de
palpare şi de tentativele de mobilizare pasivă a şoldului. Impotenţa functională
este totală, bolnavul nu poate ridica călcâiul.
Obiectiv. Primul lucru care se constată este atitudidnea vicioasă a
membrului inferior de partea fracturii şi constă în: adducţie, rotaţie externă şi
scurtare a membrului inferior. La inspecţie şi la palpare se constată o
proeminenţă ca tumora la baza triunghiului Scarpa. Este fragmentul distal al
colului femural, care prin rotaţia externă proemină şi constituie semnul lui
Laugier.
Diagnosticul de certitudine este cel radiologie. Radiografia de fată şi
de profil este obligatorie. Radiografia de faţă trebuie făcută în rotaţie internă de
20° pentru a corecta anteversia colului femural. Radiografia de profil a gâtului
femural permite aprecierea cominuţiei posterioare.
Prin amănuntele asupra traiectului de fractură pe care le furnizează
examenul radiografie permite încadrarea în una din clasificările prezentate şi
furnizarea de indicaţii pentru tratament.

Evoluţie şi prognostic
Fracturile fără deplasare sau cu angrenare în coxa-valga au o evoluţie
bună, consolideează, dar nu sunt scutite întotdeauna de complicaţii tardive, în
speţă coxartroza postraumatică.

18
 Fracturile cu deplasare, în coxa vara, neangrenate nu vor consolida
niciodată fără tratament. Dar chiar după un tratament bine efectuat, o mare parte
dintre ele evoluează către una din complicaţiile tardive. Colul femural neavând
periost, consolidarea se va face prin calus endosteal. De aceea consolidarea nu
este posibilă decât în absenţa oricărui diastazis interfragmentar. Este necesară o
reducere anatomică a fracturii urmată de o osteosinteză impecabilă, preferabil cu
compresiune în focar.
Complicaţii
Dintre complicaţiile imediate trebuie ţinut seama că fractura de femur
este socogenă în primele ore, apoi poate fi trombogenă. Pot apare decompensari
ale unor afecţiuni preexistente ca: diabet,insuficienţă renală, insuficienţa
cardiacă, retenţie de urină la prostatici etc. Se pot acutiza afecţiuni pulmonare
sau suferinţe renale, se pot produce fenomene de sevraj etilic la alcoolici
inveterati cu crize de delirium tremens, ce pun în pericol viaţa bolnavului.În
zilele următoare pot apare complicaţii precoce determinate mai ales de poziţia de
decubit ca: bronhopneumonia, escarele, infecţiile urinare, tromboflebitele cu risc
De embole pulmonară. Complicaţiile tromboembolice sunt deosebit de reduile şi
se previn printr-un complex de măsuri igienico-medicale. Dintre complicaţiile
tardive locale cele mai importante, prin frecvenţă dar şi prin gravitatea lor sunt:
pseudartroza, necroza aseptică a capului femural şi coxartroza.
Pseudartroza este regulă în tratamentul ortopedic al fracturilor de col
cu deplasare. Dar ea se întâlneşte şi după tratamentul chirurgical al fracturilor,
chiar corect executat, într-o proporţie de paâă la 30% dintre cazuri. Cauzele
pseudartrozelor sunt legate îndeosebi de afectarea vascularizaţiei capului şi
colului femural, prin traumatism, dar şi de unele imperfecţiuni ale tratamentului
chirurgical.În mod convenţional, considerăm că pseudartroza este constituită

19
atunci când apare spaţiu clar radiografie interfragmentar la 6 luni de la accident.
Tratamentul pseudartrozelor de col femural este laborios, costisitor şi

..............cu rezultate incerte.

Necroza aseptica de cap femural este determinată de tulburări severe ale circulaţiei, aşa cum o indică
şi numele. Se adaugă şi unele greşeli de tratament care încetinesc sau chiar împiedică procesul de
revascularizare a capului femural. Pune probleme deosebite de tratament.În cele mai multe cazuri se impune
înlocuirea capului femural necrozat cu o proteză „bipolară" la indivizii mai tineri sau cu o proteză tip Austin-
Moore pentru indivizii mai vârstnici.
Sunt intervenţii deosebit de costisitoare şi uneori este nevoie, să fie urmate de alte intervenţii la fel de
costisitoare ca: protejarea cu proteza totală de şold cimentată sau nu.
Coxartroza posttraumatica. Apare tardiv şi duce la deteriorarea întregii articulaţii. Tratamentele
medicamentoase şi paliative sunt foarte puţin eficiente.
De aceea se impune, de câte ori starea generală şi locală o permit,
aplicarea unei proteze totale de şold.
2.6. TRATAMENTUL fracturilor de col femural este prin excelenţă
chirurgical. Se va opera de câte ori starea generală şi local a pacientului o
permite. De multe ori la vârstnici cu tare organice moderate operaţia poate fi
socotită o manevră de reanimare, de salvare. Bolnavul imobilizat la pat îşi
recapătă prin operaţie încrederea în posibilitţtile de vindecare şi este salvat de la
riscul numeroaselor şi gravelor complicaţii determinate de imobilizare. Multi
autori afirmă, pe bună dreptate, că dintre toate fracturile, cele de col femural
sunt cel mai greu de tratat.
Tratamentul fracturilor de col femural a trecut prin mai multe etape:
de la abţinerea de la operaţie până la tratamentele chirurgicale cele mai
sofisticate.
Abţinerea şi aplicarea tratamentului funcţional constă în
mobilizarea precoce a bolnalui cu „abandonarea" premeditată a focarului de
fractură. Imediat ce faza dureroasă a trecut se aşează bolnavul într-un fotoliu
pentru a preveni leziunile de decubit. în continuare la 2-3 săptămâni de la
accident, când durerile au diminuat bolnavul se mobilizeaz cu cârjele. Practic se
merge în mod deliberat la pseudartroză, după principiul că trebuie să fie salvată

