Proiect

Descrieti radiograma +
metodele de dr5enare
intraoperatorie a arborelui
biliar + complicatiile
chirurgiei icterului mecanic
 Pe colangiografia data, se vizualizeaza
vizica biliara care este marita in volum
si in interiorul carueia se vizualizeaza
multe formatiuni mici hiperdense (calculi
biliari)
După locul introducerii drenului
în coledoc, felul lui, orientarea
capătului intern şi alte
particularităţi deosebim diverse
tipuri de drenaj extern:

https://ru.scribd.com/document/242405144/Icterul-Mecanic
Drenare cailor biliare cu tub Kehr.
Drenajul Kehr constă în aplicarea tubului în T imaginat de Kehr
în1897(braţul scurt al T-ului se introduce în CBP iar piciorul T-ului se
exteriorizează prin peretele abdominal) şi constituie o „supapă de
siguranţă” în perioada postoperatorie când sfincterul Oddi e închis,
protejând sutura CBP şi împiedicând cicatrizarea stenozantă a
acesteia. Tubul Kehr se menţine 9-14 zile, timp în care sutura
coledociană se cicatrizează; în ultimele zile tubul poate fi pensat
progresiv pentru a testa permeabilitatea papilară, în penultima zi se
face colangiografie de control pe Kehr ,dacă nu se descoperă calculi
reziduali urmează extragerea tubului după 24 ore prin simpla
tracţiune (datorită elasticităţii sale tubul iese din coledoc
transformân-du-se din T în Y, iar orificiul restant ca şi traiectul
tubului se vor închide spontan)
Drenajul transcistic reprezinta una dintre posibilitatile de drenaj extern
al CBP.Pentru a executa
modalitatea de drenaj este necesar de un canal cistic permeabil, cu un
lumen care sa permita introducerea sondei de drenajsi cu o anumita
topografie fata de CBP.
Odata asigurata permeabilitatea la un diametru corespunzator unei sonde
Nelaton 9, 10,11 se poate executa drenajul. Sonda introdusa prin canalul
cystic va trebui sa depaseasca jonctiunea
cisticocoledociana, dar nu prea mult existand riscul de a ajunge in
duoden.Odata ajunsa sonda , va fi fixate printr-o ligature circulara a
canalului cistic.Tubul de dren va fi exteriorizat prin contraincizie si fixat
la perete. Alaturi de sonda de drenaj transcistic va fi introdus un tub de
garda.La fel ca drenajul Kehr, va fi extras a 9-0 zi postoperator, dupa
executarea colangiografiei de control.
Indicatiile drenajului transcistic:
- Dupa extragerea calculilor din CBP pe cale transcistica
- In papilo-sfincterotomie ( cateterizare CBP realizatatranscistic,
coledocorafie)
- In odditele functionale secundare litiazei
- Dupa coledocorafie – drenaj de descarcare al CBP
- In pancreatita acuta pentru decomprimarea CBP dupa colecistectomie
- Pentru o explorare radiologica ulterioara a CBP
- In odditele functionale secundare litiazei
- Dupa coledocorafie – drenaj de descarcare al CBP
- In pancreatita acuta pentru decomprimarea CBP dupa colecistectomie
- Pentru o explorare radiologica ulterioara a CBP

https://docslide.net/documents/drenajul-biliar.html
 Drenare cailor biliare cu tub Kehr.
Indicatii Complicatii
 coledocotomie, indicata in urgenta.
 angiocolita icterouremigena sau la
 Nefunctionalitatea
rece,  Colangita
 in litiaza CBP cu crize repetate de
angiocolita,  Fistula biliara externa
 in microlitiaza multipla a CBP, cu
pasaj oddian bun,
 Obstructia
 in caz de calcul unic in CBP, migrat  Peritonita biliara
din vezicula biliara, fara dilatatie
coledociana,  Strictura anastomotica
 in coledocotomia „alba” efectuata pe
coledoc de pasaj, atunci cand starea
 Strictura
generala a bolnavului (batran, tarat, nonanastomotica
hipoproteic) impune operatie rapida
si fara riscul unei anastomoze.
 Bilioma
 Pentru colangiografie de control.  Mucocel
 Leziuni ale CBP.
http://www.scrigroup.com/sanatate/COLEDOCOTOMIA- http://www.cirugiahsalvador.cl/ed_continua/presentacion
CLASICA-CHIRURGI11846.php es/242-tecnica-y-manejo-de-la-sonda-t_sonda-kehr_.
html
http://www.scrigroup.com/sanatate/COLECISTECTOMI
 drenaj tip Halstedt
 - introducerea unui dren simplu cu diametru de 2-3 mm
prin ductul cistic, orientat spre papila oddiană;
drenajul tip Lane
introducerea unui dren simplu cu diametru de 2-3 mm trecut prin
incizia longitudinală a coledocului mai jos de ductul cistic;
drenaj tip Robson-Vişnevski
un tub cu mai multe orificii se introduce prin incizia longitudinală a
coledocului, capătul intern fiind orientat spre hil, iar uneori şi în unul
din canalele hepatice
drenaj tip Praderi-Smi
capătul intern al drenului de polietilen, găurit se află în lumenul
coledocului mai sus de sutura lui, iar cel extern este exteriorizat
transhepatic.  Indicatii
 stricturi ale CBE de geneză iatrogenă

