SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

1. DUREREA

Poate fi sub forma de crampe:

- abdominale (in colite);

- in epigastru (in gastrite);
- intense (in cancerul esofagian);
- in hipocondrul dr (in hepatite).

2. HEMORAGIA

Def.: iesirea sangelui din vasele sanguine.

Clasificare:

a) Dupa felul vasului care sangereaza:

- arteriale;
- venoase;
- capilare.

b) Dupa locul unde se scurge sangele:

- interne (sangele se varsa intr-o cavitate seroasa): hemotorax, hemartroza;

- externe (sangerarea are loc in afara organismului);
- exteriorizata (sangele se varsa intr-un organ cavitar si, apoi, este eliminat pe cale naturala).

c) Dupa cantitatea de sange pierdut:

- mici;
- mijlocii;
- grave;
- mortale.

d) Dupa intervalul de timp existent intre ranirea tesuturilor si aparitia hemoragiei:

- primitive (daca ranirea tesutului si a vasului sunt concomitente si hemoragia apare imediat);
- secundare (daca hemoragia apare dupa 6 zile de la producere pana la 3 luni).

e) Dupa cantitatea de sange pierdut si viteza cu care se produce:

1. Acute:

- fulgeratoare (decesul apare in cateva minute);

- grave (decesul apare in aprox. 1 ora);
- mijlocii (bolnavul trebuie supravheghea minim 10-12 ore);
- mici.

2. Lente (prin repetarea hemoragiilor acute la intervale mari sau prin sangerari mici, dar
continue).

1
HEMATEMEZA = sange provenit din tubul digestiv, eliminat pe cale bucala, cu aspect de „zat de cafea”,
ce contine resturi alimentare;

MELENA = sange din tubul digestiv eliminat prin defecatie, cu aspect de sange negru, ca pacura;

RECTORAGIA = sange provenit din ultima parte a tubului digestiv, de culoare rosie, nedigerat.

SIMPTOME IN GASTROENTEROLOGIE

PIROZIS = senzatie de arsura care urca din stomac si da un gust acru;

ERUCTATIE = evacuare zgomotoasa a aerului din stomac;

REGURGITATIE = reflux al alimentelor din stomac sau esofag in gura;

INAPETENTA = lipsa poftei de mancare;

ANOREXIE = scaderea sau lipsa poftei de mancare;

DISFAGIE = dificultate la inghitire;

ODINOFAGIE = durere la deglutitie.

TULBURARILE DE TRANZIT = manifestate prin diaree sau constipatie.

Recoltarea materiilor fecale (vezi cursul din anul 1) – Ex coprocultura, copro-parazitologic, R. Adler,
proba de digestie:

Recoltarea materiilor fecale

Coprocultura:
- examenul copro-parazitologic
- proba de digestie
- hemoragii oculte

Recoltarea pentru coprocultura: in orice moment al zilei, inaintea inceperii tratamentului cu antibiotice.
Materiale necesare:
- coprocultoare de unica folosinta prevazute cu mediu Cary-Blair.

Recoltarea se face din scaunul emis spontan intr-un recipient curat, oparit. Cu ajutorul spatulei
coprocultorului vor fi prelevate zonele cele mai reprezentative ale bolului fecal (mucozitati
sangvinolente, purulente). La sugar se poate face direct de pe scutecul acestuia. Prelucrarea se face
imediat. La purtatorii de germeni implicati in etiologia afectiunilor enterale, se administreaza purgativ
salin 3 zile consecutiv.
Din sarjele de recoltare cu medii de transport se recolteaza 5 g.

Indicatii de prelevare:
- gastro-enterocolite acute
- infectii septicemice
- dizenterii
- enterite acute
- candidoza

2
Interpretare:
- negativa: nu confirma diagnosticul clinic
- pozitiva: boala clinica sau purtator sanatos

Recoltarea pentru examenul copro-parazitologic

In orice moment al zilei, inainte de inceperea tratamentului cu antiparazitare.

Materiale necesare:
- recipient curat si oparit

Se recolteaza din bolul fecal emis spontan, din 10-15 locuri din zonele unde sunt modificari, si se depun
intr-un flacon de plastic prevazut cu capac. In situatia vizualizarii macroscopice a helmintilor pe bolul
fecal, acestia vor fi pescuiti si introdusi in recipient. Pentru oxiuri se recurge la o tehnica speciala. Exista
un dispozitiv special (fasii de scotch). Recoltarea se face din regiunea anala, iar pentru oua (la copii) si de
sub unghii. Se aplica, pe regiunea anala, banda adeziva transparenta la care vor adera ouale si adultii,
apoi banda va fi aplicata pe o lama port-obiect. Se recolteaza 5-15 g.

Recoltarea pentru proba de digestie

Dupa ce a respectat, 3 zile, un regim standard (compus din 125 g proteine/zi, 200 g hidrati de carbon/zi
si 100 g grasimi/zi), excluzand medicamentele ce influenteaza digestia, se recolteaza din scaunul emis
spontan 5-15 g.