20
viaţa, dacă nu putem salva funcţia.Metoda este aplicată cu totul excepţional; la
bătâanii foarte taraţi, la bolnavii irecuperabili şi care nu pot suporta anestezia.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
Simpla imobilizare la pat pentru fracturile prin abducţie, cu
„angrenarea" fragmentelor este o metodă nesigură. Fragmentele se pot
„dezangrena" şi se poate produce deplasarea secundară a fragmentelor,
transformând o fractură cu prognostic favorabil (prin operaie), într-o fractură cu
viitor nesigur.În plus, nu permite mobilizarea precoce a bolnavilor vârstnici cu
toate riscurile ce decurg de aici. De aceea, cei mai multi autori recurg la
osteosinteză.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL în ultimii ani a înlocuit practic
în totalitate metodele ortopedice. Un prim argument este cel statistic. Se constată
ca mortalitatea, chiar la bolnavii foarte vârstnici, este mult mai mică la cei
operaţi decât la neoperaţi.
Intervenţia chirurgicală mai prezintă şi alte avantaje de
necontestat:
a) complicaţiile de decubit, consecinţe ale imobilizării prelungite
apar inabil mai rar;
b) se scurtează perioada de spitalizare cu efect psihic deosebit de
bun asupra bolnavului;
c) prin dispariţia durerii oferă pacientului un confort inabil mai
mare şi micşorează riscul de agravare a unor boli preexistente;
d) mareşte şansele de consolidare a fracturii.
Chiar în fracturile făra deplasare sau cu „angrenarea" fragmentelor
este recomandată osteosinteza de „securitate". În acest fel se previne riscul de
deplasare secundară a fragmentelor prin „dezangrenare" şi la fel de important, se
poate face mobilizarea precoce a bolnavului.

21
 Fracturile cu deplasare, prin adducţie (tip III şi IV după Garden)
vor fi operate prin osteosinteză cât mai precoce, dacă este posibil chiar la
prezentarea în urgentă. Reducerea cât mai anatomică a focarului de fractură este
o condiţie esenţială pentru consolidare.
Osteosinteza se va face prin introducerea sub control radiologie a
două şuruburi, transtrohantero-cervico-capital.Şuruburile pot fi plasate paralel
sau „în triangulatie" pentru a fixa cât mai bine fragmentele şi a împiedica
tendinţele de rotaţie ale fragmentului pro-ximal. Mobilizarea cu cârjele se face la
2-3 săptămâni cu interdicţia de a călca pe membrul respectiv minimum 4 luni de
la operatie.
Este preferabil ca după cea 2 luni de la operaţie să se facă un
control scintigrafic al şoldului şi dacă sunt semne de consolidare se menţine
această fixare cu şuruburi.
Dacă nu sunt semne de consolidare se va înlocui capul femural cu
o proteză bipolară sau în cel mai rău caz cu o proteză cervico-cefalică de tip
Moore.Decizia de protezare cervico-cefalică trebuie luată în primele 3 luni de la
accident, când cartilajul aceular este încă de bună calitate. După aproximativ 3
luni de la accident se produce o diminuare rapidă a calităţilor cartilajului din cotii
şi nu mai este posibil să se făcă numai hemiartro-plastie cu endoproteză tip
Moore. Se impune în aceste cazuri înlocuirea şi a cotilului, cu o proteză totală de
şold cimentată sau necimentată.
La bolnavii foarte vârstnici cu osteoporoză severă trebuie ca aceste
proteze să fie cimentate pentru a nu se „infunda" în femur (proteza Thomson).
Trebuie menţionat ca „endoprotezele" de şold prezentate mai sus
au preţ de cost destul de ridicat. „Imtarea" lor este de regulă o operaţie amplă şi
impune pregătirea corespunzatoare a bolnavului.

22
23
 CAPITOLUL III
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU FRACTURĂ DE COL
FEMURAL

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENTA TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
Nume A Prenume P
Varsta 72 ani Sex masculin
Domiciliu Lucieni
Strada Principală Nr. 76 Judeţul: Dâmboviţa
DATE DESPRE SPITALIZARE

24
Data internării: Anul 2011 Luna 03 Ziua 09 Ora 10,15 .
Data externării:Anul 2011 Luna 03 Ziua 15 Ora 13, 30 .
Motivele internării: durere la nivelul membrului inferior,dureros la palpare
în zona inghinală, scurtarea membrului inferior drept, rotirea în afară a
membrului.
Diagnostic la internare: fractură de col femural drept.
SITUAŢIA FAMILIALĂ ŞI SOCIALĂ
Situaţia familială: căsătorit Nr.copii 3
Situaţia socială: salariat Profesia: pensionar
Condiţii de locuit: locuieşte în mediu rural având condiţii bune de locuit
Relaţiile cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURĂ
Nume A.D. Adresa Lucieni Soţie
Nume: A.L. Adresa Târgovişte Fiu

ANTECEDENTE
Heredo-colaterale: neaga luesul, T.B.C.-ul, SIDA .
A.F. dezvoltare psihomotorie normală,obez.
A.P. în antecedente un episod dureros toracic, după un efort fizic, hipertensiv
cu valori peste 160mmHg .
Factori de risc legati de modul de viaţă:, tendinţa de obezitate,activitate
fizică,solicitantă,intensă.
Medicaţia de fond administrată înaintea internării: nu a avut .

