DRENAJUL CHIRURGICAL

Definitie: reprezinta metoda chirurgicala prin care se realizeaza evacuarea la exterior a colectiilor lichidiene
acumulate în conditii patologice în anumite cavitati naturale sau neoformate ale organismului, precum si în perioada
postoperatorie.

Scurt istoric:

- descris pentru prima data pe vremea lui Hippocrate, în tratamentul empiemelor;

- folosit de Celsius în tratamentul ascitei;

- în 1859, Chassaignac introduce tubul de cauciuc;

- în 1882, Kehrer foloseste pentru prima data mesa de tifon;

- în 1898, Keaton instituie drenajul aspirativ;

- dezvoltari ulterioare: folosirea tuburilor de polietilena, drenajul-spalatura etc..

Clasificare:

a) Dupa materialul folosit:

- tuburi de cauciuc sau polietilena;

- mese de tifon;

- lame de latex sau cauciuc, fire de setolina etc..

b) Dupa scopul urmarit:

- drenaj profilactic (postoperator): instituit ori de câte ori exista riscul colectarii de produse biologice (sânge, limfa,
continut intestinal, biliar, contaminare septica etc.);

- drenaj curativ: evacuare a colectiilor purulente, hematice, sau de alta natura, acumulate în diferite tesuturi sau
cavitati ale organismului.

c) Dupa principiul fizic conducator:

- drenaj pasiv (postural, gravitational);

- drenaj activ (aspirativ).

Materiale necesare:

- tuburi de cauciuc sau material plastic (polietilena, silastic etc.); avantaj: permit drenaj eficient, de profunzime;
dezavantaje: permit contaminarea din afara, produc reactie de izolare din partea tesuturilor, pot produce leziuni de
decubit ale organelor vecine, sunt usor compresibile, sunt iritante pentru tesuturi;
- lame din cauciuc sau material plastic, netede sau ondulate;

- mese din tifon; avantaje: asigura drenajul secretiilor acumulate prin fenomen de capilaritate, având în plus si rol
hemostatic prin tamponament; dezavantaj major: pot functiona ca un dop, blocând evacuarea la exterior a colectiei
lichidiene, cu favorizare consecutiva a aparitiei infectiei;

- fire de setolina: utile în special în drenajul subcutanat;

- recipiente colectoare;

- tubulatura pentru interconectare;

- sistem aspirator (pompa de vid).

Indicatiile drenajului:

a) Indicatii profilcatice:

- prevenirea constituirii de colectii peritoneale (hematice, biliare, septice etc.), ori de câte ori nu se poate garanta
împotriva aparitiei acestora;

- favorizarea obliterarii unor cavitati restante dupa evacuarea unor colectii superficiale sau viscerale;

- prezenta unor suturi sau anastomoze nesigure pe viscere cavitare, cu risc de fistula sau dezunire anastomotica;

- plagi contuze, delabrante, cu contaminare etc..

b) Indicatii terapeutice:

- colectii septice (abcese, flegmoane, infectii difuze necrotizante etc.) sau hematice ale partilor moi;

- colectii septice ale cavitatilor seroase, organelor parenchimatoase sau spatiilor adipoase (fosa ischiorectala etc.) ale
organismului;
- revarsate peritoneale în cazul perforatiilor de organ cavitar;

- interventii pe organe cu inflamatii acute si continut purulent (apendic, colecist, salpinge etc.);

- în interventii pentru pancreatita acuta.

Principiile drenajului: un drenaj corect trebuie sa fie decliv (pozitionare a capatului intern al tubului în punctul de
colectare al secretiilor sub actiune gravitationala), direct (traiect scurt al tubului pâna la tegument), eficient (tub cu
lumen corespunzator naturii secretiilor si volumului acestora) si fixat în siguranta la tegument (pentru a putea fi
mentinut pe o perioada de timp suficient de lunga pentru atingerea scopului sau).

Incidente si accidente ale drenajului chirurgical:

- dren nefunctional, prin viciu de pozitionare, izolare de catre organele înconjuratoare, obstruare prin cheag etc.; necesita
repozitionare sau dezobstructie prin spalare cu seringa Guyon (seringa cu volum mare, de circa 100-250 ml);

- iesire a drenului din cavitate (viciu de fixare sau smulgere de catre pacient); necesita repozitionare, uneori posibila prin
împingere de la exterior pe acelasi traiect;

- compresii sau leziuni ale unor vase sau nervi de vecinatate; necesita recunoastere a lor si corectare prompta;

- intrare a drenului în cavitate (prin viciu de fixare sau necunoastere a tehnicii de extragere).

Îngrijiri postoperatorii:

- verificare zilnica a functionalitatii drenului, cu apreciere a aspectului si cantitatii drenajului; asigurare a

permeabilitatii tubului de dren, prin aspirare sau spalare de finete (pentru a nu împrosca cu continut nonsteril
dincolo de limitele cavitatii delimitate);

- suprimare a drenului în momentul diminuarii marcate a drenajului, eventual dupa "scurtare" a sa în zile succesive
cu 1-2 cm spre exterior (drenul poate întretine prin pozitia sa un drenaj generat de reactia de corp strain sau
iritarea / lezarea prin decubit a tesuturilor învecinate).

Complicatii:

- infectare exogena a cavitatii (orice dren functioneaza ca o "poarta" deschisa spre exterior pentru germeni);

- herniere de viscere abdominale în lungul traiectului drenului, sau volvulare în jurul acestuia;

- leziuni de decubit (ulceratii ale organelor cavitare sau vaselor pe care se sprijina drenul), cu risc de producere de
peritonita sau sângerari importante;

- fistulizare (drenaj ineficient sau suprimat prematur);

- abces rezidual.
 Drenajul biliar

Drenajul Kehr

-aplicarea tubului in T, imaginat de Kehr in 1897 (bratul scurt al T-ului se introduce in CBP, iar
piciorul T-ului se exteriorizeaza prin peretele abdominal)

-“supapa de siguranta” in perioada p.o. cand sfincterul Oddi e inchis, protejeaza sutura CBP si
impiedica cicatrizarea stenozanta a acesteia

- se mentine 9-14 zile, in care se cicatrizeaza sutura coledociana

-in ultimele zile tubul poate fi pensat progresiv pentru a testa permeabilitatea papilara, in
penultima zi se face colangiografie de control pe Kehr

-daca nu se descopera calculi reziduali urmeaza extragerea dupa 24 ore prin simpla tractiune
datorita elasticitatii sale tubul iese din coledoc transformandu-se din T in Y, iar orificiul restant ca si
traiectul tubului se vor inchide spontan
Drenajul transcistic

-posibilitate de drenaj extern al CBP

-canal cystic permeabil, cu lumen care sa permita introducerea sondei de drenaj

-sonda va trebui sa depaseasca jonctiunea cistico-coledociana, dar nu prea mult existand riscul de a
ajunge in duoden

-ajunsa sonda, va fi fixata printr-o ligatura circulara a canalului cystic, exteriorizata prin contraincizie si
fixate la perete

https://www.youtube.com/watch?v=VDNNyHvVWmo