Recoltarea pentru proba hemoragiilor oculte

Reactia ADLER

Dupa administrarea, timp de 3 zile, a unui regim alb (lapte, fainoase), se verifica daca bolnavul prezinta
gingivo-epistaxis. Nu se fac extractii dentare. Nu se administreaza medicamente pe baza de fier. Se
recolteaza 5-15 g.

EDEMELE = acumulare de lichid seros in tesuturi.

I. Edemul este o acumulare de lichid seros in tesutul celular subcutanat, cu

infiltratia hidrica a pielii. Se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1. Dupa extindere:
a) edem generalizat;
b) edem localizat;
2. Dupa etiologie :
a) edem cardiac;
b) edem renal;
c) edem carential;
d) edem hepatic;
e) edem de sarcina;
f) edem catamenial;
g) edem iatrogen;
h) edem inflamator;
i) edem alergic;
3
 j) edem venos;
k) limfedem;
l) edem gravitational.
Edemul se apreciaza dupa urmatorii parametric:
a) tegumentele initial sunt intinse si lucioase, apoi, dupa retragerea edemului,
tegumentele prezinta pliuri longitudinale sau vergeturi, aspre, descuamare;
b) temperature este crescuta in edemul inflamator si in cel allergic; este normala in
edemul renal si scazuta I edemul cardiac;
c) consistenta este moale-pufoasa in edemul renal si in cel carential si dura in
edemul inflamator si in cel venos;
d) godeul este o mica depresiune care apare la o presiune exterioara efectuata pe un
plan dur ( pretibial, maleolar);
e) localizarea poate fi retromaleolara, pretibiala, sacrata, la nivelul fetei sau
generalizata.
VARSATURILE = eliminarea pe gura a continutului gastric.

Recoltarea varsaturilor

Materiale necesare

- Mn: tavita renala, musama, aleza, prosop, pahar cu apa aromata, vas pentru recoltare;
- Preg. pac: - psihica
- fizica: pozitia sezand sau DD cu capul intors lateral. Se protejeaza lenjeria de pat si
corp. In timpul varsaturii, pacientului ii va fi sprijinita fruntea, iar dupa recoltare i se da paharul cu apa
aromata pentru a-si clati gura.
Reorganizarea locului de munca si aerisirea salonului. Se noteaza in FO recoltarea varsaturii.
In TIA, varsaturile se recolteaza in vase sterile.

Clasificarea varsaturilor

- in functie de frecventa:
o ocazionale (intoxicatie alimentare, boli infectioase)
o frecvente (in stenoza pilorica)
o incoercibile (in disclamidii, boli psihice)
- in functie de orar:
o matinale (gravide, alcoolici)
o post prandiale (la nevropati)
o tardive (in stenoza pilorica)
- dupa continut:
o alimentare
o mucoase
o apoase
o biliare
o purulente
o sangvinolente

4
 - dupa miros:
o cu miros fad
o cu miros acru
o cu miros fecaloid
o cu miros de unt ranced

AFECTIUNILE ESOFAGULUI
Ingrijirea pacientilor cu esofagite:

- esofagita postcaustica;
- esofagita de reflux.

Def.: inflamatii ale mucoasei esofagiene.

Etiologie:
- in esofagita postcaustica: ingerare de substante caustice (accidentale sau voluntare): soda
caustica, HCL, NH3, H2SO4;
- in esofagita de reflux: - hernii hiatale;
- ulcere gastrice;
- cancere esofagiene si gastrice.
SIMPTOMATOLOGIE:

Manifestari generale:

- in esofagita de reflux: inapetenta.

- in esofagita postcaustica: paloare, dispnee, febra, soc in starile grave.

Manifestari specifice:
- in esofagita de reflux: disfagie, pirozis, eructatii, regurgitatii, sialoree, varsaturi.
- in esofagita postcaustica: disfagie permanenta, hipersalivatie, durere vie buco-faringiana ±
leziuni ulcero-necrotice ale mucoasei bucale.

Rolul propriu al asistentului medical:

- supravegherea pacientului;
- pregatirea pentru operatie si ingrijire post-operatorie.

1. In esofagita postcaustica: - educarea pacientului privind efectele negative ale ingestiei de substante
caustice;
- educarea pacientului privind complicatiile ce pot sa apara dupa ingestia de
substante corozive (stenoze esofagiene, perforatii ale cailor respiratorii etc.);
- educarea adultilor sa nu lase la indemana copiilor substantele corozive.

Inactivarea agentului coroziv:

- pentru intoxicatia cu baza: otet diluat;

- pentru intoxicatia cu acid: solutii alcaline.