25
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul afirmă că a alunecat pe scară şi nu a mai putut să se ridice, iar
starea de frică s-a accentuat, drept pentru care se prezintă la spital
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente şi mucoase: acoperite cu transpiraţii reci uşor palide
Sistem celular subcutanat: în exces pe abdomen, torace şi membre.
Sistem osteo articular:membrul inferior drept rotit în afară şi mai scurt faţă
de celălalt.La mişcare,durere în articulaţia coxofemurală,impotenţa
funcţională.
Sistem ganglionar: ganglioni nedureroşi, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezintă zgomote
patologice la auscultare, uşor tahipneic
Aparat cardio-vascular:T.A. 120/70mmHg. A.V.=94/min, matitate cardiaca
crescută
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral. Hiperexcitabilitate nervoasă.

PRESCRIPŢII MEDICALE LA INTERNARE

Tratament: medicamentos- algocalmin 3 f, tb,fragmin 5000U.I 1 f
Tratament:igienodietetic. În ziua intervenţiei fără alimente,din a doua zi.
Examinări de laborator:,HLG, colesterol ,TS,TC ,glicemie ,fibrinogen
,calcemie ,grup sanguin, ex. sumar de urină
Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior afectat
Regim alimentar: hipocaloric pentru a avea o digestie uşoară,

26
 OBSERVARE INIŢIALĂ
Situaţia la internare: I=1,74m G=92kg. T.A.=120/70mmhg P=94/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bun Auz= bum
Nevoi fundamentale:
A respira: dependent-hipertensiune arterială, uşoară tahicardie şi polipnee
determinată de agitţtie şi teamă.
A mânca, a bea: dependent-datorată stării de teamă,alimentaţia în ziua
intervenţiei
A elimina: dependent- eliminări în exces prin transpiraţii şi
polipnee,eliminări la pat,nu se poate mobiliza.
A se mişca: dependent-necesită ajutor la mobilizare
A dormi a se odihnii: dependent-hiposomnie,durerea de la nivelul
articulaţiei.
A se îmbrăca dezbrăca: dependent- a necesitat ajutor,mobilitate scăzută
durere articulară.
A-şi mentţne temperatura în limite fiziologice: dependent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent-necesită ajutor la efectuarea
toaletei
A evita pericolele dependent- posibile accidente în cazul în care nu este
ajutat-afectarea membrului inferior
A comunica: dependent-comunicare ineficientă la nivel afectiv şi senzorial
determinat de jenă şi durere
A practica religia:independent. ortodox
A se recrea: dependent starea generală bună modificată nu îi permite să aibă
activităţi recreative.
A fi util: dependent-nu poate efectua activităţi utile-mobilitate scăzută

27
A înăţa: dependent-necesită educat privind activităţile zilnice
Alergic: nu este alergic . .

ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de constientă: păstrată .
Comportament :anxios, agitat datorita durerilor la membrul inferior drept
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularităţi : comunică cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viaţă:Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupaţie pensionar
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi nesatisfăcute:din cele 14 nevoi, 10 sunt de dependenţă, restul sunt de
independenţă

POSIBILITĂŢI DE EVOLUŢIE
Vindecare : după consolidarea osului
Stabilizare, ameliorare : da cu condiţia să nu apară complicaţii.
Agravare: dacă apar complicaţii.

28
Deces:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
Obiective globale: să acord îngrijiri calificate care să asigure o stare de bine
fizică şi psihică pacientului. .
Obiective pe termen scurt:combaterea durerii, scăderea valorilor T.A.
susţinerea psihică astfel încât pacientul să resimtă confort fizic şi psihic,să-l
ajut la efectuarea igienei,să-i facilitez eliminările,să-l alimentez
corespunzător,să-l pregătesc pentru intervenţia chirurgicală.
asigurarea liniştii şi a temperaturii mediului ambiant
monitorizarea funcţiilor vitale şi înregistrarea lor în F.O.
să recoltez sânge, urină pentru ex. de laborator şi să particip la examenele
paraclinice pentru stabilitre stadiului hipertensiunii;
să administrez medicaţia corespunzătoare prescrisă de medic.
să alimentez pacientul cu alimente care să-i permită scăderea valorilor T.A.
şi reducerea valorilor greutăţii corporale.
să-i captez şi să-i monitorizez eliminările în raport cu hidratarea şi T.A.
Obiective pe termen lung:-pacientul să adere la principii de viaţă
sănătoase, schimbându-şi modul de viaţă,să prevină apariţia recidivelor şi a
complicaţiilor.

