Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SISTEMULUI NERVOS
NEURONII
celulele înalt diferenţiate, excitabile
fără capacitate de diviziune
rol în: - recepţionarea
- generarea impulsului nervos
- transmiterea
CELULELE GLIALE
rol: - trofic
- de susţinere pentru neuroni
- de protecţie
ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A
ŢESUTULUI NERVOS
NEURONUL
pericarion =centrul trofic al neuronului
axon = prelungire unică
dendrite = prelungiri bogat ramificate
NEURONUL
• unitatea celulară structurală şi funcţională a SN
• celulă ectodermică diferenţiată
• în SN: 5 x 1010 neuroni
• zilnic se distrug 100 000 – 500 000
(în 80 ani viaţă aceştia reprezintă doar 10%)
• alcătuit din:
- corp celular (pericarion): nucleu cu un nucleol,
citoplasma (organite cel. comune şi specif.),
citoschelet
- prelungiri (dendrite, axoni)
Corpii Nissl (tigroidul):
- mase dense de RE asociate cu ribozomi,
- predomină în corpul celular, părţile adiacente ale dendritelor,
- lipseşte în conul de emergenţă al axonului
- lezarea axonului, epuizarea neuronului reducerea şi
marginalizarea lor (cromatoliză)
Neurofibrilele:
- elemente de citoschelet dispuse în reţea, în pericarion şi
prelungiri
- structuri de suport şi de orientare a f. nervoase
Neurotubulii:
- predomină în pericarion;
- in prelungiri - mai ales în axon
- rol în transportul organitelor citoplasmatice, mobilizate de
kinezină (proteină transportor cu proprietăţi ATP-azice)
- participă la transportul axoplasmatic şi la fb. nervoase
Dendritele:
- prelungiri scurte
- prezintă spini dendritici (contacte sinaptice) ce cresc
suprafaţa receptoare a neuronului
- citoplasmă asemănătoare cu a pericarionului, fără
complex Golgi, RE, ribozomi
- microtubuli ce asigură un transport dendritic de 3 mm/h
- rol în recepţionarea impulsurilor nervoase
- conducere celulipetă
Axonul:
Funcţii:
Suport structural
Asigură fc. metabolice: sintetizează AA, nucleotizi şi îi
transferă neuronilor
Rol în bariera hematoencefalică
Reglarea microcirculaţiei cerebrale
Transmiterea sinaptică
Somn, învăţare, memorizare
Particularităţi ale celulelor gliale
Conţinut de ↑ Na, ↓K
Conectate prin structuri de joasă rezistenţă şi mare
conductanţă ionică.
Activitate carbanhidrazică: > 50x faţă de neuron
Participă la metabolismul electrolitic, activitatea
bioelectrică neuronală - potenţialul transmembranar
fiind determinat primordial de distribuţia K intra- şi
extramembranar
Acumularea K extracel. în stări de excitaţie cerebrală este
preluată de cel gliale
FIZIOLOGIA NEURONULUI
Excitabilitatea
dezvoltarea stării de excitaţie în urma acţiunii unui
stimul
se bazează pe modificări de permeabilitate şi
polaritate membranară, traduse prin PA
Conductibilitatea
transmiterea excitaţiei pe toată suprafaţa
membranei
Memoria
capacitatea de a reţine şi conserva informaţiile
I. POTENŢIALELE BIOELECTRICE
NEURONALE
POTENŢIALELE LOCALE
POTENŢIALUL DE REPAUS
extracelular + + + + + + Na+ +
+ + +
membrana înregistrarea
potenţialului
celulară de repaus
–
intracelular – + – –
K +
– – +
– – – – – –
VALOARE: - 60 mV - 90 mV tehnica microelectrozilor
FACTORUL DETERMINANT AL PR:
repartiţia neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a
membranei, consecinţă a:
permeabilităţii selective a membr. ( de 50 – 100 x >
hiperpolarizare
- creşterea efluxului de K+
- influx de Cl-
Caracteristicile PL:
răspuns gradat, stimuli mai puternici determina
depolarizare mai mare
se propagă cu decrement
se însumează temporo-spaţial:
Sumaţie temporală: stimulii cu fr. mare suprapunerea
depolarizărilor succesive
Sumaţie spaţială: aplicarea simultană de stimuli
subliminali în puncte foarte apropiate ale membr.
suprapunerea depol. adiacente
dacă prin însumare se atinge nivel prag → la conului
axonal este generat un PA propagat
sumaţia PL permite atingerea potenţialului prag (- 55 mV)
PL / PA
-65 mV
axon
0
Vm
-65
moderat puternic
slab Diferă de potenţialele locale
3 SPIKE
2
T
4 REPOLARIZAREA
1 5
-65 Vm
s
6 POSTPOTENŢIAL POZITIV
-85 EK 5
T POTENŢIALUL PRAG
6 POTENŢIALUL DE REPAUS
s STIMULUL
PERIOADA REFRACTARĂ
ABSOLUTĂ
PERIOADA REFRACTARĂ
RELATIVĂ
FAZELE POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE
Per. de latenţă:
de la stimulare până la apariţia spike-ului (0,1 ms)
↑ de sute de ori conductanţa pentru Na+ debutul
fluxului Na+, atingerea pragul detonant depolarizarea
Potenţialul de vârf, spike
deflexiune de mare amplitudine:
1. Depolarizarea (1ms), influx masiv de Na+ ce
depolarizează complet membrana, atinge 0 mV, continuă la
+30 mV (overshoot), până la 120 mV.
