Potentiale electrice

transmembranare

• Exista in toate celulele

• In nervi si in muschi variatia ajuta la transmiterea
impulsului (potential de actiune)
• In glandele exocrine, celule ciliate, macrofage, etc
variatia PE activeaza functiile celulare
Potentialul de difuziune (1)
• Concentratia K este mare in interior
si mica in exterior
• Membrana este permeabila doar
pentru K

• K difuzeaza in directia diferentei de

concentratie (catre exterior)
• Se creeaza electropozitivitate la
exterior si electronegativitate la
interior (anionii nu trec)

• Diferenta de potential creata (-

94mV) blocheza trecerea ulterioara a
K indiferent de diferenta de
concentratie
Potentialul de difuziune (2)
• Concentratia Na este mare in
exterior si mica in interior
• Membrana este permeabila doar
pentru Na

• Na difuzeaza in directia diferentei

de concentratie (catre interior)
• Se creeaza electropozitivitate la
interior si electronegativitate la
exterior (anionii nu trec)

• Diferenta de potential creata (-

61mV) blocheza trecerea ulterioara a
Na indiferent de diferenta de
concentratie
 Potentialul Nerst

• Forta electromotrice ce se opune difuziunii simple

• Pentru ioni univalenti la 370

• LEC are potential zero deci Nerst este pozitiv daca

ionul ce difuzeaza dinspre exterior spre interior este
negativ si negativ daca ionul ce difuzeaza este pozitiv

• K: pentru diferenta de concentratie de 10; log din 10

= 1; Nerst = -61 mV
 Membrana permeabila simultan
pentru mai multi ioni

Potentialul de difuziune depinde de

• Polaritatea fiecarui ion

• Concentratia in interior (Ci) si exterior (Co)

• Permeabilitatea membranei pentru fiecare ion (P)

 Ecuatia Goldman – Hodgkin-Katz

• Ionii de Na, K si Cl sunt principalii ioni ce determina PM

• Permeabilitatea difera major pentru Na si K si minor

pentru Cl; ionii de Na si K sunt importanti in
generarea PA

• Potentialul de difuziune este diferit pentru ionii

pozitivi si negativi: K creaza sarcini negative la
interior (iese K si raman anionii); Cl creaza sarcini
pozitive la interior (iese Cl si raman cationii)
 Masurarea PM (1)

• Osciloscop pentru
• Micropipeta (<1 micron
variatia PM in
transmiterea diametru) umpluta cu
impulsului solutie cu electroliti cu
rezistenta > 1 milioni
• Voltmetru ohmi

• Electrod
indiferent plasat
la exterior
 Masurarea PM (2)
• O cantitate mica de ioni (1/10 000) ce traverseaza
membrana poate schimba PM de la -90 la -35 mV
intr-o secunda

• Dipolul electric este

realizat de o cantitate
infima de ioni (1/3
milioane – 1/100 milioane;
restul ionilor pot fi
pozitivi si negativi in
interior)
• LEC = 0 mV; dupa
penetrarea dipolului
electric potentialul
scade brusc la – 90 mV
 Potentialul de repaos
• - 90 mV

• Generat de:
• Potentialul de difuziune al sodiului

• Potentialul de difuziune al potasiului

• Pompa (ATP-aza) Na/K

 Transportul transmembranar Na si K

• Pompa (ATP-aza) Na/K • Canalele ionice Na/K

• Membrana este de 100x mai permeabila pt K

decat pentru Na
 Generarea PM

• Potentialul de difuziune
al K (ecuatia Nerst) = -
61 log 35 = - 94 mV

• Se adauga potentialul
de difuziune al Na = -
61 log 0.1 = +61 mV
dar cu permeabilitate
mica: se aplica ecuatia
Goldman ; total – 86 mV

• Pompa Na/K mai contribuie cu 4 mV pana la – 90 mV

 Potentialul de
actiune

• Spike peste 0 doar in

fibrele nervoase mari • Membrana
Creste devine
permeabilitatea impermeabila
pentru sodiu cu la Na si
influx rapid = permeabila
depolarizare pentru K =
repolarizare
In repaos –
polarizat = • Revenirea la -
– 90 mV 90 mV este
asigurata de
pompa Na/K
 Potentialul de actiune – canalul de Na
voltaj dependent

prag de
stimulare:
15-30 mV

• In repaos • Depolarizare • Prima parte a

poarta de = intrare repolarizarii = se
activare rapida sodiu inchide poarta si
este ramane inchisa
inchisa pana la refacerea
completa a PM de
– 90 mV
 Potentialul de actiune – canalul de K
voltaj dependent

prag de
stimulare
15-30 mV

• In repaos • A 2-a parte a

poarta de repolarizarii = se
activare deschide lent
este canalul cu eflux
inchisa de K ce sustine
refacerea PM
 Generarea pragului de stimulare =
excitatie
• Orice stimul ce determina influx de sodiu cu
reducerea PM cu 15-30 mV
• Mecanic/chimic /electric

• Potentialele sub-prag se pot suma pentru generare

prag (semnal in rampa)
PA cu platou
• Spike-ul este dat de
deschiderea canalelor
rapide de Na voltaj-
dependente
• Se deschid apoi
canalele lente de Ca
voltaj-dependente
ce mentin
depolarizarea

• Canalele de K se
deschid mai lent
decat normal astfel
incat repolarizarea
apare mai tarziu
Generarea ritmica a PA
• PR este de -60 mV,
insuficient sa impiedice
intrarea Na si Ca in
celula
• Ca si Na intra lent in
celula pana la atingere
prag ce deschide
canalele rapide de Na
cu spike
• La sfarsitul PA si
cateva secunde dupa
conductanta pt K creste
semnificativ creind o
stare de
hiperpolarizare ce
asigura “pauza” dintre
impulsurile generate
 Generarea ritmica a PA
• La nivelul miocardului – pace-maker (NSA, NAV,
fibrele Purkinje)
• Neuronii SNC: frecventa respiratiei, etc.

• Fibra musculara neteda – peristaltica intestinala

Propagarea impulsului
• Depolarizarea se
autopropaga in
toate directiile

• Se respecta legea
“totul sau nimic”:
daca impulsul nu
intalneste
conditiile necesare
de PM se opreste
 Conducerea saltatorie
• In fibrele mielinizate
• Axon, invelit in
teaca de mielina

• Sfingomielina este
excelent izolator
electric

• Noduri Ranvier la
1-3 mm, neizolate
electric
 Conducerea saltatorie

• PA este generat numai in nodul Ranvier si este

condus de la nod la nod prin axoplasma si prin
LEC in afara tecii de mielina
• Consum energetic mult redus pt depolarizare si
repolarizare
 Modularea pragului de stimulare

Hipoexcitatie: stabilizatori de
membrana
• Exces de Ca extracelular

• Anestezice locale

• Beta-blocante

• Blocante canale de Na: antiaritmice clasa I,

neuromodulatori (carbamazepina, gabapentin)

• Insulina
 Modularea pragului de stimulare -
hiperexcitatie

• Epilepsia

• Mutatia canalelor de K

• Autoanticorpi anti canale de K

• Amfetamine