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Internarea – este speriat de simptomele bolii dar şi de faptul că trebuie să
stea în spital mai mult timp,
Recoltarea analizelor – este stresat, anxios, necooperant însă şi curios să afle

29
rezultatele analizelor.
Intervenţia chirurgicală. Ex paraclinice - îi dau emoţii, a fost nevoie de o
pregătire psihică şi fizică mai deosebită.
Externarea – este emoţionat că se reîntoarce în familie

EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul în vârstă de 72 ani, pensionar, se internează în secţia de
Ortopedie a Spitalului de Urgenţă Târgovişte, pentru: dureri acuzate la membrul
inferior, speriat până la imobilism de simptomele bolii,valori crescute ale
T.A.=120/70, tahicardic 94/min . Au fost efectuate urmatoarele ex. de
laborator;TS:2,15,TC:6
(hemoleucograma(hg=14,7gr.%,htc.=41,5%,l=7500/mm3colesterol= 240mg.%,
ex urina= normal, glicemie=90mg%, iar ex. paraclinice au arătat: E.K.G.-HTA.
Tahicardie,extrasistole,radiografie la membrul inferior arata fractura de col
femural
Ecocardiograma= cord uşor mărit de volum, tahicardie, coronarele uşor
îngrosate. S-a efectuat următorul tratament:analgezice algocalmin 3
fiole,,fragmin 5000U.I 1 fiola, pentru reducere durerii
Recomandări: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicală pentru
a fi luat în evidenţă şi dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu şi
exerciţiile recomandate, de asemeni necesită o alimentaţie cu puţine grăsimi
animale, făinoase reduse cantitativ şi o cantitate scăzută de sare. Se externează
după 6 zile, este echilibrat psihic,liniştit . Starea la externare este stabilizată.

MOD DE EXTERNARE

30
Singur: Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu maşina personală.

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENTA TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
Nume C Prenume P
Varsta 70 ani Sex feminin

31
Domiciliu Picior de munte
Strada Principala Nr. 80 Judetul: Dambovita
DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internarii: Anul 2011 Luna 04 Ziua 04 Ora 09.30 .
Data externarii:Anul 2011 Luna 04 Ziua 10 Ora 13.30 .
Motivele internarii: durere la nivelul membrului inferior drept in zona
inghinala daca se palpeaza singur.
Diagnostic la internare: fractura de col femural drept
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
Situatia familial: casatorit Nr.copii 2
Situatia sociala: salariata Profesia: pensionara
Conditii de locuit: locueste in mediu rural avand conditii bune de locuit
Relatiile -cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURA
Nume A.D. Adresa Picior de munte Sotie
Nume: A.L. Adresa Targoviste Fiu

ANTECEDENTE
Heredo-colaterale: neaga luesul, T.B.C.-ul, SIDA,operat pentru plasa
gastrica .
A.F. menarha la 13 ani,menopauza la 50 ani,sarcini 5,nasteri 2.
A.P. –boli ale copilariei (rujeola,varicela),apendicectomie la 20 de ani
avorturi 3,osteoporoza diagnosticata la varsta de 60 de ani.

32
Factori de risc legati de modul de viata:osteoporoza
Medicatia de fond administrara inaintea internarii: are tratament pentru
osteoporoza.a fost urmat sporadic.

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul afirma ca a alunecat pe scara acum 3 saptamani si nu a mai putut
suporta durerile, iar starea de frica s-a accentuat, drept pentru care se
prezinta la spital
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente si mucoase: acoperite cu transpiratii reci
Sistem celular subcutanat: in exces pe abdomen, torace si membre.
Sistem osteo articular:membrul inferior drept rotit in afara si mai scurt fata
de celalalt.la miscare,durere in articulatia coxofemurala,impotenta
functionala.
Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezinta zgomote
patologice la auscultare,
Aparat cardio-vascular:T.A. 130/70mmHg. A.V.=83/min,
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

Tratament: analgezice algocalmin 3 f,,fragmin 5000 U.I-1 f
Examinari de laborator:hemoleucograma, colesterol,TS,TC, ex. sumar de
urina,grup sanguin,glicemie,fibrinogen,calcemie.
Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior drept

33
Regim alimentar: hpocaloric pentru a avea o digestie usoara,

OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare: I=1,72m G=80kg. T.A.=130/70mmhg P=70/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bunAuz= bun
Nevoi fundamentale:
A respira: independent-caii aeriene respiratorii superioare libere,miscari
respiratorii simetrice .
A manca, a bea: independent-pacienta se alimenteaza singura avand un orar
regulat
A elimina: independent
A se misca: dependent-postura fiind inadecvata,pacientul se deplaseaza
singur dar incet cu ajutorul unui cadru metalic .
A dormi ase odihnii: dependent-somn agitat din cauza anxietatii
A se inbraca dezbraca: dependent- a necesitat ajutor
Asi mentine temperatura in limite fiziologice: independent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent necesita ajutor pentru as face
toaleta zilnica .
A evita pericolele dependent- acepta ajutorul cadrelor medicale
A comunica: independent-este o persoana comunicativa .
A practica religia:independent.
A se recrea: dependent starea generala modificata nu ii permite sa aiba
activitati recreative.
A fi util: dependent .
A invata: independent-este interesat de evolutaia starii lui de sanatate
Alergic: nu este alergic . .

34
ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de constienta: pastrata .
Comportament :anxios, agitat datorita durerilor la membrul inferior
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularitati : comunica cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupatie patron
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi nesatisfacute:din cele 14 nevoi, 7 sunt de dependenta, restul sunt de
independenta

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Vindecare : ameliorare si posibila vindecare
Stabilizare, ameliorare : da cu conditia sa-si schimbe modul de viata si sa
urmeze tratamentul prescris de medic .
Agravare: daca nu respecta indicatiile echipei de ingrijire .
Deces: nu se doreste acest lucru

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiective globale: sa acord ingrijiri calificate care sa asigure o stare de bine