Tip2 -strictură mijlocie (subhilară), cu bontul biliar

proximal mai scurt de 2 cm.
Tip3-strictură hilară (înaltă, este practic lipsită de
bontul biliar, dar comunicarea dintre cele două
ducturi hepatice nu este afectată. Aşadar,
confluenţa biliară este respectată.
Tip4-strictura convergenţei biliare reprezintă
consecinţa leziunilor. Comunicarea dintre
ducturile hepatice stâng şi drept este întreruptă
Tip5- în cazul unor anomalii ale căilor biliare (de
exemplu în convergenţele etajate), ramura
segmentară dreaptă poate fi separată de restul
arborelui biliar prin stricture

ArtaMedica Nr. 3 (42), 2010 TACTICA CHIRURGICALĂ ÎN

STRICTURILE BENIGNE ALE CĂILOR BILIARE EXTRAHEPATICE
Alexandru FERDOHLEB. Vladimir HOTINEANu
 În multe cazuri (după papilo-sfincterotomie transduodenală,
plastia căilor biliare ş.a.) pot fi aplicate drenaje transpapilare:
Drenaj tip Doliotti
un tub simplu cu multe orificii parietale coboară din coledoc în duoden prin
papilă pe când celălalt capăt se exteriorizează

 https://es.slideshare.net/kraken0985/derivaciones-
biliodigestivas-24078711
Drenarea tip Voelker
tubul simplu se introduce în coledoc astfel încât capătul lui cranian să
depăşească înspre hil orificiul de coledocotomie, iar extremitatea sa caudală
să se exteriorizeze după ce a străbătut papila printr-o incizie punctiformă a
peretelui ventral al duodenului;
 Indicatii.
 Stricturi iatrogene
 Fistule biliare externe mai mult de
3-4 luni. derivatia bilio-jejunala pe
ansa izolata in Y a la Roux. in
cazurile cand dimensiunile CBP
sunt sub 15 mm, este prezenta
colangita cu inflamatia peretelui
coledocian,
 bihepaticojejunostomiei pe ansa
 exclusă în Y a la Roux

https://www.emcb.ro/article.php?story=20060428174038463
Drenarea tip Calmers
tubul simplu se introduce în coledoc astfel încât capătul lui cranian
să depăşească înspre hil orificiul de coledocotomie iar extremitatea
caudală este exteriorizată prin incizia stomacului;
Drenarea tip Bailleys-Smirnov-
Eristavi
- când capătul caudal este scos
transduodenogastronazal;
Drenarea tip Du Val
proteză internă cu tub pierdut: tubul se introduce prin
coledocotomia supraduodenală; capătul cranial este introdus în
hepatic, iar cel distal ajunge în duodenul treiţ sau chiar în jejun
Drenare tip Cattell-Champau
drenul în formă de T unul din capetele tubului din interiorul
coledocului coboară prin papilă în duoden, pe când celălalt tub se
exteriorizează prin incizia coledocului
By-pass biliodigestiv extern
By-Pass biliodigestiv 1. ficat; 2. dren in ductul
hepatic drept si stang; 3. microjejunostoma; 4.
conector
https://www.emcb.ro/article.php?story=2006042817403846
3
Strategia chirurgicala in rezolvarea icterului obstructiv
benign
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0936655
510003018
Complicatii post operatorii
 Complicaţii legate de metodele de deconpresie
biliară: pancreatita acută, bilioragie şi
hemoragie în cavitatea peritoneală, angiocolită
acută, hemoragie după papilosfincterotomie,
perforaţia duodenului.
 Complicaţii legate de tratamentul chirurgical:
hemoragie şi bilioragie în cavitatea peritoneală,
desfacerea suturilor anastomozelor bilio-biliare,
bilio-digestive, gastro-intestinale, pancreato-
jejunale cu dezvoltarea peritonitei, pancreatita
acută, hemoragii gastro.intestinale, supuraţia
plăgii etc.
Multumesc pentru atentie