2. In esofagita de reflux: - educarea pacientului sa doarma in pozitie semisezand;

5
 - educarea pacientilor obezi sa slabeasca si sa nu foloseasca corsete, iar administrarea
alimentelor sa se faca in cantitati mici si dese.

Rolul delegat al asistentului medical:

- efectuarea examinarilor radiologice si endoscopice recomandate de medic;
- administrarea medicatiei:
o in cea de reflux: antiacide
o in cea postcaustica: combaterea socului, administrarea medicatiei corticoterapiei si
antibiotice la indicatia medicului;
- alimentatie I.V., apoi per os.

INVESTIGATII

1. EXPLORARI RADIOLOGICE FARA SUBSTANTA DE CONTRAST

- Ex. abdominal pe gol:

Def.: metoda de explorare ce utilizeaza proprietatile razelor X.
Scop: de diagnostic.
Indicatii: in ocluzia intestinala, peritonita, litiaza biliara cu calculi opaci.
Preg. pac.: - psihica: i se explica pacientului necesitatea examinarii in camera obscura.
- fizica: - se indeparteaza obiectele radioopace;
- se aseaza pacientul in pozitie ortostatica.
T.: se efectueaza la serviciul de radiologie.

2. EXPLORARI RADIOLOGICE CU SUBSTANTA DE CONTRAST

A. Explorarea radiologica cu substanta de contrast a esofagului

Def.: metoda de explorare ce utilizeaza proprietatile razelor X si a substantelor de contrast.

Scop: de diagnostic.
Indicatii: in tulburari de motilitate, stenoze esofagiene, tumori esofagiene etc..
Contraindicatii: folosirea substantei baritate este interzisa in caz de perforatie.

Mn.: - substanta de constrast (sulfat de Bariu sau solutie iodata);

- aparat radiologic;
- film radiografic.

Preg. pac.: - psihica: i se explica pacientului necesitatea efectuarii tehnicii;

- fizica: se recomanda sa nu manance in ziua examinarii.

Examenul se efectueaza si in timpul deglutitiei, intre deglutitii si in pozitii diferite: ortostatism, DD,
Trendelenburg.
Supravegherea pacientului

B. Explorarea radiologica gastro-intestinala cu substanta de contrast

Def.: explorare ce se efectueaza dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala sau rectala
in scopul studierii morfologiei si functionalitatii organelor tubului digestiv.
Scop: de diagnostic.
Indicatii: in gastrite cr, ulcer gastric sau dd, tumori.

6
Contraindicatii: in peritonita sau perforatie libera sau acoperita, ocluzie intestinala.

Mn.: - sulfat de Bariu – 250 gr

- purgativ (ulei de parafina)
- cana/pahar
- apa
- lingura de lemn

Preg. pac.: - psihica

- fizica: - se anunta pacientul cu 2 zile inaintea efectuarii tehnicii;
- cu 1 zi inaintea examinarii: regim alimentar usor de digerat, iar seara clisma
evacuatoare;
- in dimineata examinarii nu fumeaza si nu mananca.

T.: - pacientul este condus la serviciul de radiologie;

- va fi ajutat sa se dezbrace (doar regiunea toracica);
- i se ofera cana cu sulfat de Bariu, proaspat pregatit;
- dupa expunere, pacientul este ajutat sa se imbrace si este condus in salon;
- in functie de indicatii, este readus la serviciul de radiologie dupa 2 ore, 8 ore sau 24 de ore.
- se urmareste sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subtire si a colonului;
- dupa 2 ore, pacientul poate sa manance;
- se administreaza un purgativ dupa terminarea examinarii.

Se informeaza pacientul despre coloratia alba a scaunului.

C. Irigoscopia

Def.: Administrarea substantei de contrast pe cale rectala.

Mn.: - instrumente pentru efectuarea clismei;

- purgative;
- substanta de contrast (300 - 500 gr de Ba in suspensie)
- ulei de ricin;
- sorturi de protectie contra iradierii.

Preg. pac.: - psihica: i se explica pacientului necesitatea efectuarii examinarii;

- fizica: cu o zi inainte – regim alimentar compus din lichide si piureuri;

- dupa amiaza se efectueaza clisma evacuatoare;
- mai tarziu, se administreaza 2 linguri de ulei de ricin.
- la copii: pauza alimentara este de 12 ore fara clisma sau purgative.

T.: - se conduce pacientul la serviciul de radiologie;

- este ajutat sa se dezbrace si asezat pe masa de examinare;
- se efectueaza clisma baritata (daca pacientul nu poate elimina singur substanta de contrast, i
se efectueaza o clisma evacuatoare dupa terminarea examinarii);
- toaleta regiunii perianale;
- imbracare si instalare in pat.
Reorganizarea locului de munca.

7
Se noteaza in FO examenul si data.
Daca substanta de contrast este introdusa prea rapid, provoaca dureri si spasme ale colonului. Daca
apare senzatia de defecare, se opreste clisma.

D. Esofagoscopia