35
fizica si psihica pacientului. .
Obiective pe termen scurt:combaterea durerii, sustinerea psihica astfel incat
pacientul sa resimta confort fizic si psihic
asigurarea linistii si a temperaturii mediului ambiant
monitorizare functiilor vitale si inregistrarea lor in F.O.; .
sa recoltez sange, urina pentru ex. de laborator si sa particip la examenele
paraclinice pentru stabilitre stadiului hipertensiunii; .
sa administrez medicatia corespunzatoare prescrisa de medic .
Obiective pe termen lung:-pacientul sa adere la principii de viata
sanatoase, schimbandu-si modul de viata,diminuand stresul psihic.
efectuandusi educatie pentru sanatate
sa se adreseze medicului de familie in vederea monitorizarii

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Internarea – este speriat de simptomele bolii dar si de faptul ca trebuie sa
stea in spital mai mult timp,
Recoltarea analizelor – este stresat, anxios, insa si curios sa afle rezultatele
analizelor.
Ex paraclinice - ii dau emotii, a fost nevoie de o pregatire psihica si fizica
mai deosebita.
Externarea – este emotionat ca se reantoarce in familie

EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul in varsta de 59 ani, patron, se interneaza in sectia de Ortopedie a
Spitalului de Urgenta Targoviste, pentru: dureri acuzate la membrul inferior,
speriat pana la imobilism de simptomele bolii,valori crescute ale T.A.=14o/80

36
mmHg, A.V. 70/min . Au fost efectuate urmatoarele ex. de
laborator;hemoleucograma(hg=8 gr.%,htc.=32 g%,l=7500/mm3colesterol=
120mg.%, ex urina= normal, glicemie=90mg%, iar ex. paraclinice au aratat:
E.K.G.-cord in limite normale,radiografie la membrul inferior arata fractura de
col femural
Recomandari: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicala pentru
a fi luat in evidenta si dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu si
exercitile recomandate .Esential insa este faptul ca pacientul necesita o
alimentatie cu putine grasimi animale. Se externeaza dupa 6 zile, este echilibrat
psihic,linistit iar simptomele au disparut complet. Starea la externare este
stabilizata.

MOD DE EXTERNARE
Singur: Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu masina personala

37
NUMELE:C
PRENUMELE: P

38
DATA MENIUL

04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;

05.04.2011 DIMINEATA: pâine prăjită,ou fiert;
PRANZ: mâncare de cartofi,piure cu friptură;
SEARA: pilaf,compot
06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de legume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine şi unt;
PRANZ: supă de pasăre,piure cu carne de vită;
SEARA: branză de vaci,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete şi friptură de pui;
SEARA: piure şi ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine şi gem;
PRANZ: ciorbă de roşii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine;

NUMELE: C EXAMENE DE
PRENUMELE: P LABORATOR

DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL

NORMALA

39
04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr% 15,2 gr %
B:14-16 gr %
LEUCOCITE 4000-8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE 20-40 mg % 35 mg %
SANGUINĂ

GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl

CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%
05.04.2011 ASAT(TGO) F: 35 U/I; 36 U/I
B: 45 U/I
ALAT(TGP) F: <31 U/I 42 U/I
B: <40 U/I
06.04.2011 IONOGRAMA:
NA: 135-150m Eq/l 118 mEq/l
K: 3,5-5 m Eq/l 2,8 mEq/l
CA: 4,5-5,5 mEq/l 3,1 mEq/l
CL: 95-110 mEq/l 89 mEq/l
Mg: 1,5-3 mEq/l 1,0 mEq/l

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENTA TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE

40
DATE DE IDENTITATE
Nume I Prenume P
Varsta 57 ani Sex masculin
Domiciliu Odobesti
Strada Principala Nr. 80 Judetul: Dambovita
DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internarii: Anul 2011 Luna 04 Ziua 15 Ora 11.30 .
Data externarii:Anul 2011 Luna 04 Ziua 21 Ora 13.30 .
Motivele internarii: durere la nivelul membrului inferior stang in zona
inghinala daca se palpeaza singur.
Diagnostic la internare: fractura de col femural .
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
Situatia familial: casatorit Nr.copii 2
Situatia sociala: salariat Profesia: salariat
Conditii de locuit: locueste in mediu rural avand conditii bune de locuit
Relatiile -cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURA
Nume I.D. Adresa Odobesti Sotie
Nume: I.L. Adresa Targoviste Fiu

ANTECEDENTE
Heredo-colaterale: neaga luesul, T.B.C.-ul, SIDA,operat pentru plasa
gastrica .
A.F. dezvoltare psihomotorie si staturo ponderala, in raport cu varsta

41
A.P. - .
Factori de risc legati de modul de viata: alimentat incorecta din punct de
vedere al compozitiei si al ritmului alimentar, tendinta de obezitatae
Medicatia de fond administrara inaintea internarii: nu a avut .

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul afirma ca a alunecat pe scara acum 1 saptamani si nu a mai putut
suporta durerile, iar starea de frica s-a accentuat, drept pentru care se
prezinta la camera de garda a spitalului orasanesc Titu ,care a fost transferat
la spitalul judetean de urgenta Targoviste.
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente si mucoase: acoperite cu transpiratii reci
Sistem celular subcutanat: in exces pe abdomen, torace si membre.
Sistem osteo articular: integru, articulatii mobile
Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezinta zgomote
patologice la auscultare,
Aparat cardio-vascular:T.A. 130/80mmHg. A.V.=70/min,
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

Tratament: analgezice algocalmin 3 f,diclofenac 1 tb,fragmin 5000 U.I-1 f
Examinari de laborator:hemoleucograma, colesterol, TGP(17 u.i/l),
TGO(13 u.i/l), ex. sumar de urina(normal|),

42
Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior stang
Regim alimentar: hpocaloric pentru a avea o digestie usoara,
hposodat,hipolipidic, hiponormoproteic, lichide in functie de eliminari

OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare: I=1,62m G=80kg. T.A.=130/80mmhg P=70/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bun Auz= bum
Nevoi fundamentale:
A respira: independent-caii aeriene respiratorii superioare libere,miscari
respiratorii simetrice .
A manca, a bea: independent-pacienta se alimenteaza singura avand un orar
regulat
A elimina: independent
A se misca: dependent-postura fiind inadecvata,pacientul se deplaseaza
singur dar incet cu ajutorul unui cadru metalic .
A dormi ase odihnii: dependent-somn agitat din cauza anxietatii
A se inbraca dezbraca: dependent- a necesitat ajutor
Asi mentine temperatura in limite fiziologice: independent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent necesita ajutor pentru as face
toaleta zilnica .
A evita pericolele dependent- acepta ajutorul cadrelor medicale
A comunica: independent-este o persoana comunicativa .
A practica religia:independent.
A se recrea: dependent starea generala modificata nu ii permite sa aiba
activitati recreative.
A fi util: dependent .

43
A invata: independent-este interesat de evolutaia starii lui de sanatate
Alergic: nu este alergic . .

ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de constienta: pastrata .
Comportament :anxios, agitat datorita durerilor la membrul inferior
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularitati : comunica cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupatie patron
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi nesatisfacute:din cele 14 nevoi, 7 sunt de dependenta, restul sunt de
independenta

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Vindecare : ameliorare si posibila vindecare
Stabilizare, ameliorare : da cu conditia sa-si schimbe modul de viata si sa
urmeze tratamentul prescris de medic .

44
Agravare: daca nu respecta indicatiile echipei de ingrijire .
Deces: nu se doreste acest lucru

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiective globale: sa acord ingrijiri calificate care sa asigure o stare de bine
fizica si psihica pacientului. .
Obiective pe termen scurt:combaterea durerii, sustinerea psihica astfel incat
pacientul sa resimta confort fizic si psihic
asigurarea linistii si a temperaturii mediului ambiant
monitorizare functiilor vitale si inregistrarea lor in F.O.; .
sa recoltez sange, urina pentru ex. de laborator si sa particip la examenele
paraclinice pentru stabilitre stadiului hipertensiunii; .
sa administrez medicatia corespunzatoare prescrisa de medic .
Obiective pe termen lung:-pacientul sa adere la principii de viata
sanatoase, schimbandu-si modul de viata,diminuand stresul psihic.
efectuandusi educatie pentru sanatate
sa se adreseze medicului de familie in vederea monitorizarii

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Internarea – este speriat de simptomele bolii dar si de faptul ca trebuie sa
stea in spital mai mult timp,
Recoltarea analizelor – este stresat, anxios, insa si curios sa afle rezultatele
analizelor.
Ex paraclinice - ii dau emotii, a fost nevoie de o pregatire psihica si fizica
mai deosebita.
Externarea – este emotionat ca se reantoarce in familie

45
EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul in varsta de 59 ani, psalariat , se interneaza in sectia de
Ortopedie a Spitalului de Urgenta Targoviste, pentru: dureri acuzate la membrul
inferior stang, speriat pana la imobilism de simptomele bolii,valori crescute ale
T.A.=13o/80 mmHg, A.V. 70/min . Au fost efectuate urmatoarele ex. de
laborator; TGP(17u.i/l),TGO(13 u.i/l)
hemoleucograma(hg=14,7gr.%,htc.=41,5%,l=7500/mm3colesterol= 240mg.%,
ex urina= normal, glicemie=90mg%, iar ex. paraclinice au aratat: E.K.G.-cord in
limite normale,radiografie la membrul inferior arata fractura de col femural
Recomandari: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicala pentru
a fi luat in evidenta si dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu si
exercitile recomandate .Esential insa este faptul ca pacientul necesita o
alimentatie cu putine grasimi animale. Se externeaza dupa 6 zile, este echilibrat
psihic,linistit iar simptomele au disparut complet. Starea la externare este
stabilizata.

MOD DE EXTERNARE
Singur: Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu masina personala

NUMELE:C
PRENUMELE: P

46
DATA MENIUL

04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;

05.04.2011 DIMINEATA: pâine prăjită,ou fiert;
PRANZ: mâncare de cartofi,piure cu friptură;
SEARA: pilaf,compot
06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de legume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine şi unt;
PRANZ: supă de pasăre,piure cu carne de vită;
SEARA: branză de vaci,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete şi friptură de pui;
SEARA: piure şi ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine şi gem;
PRANZ: ciorbă de roşii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine;

NUMELE: C EXAMENE DE
PRENUMELE: P LABORATOR

47
DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL
NORMALA
04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr% 15,2 gr %
B:14-16 gr %
LEUCOCITE 4000-8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE 20-40 mg % 35 mg %
SANGUINĂ

GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl

CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%

DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL

NORMALA
05.04.2011 ASAT(TGO) F: 35 U/I; 36 U/I
B: 45 U/I
ALAT(TGP) F: <31 U/I 42 U/I
B: <40 U/I

DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL

NORMALA

48
06.04.2011 IONOGRAMA:
NA: 135-150m Eq/l 118 mEq/l
K: 3,5-5 m Eq/l 2,8 mEq/l
CA: 4,5-5,5 mEq/l 3,1 mEq/l
CL: 95-110 mEq/l 89 mEq/l
Mg: 1,5-3 mEq/l 1,0 mEq/l

NUMELE:I
PRENUMELE:P

TRATAMENTUL

49
 ALIMENTATIE

DATA TRATAMENTUL CALEA DOZA DOZA TOTALA

DE UNICA
ADMIN.
04.04. 2011 DICLOFENAC Per os 1 tb La nevoie
FRAGMIN 5000 UI Sub 1f 1f
cutan
ALGOCALMIN Per os 1tb 1tb

50
NUME : A
PRENUME: P

09.03.2011 SEARA: paine si ou,fidea cu lapte; Nu ii place mancare data de

la spital
10.03.2011 DIMINEATA: ceai cu marmelada; Se intereseaza daca poate
PRANZ:supa de pui,piure de cartofi cu sa ii aduca familia mancare
carne de pasare; de acasa
SEARA:ou fiert,iaurt,mar;
11.03.2011 DIMINEATA:lapte dulce cu paine si Incepe sa manance cate un
gem; pic incurajat de colegii din
PRANZ: supa de pasare,cu piure de cartofi salon
si carne de pasare;
SEARA: iaurt,cu paine si ou;
12.03.2011 DIMINEATA:ceai cu paine si gem; Doreste sa manance mai
PRANZ: pilaf de orez,paste,mar; multe fructe
SEARA: piure de cartofi,ou si mar;
13.03.2011 DIMINEATA:lapte fiert,paine cu gem; Ia fost aduse fructe de catre
PRANZ:supa de galuste,peste si mar; familie
SEARA: orez cu lapte si ou fiert;
14.03.2011 DIMINEATA:ceai si paine cu unt; A mancat decat fructele
PRANZ:mancare de cartofi,friptura de pui; aduse de acasa
SEARA: iaurt,ou si mar;
15.03.2011 DIMINEATA: ceai cu paine si unt; Se externeaza

51
 ALIMENTAŢIA

NUMELE:C
PRENUMELE: P

DATA MENIUL

04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;

05.04.2011 DIMINEATA: pâine prăjită,ou fiert;
PRANZ: mâncare de cartofi,piure cu friptură;
SEARA: pilaf,compot

52
06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de legume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine şi unt;
PRANZ: supă de pasăre,piure cu carne de vită;
SEARA: brânză de vaci,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete şi friptură de pui;
SEARA: piure şi ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine şi gem;
PRANZ: ciorbă de roşii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine;

NUMELE: C EXAMENE DE
PRENUMELE: P LABORATOR

53
DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL
NORMALA
04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr% 15,2 gr %
B:14-16 gr %
LEUCOCITE 4000-8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE 20-40 mg % 35 mg %
SANGUINĂ

GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl

CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%

DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL

NORMALA
05.04.2011 ASAT(TGO) F: 35 U/I; 36 U/I
B: 45 U/I
ALAT(TGP) F: <31 U/I 42 U/I
B: <40 U/I

DATA ANALIZA VALOAREA REZULTATUL

NORMALA

54
06.04.2011 IONOGRAMA:
NA: 135-150m Eq/l 118 mEq/l
K: 3,5-5 m Eq/l 2,8 mEq/l
CA: 4,5-5,5 mEq/l 3,1 mEq/l
CL: 95-110 mEq/l 89 mEq/l
Mg: 1,5-3 mEq/l 1,0 mEq/l

NUMELE:I
PRENUMELE:P

TRATAMENTUL

DATA TRATAMENTUL CALEA DOZA DOZA TOTALA

DE UNICA
ADMIN.
04.04. 2011 DICLOFENAC Per os 1 tb La nevoie
FRAGMIN 5000 UI Sub 1f 1f
cutan
ALGOCALMIN Per os 1tb 1tb

55
ANEXE

56
 3.1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE
1. Pregătirea psihologică se începe din momentul în care se decide
operaţia. Deoarece mulţi dintre pacienţi au teamă de spitalizare, de diagnostic, de
perioada de inconstienţă din timpul anesteziei şi după anestezie, durere,
despărţire de familie, de moarte, asistenta medicală are rolul saă-l ajute pe bolnav
să-si exprime gândurile, grijile şi teama, îi dă încredere în echipa operatorie, îl
asigură de o prezenţă care-l va susţine, îi explică ce se va întampla cu el în sala
de operaţie, în timpul transportului în sala de preanestezie şi unde va fi după
operaţie şi cât va dura.
2. Pregătirea generală:
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca:
tuberculoza, hipertensiunea arterială, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generală:
・ vârsta
・ greutatea
・ slăbire asociată cu deshidratare
- aparatul respirator
・ se caută afecţiuni pleuropulmonare prin inspecţie
・ se caracterizează semnele funcţionale: frecvenţa, amplitudinea, ritmul
respiraţiei ce se trece pe foaia de temperatură de către asistenta medicală
・ obligatoriu se completează cu radiografia pulmonară.
- aparatul cardio-vascular
・ Se face prin conscultaţie, palpare, puls, frecvenţa amplitudinea.

57
 ・ Tensiunea arterială se măsoară cu sfingomanametrul.
・ Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular
・ E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.
b) Bilanţul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutină absolut obligatorii:
・ Determinarea de grup sanguine şi factor RH (se recoltează 2 ml se sânge
intravenos pe nitrat de sodiu)
・ Glicemie, uree, creatină, fosfatază alcalină
- examene complete
・ HLG (hemoleucograma) cu formula leucocitară – se recoltează prin
puncţie venoasă 2 ml de sânge pe E.D.T.A.
・ V.S.H. (viteza de sedimentare a hematilor) se recoltează prin puncţie
venoasă fără stază venosă 1.6 ml sânge pe 0.4 ml de nitrat de sodiu.
・ Valori normale:
la 1 ora 2-5
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
・ Probe de coagulare: se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă
pe 0,5 ml oxalat de sodiu 3,8 %
- timp Quick – valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell – valori normale= 60-120 secunde
・ Bilanţul electronic
・ Examenul sumar de urină
3. Pregătirea locală

58
 În ziua precedentă se recomandă pacientului repaus, regim alimentar
uşor digerabil care să conţină multe lichide pentru a creşte diureza, pentru
diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare şi pentru ca prin diureză are
acţiune dezintoxicantă a organismului.Se va efectua clisma seara, iar la indicaţia
medicului se poate efectua şi dimineaţa.
Se va efectua baia, duş sau baie pe regiuni la pat, verificându-se
regiunea inghinală, ombilicul, unghiile să fie tăiate şi să nu aibă ojă.
Cu un aparat de ras propriu sau de unică folosinţă se rade pe porţiune
cât mai larg posibil, după care se badijonează regiunea rasă cu tinctură de iod
peste care se pune un pansament antiseptic uscat.
În dimineaţa respectivă, în salon, se îndepartează bijuteriile de pe
pacient şi toate lucrurile inutile, se îndepărtează proteza dentară mobiă, se
îmbracă bolnavul cu pijamaua curată şi se pregătesc documentele (foaia de
observaţie,analize, radiografii) care însoţesc bolnavul la sală.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi
instalat confortabil şi învelit.
În sala de preanestezie se verifică regiunea rasă, dacă nu are escoriatţii
şi este rasă corect. Se verică starea de curăţenie şi dacă s-a îndepărtat proteza
dentară mobilă. Se pregătesc zonele pentru perfuzii şi se montează o sondă
urinară în condiţii de asepsie după care se pune în regiunea perineului un camp
steril.
În sala de operaţie : felurile de anestezie generală sau rahianestezie.

59
3.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EXAMENUL
RADIOLOGIC
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul
radiologic al sistemului osteoarticular nu necisită o pregătire prealabilă
deosebită.Pansamentele vor fi ridicate de pe porţiunile examinate, iar unguentele
sau alte forme medicamentoase vor fi îndepărtate prin spălare cu alcool căci prin
substanţele radioopace pe care eventual le conţine, ele pot produce opcitate de
imagine. Pentru executarea radiografiilor, bolnavul va fi culcat pe masa de
radiografie.

Medicul radiolog va stabili poziţia adecvată bolnavului pentru

examinare, iar asistenta va trebui să ajute bolnavul pentru ocuparea şi mentinerea
acestei poziţii. Dacă mişcările îi provoacă dureri, atunci înainte de examinare,
bolnavul va primi un medicament analgezic.

60
3.3.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMĂ

Pregătire materiale:
de protecţie: mănusi de cauciuc,
sterile: ace ,tampoane de vată,seruri test,
nesterile: tavă medicală curată,cameră umedă,lame
uscate,curate,degresate,şlefuite,pipete Potain
soluţii dezinfectante: alcool

Pregătire pacient:
pregătire psihică: se anunţă să nu mănânce,i se explică necesitatea efectuării
tehnicii.
pregătire fizică: se aşază în poziţie şezând cu mâna sprijinită,
EXECUŢIE:
se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool,
se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită
se aşteaptă evaporarea alcoolului,
cu o mişcare bruscă se înţeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a
extremităţii,perpendicular pe straturile cutanate,
se şterge cu un tampon uscat prima picătură,se lasă să se formeze o altă picătură
de sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama,
se şterge cu un tampon cu alcool,

Pregătirea produsului pentru laborator:

la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru,
se aşază o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45 cu lama,

61
lama se trage către partea liberă a lamei,păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând
toată picătura fără să o fragmenteze,
se agită lama pentru uscare
se etichetează şi se trimite la laHEMOLEUCOGRAMĂ valori normale:
Eritrocite
Bărbaţi: 4 700 000-6 100 000 /mm3
Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3
Nou-născuti: 4 800 000-7 100 000 /mm3
Hematocrit
Bărbaţi: 42-52%
Femei: 37-47%
Hemoglobina
Bărbaţi: 14-18 g/dl
Femei: 12-16 g/dl
Leucocite: 5 000-10 000 /mm3
Granulocite
Neutrofile 2 500-8 000 /mm3
Eozinofile 50-500 /mm3
Bazofile 25-100 /mm3
Limfocite: 1 000-4 000 /mm3
Monocite: 100-700 /mm3
Trombocite: 150 000-400 000 /mm3

62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
 BIBLIOGRAFIE

1.Baltă, G., A., ‟Tehnica îngrijirii bolnavului”.

2.Denischi, A.,prof.dr., ‟Tratat de patologie chirurgicală”, vol. III,
Ed. Medicală, 1988.
3.Mihăilescu, M., ‟Chirurgia pentru cadre medii″.
4.Titircă, Lucreția, ‟Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali – Manual pentru colegiile și școlile postliceale sanitare”, Editura Viața
Medicală Românească, București, 2006.
5.Titircă, Lucreția, ‟Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii
medicali – Ghid de nursing”, vol. II, Editura Viața Medicală Românească,
București, 2008.
6.Titircă, Lucreția, ‟Urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Medicală.
7.*** – Chirurgie, manual
8.*** – Fişe de observaţie pentru cazuri practice

73