(Perioada refractară absolută - fibra este inexcitabilă)
2. Repolarizarea rapidă: prin ↓ bruscă a conductanţei pentru
Na+; valori max. ale conductanţei pentru K+, fluxul
în sens invers al K+ creşte (din celulă iese o cantitate de K+
aprox. egală cu cea intrată de Na+ )
(Perioada refractară relativă)
DEPOLARIZAREA LOCALIZATĂ
apare la nivelul conului axonal zonă activă
APARIŢIA CURENŢILOR ELECTRICI LOCALI
între z. activă şi z. adiacente: sarcinile pozitive înlocuiesc
sarcinile negative, la exteriorul şi interiorul membranei
zona activă se repolarizează
zonele adiacente se depolarizează
PROPAGAREA CURENŢILOR LOCALI
de-a lungul membranei în funcţie de:
- diametrul şi grosimea fibrei
Curenţii locali HERMANN
se propagă din aproape în
aproape:
DEFINIŢIE
sinapsa = ansamblul joncţional interneuronal ce
asigură transmiterea unidirecţională a impulsului nervos
excitator sau inhibitor
asigură comunicarea între celulele nervoase şi
efectori (muşchi, glande)
CLASIFICARE
1. în raport cu natura segm. de contact postsinaptic:
- sinapse interneuronaleaxo-dendritice, axo-somatice, axo-axonice
- sinapse neuromusculare placa motorie
2. în raport cu mecanismul prin care se face transmiterea sinaptică:
- sinapse chimice
- sinapse electrice
3. în raport cu tipul de răspuns pt. sinapsele chimice:
- sinapse excitatorii permit propagarea potenţialului de acţiune
- sinapse inhibitorii opresc propagarea potenţialului de acţiune
SINAPSA
Sinapsele electrice
- conducerea directă a
curentului de la o celulă la
alta prin joncţiuni
specializate „gap junctions”
- canalul unei celule se
uneşte cu canalul altei
celule moleculele mici şi
ionii trec de la o celulă la
alta
- curentul electric poate
trece la nivelul „joncţiunii
gap” în ambele direcţii
- se găsesc în retină şi
bulbul olfactiv
Sinapsele chimice
− structura - componenta presinaptică
- fanta sinaptică
- componenta postsinaptică
TIPURI DE SINAPSE ÎN FUNCŢIE DE
MEDIATORUL CHIMIC ŞI TIPUL DE RĂSPUNS
interneuron
effector
sensory
target
Distance between Cytoplasmic continuity
Type of pre- & post-synaptic between pre- & post- Structural Agent of Direction of
Synapse membranes synaptic membranes components transmission Synaptic delay transmission
Presynaptic Significant;
vesicles & at least 0.3
Chemical Uni-
Chemical 20-40 nm No active zones; ms, usually
transmitter directional
postsynaptic 1-5 ms or
receptors longer
SUMAŢIA
− sumaţia temporală :
apare când PA invadează terminaţiile nervoase
după ce primul potenţial postsinaptic a dispărut
− sumaţia spaţială:
apare când terminaţiile nervoase sunt stimulate
aproximativ în acelaşi timp
1. SUMAŢIA TEMPORALĂ
Potenţialul prag
-65
s s ss sss
2. SUMAŢIA SPAŢIALĂ
dendrite corpul/axon
“a”
Potenţialul prag
-65
“b” a b ba abb
presinaptic postsinaptic
TRANSMIŢĂTORII SINAPTICI
transmiterea semnalelor
motoare la muşchi
Hormoni de TRH (Thyrotropin-releasing H.)
NEUROPEPTIDE eliberare LRH (Luteinising-releasing H.)
hipotalamici
Somatostatina
sintetizaţi în cantitate mică
în corpul celular neuronal
stocaţi în vezicule Peptide hipofizare ACTH (Adrenocorticotropic H.)
transportaţi de fluxul axonal β-Endorfina
cu viteză mică Prolactina
Hormon luteinizant
au acţiuni mai prelungite:
Tirotropina
schimbări pe termen
STH (Growth H.)
lung a nr. de rec.
Vasopresina
neuronali
Oxitocina
deschiderea sau
închiderea pe termen Peptide care Enkefalina
lung a unor canale acţionează pe Substanţa P
schimbarea nr. de intestin şi creier
Gastrina
sinapse sau a Colecistokinina
dimensiunii lor Polipeptidul intestinal
vasoactiv
Factor de creştere nervoasă
Neurotensină
Insulina
Glucagon
NEUROMODULATORI
COMPONENTA POSTSINAPTICĂ
= porţiune diferenţiată a m. postsinaptice ce prezinta:
struct. rec. specifice mediatorului: proteineR-canal ionic de Na+, K+, Cl-
struct. cu rol enzimatic - intervin în hidroliza mediatorului
- exemplu - acetilcolinesteraza
CARACTERISTICI FUNCŢIONALE ALE
SINAPSELOR CHIMICE
UNIDIRECŢIONALITATEA
mediatorul poate fi eliberat exclusiv din regiunea presinaptică si acţioneaza
numai pe R specific al m. postsinaptice
ÎNTÂRZIEREA SINAPTICĂ
latenţa între momentul depolarizării butonului terminal şi apariţia
activităţii postsinaptice = 0,4 – 0,7 msec
POTENŢAREA POSTSINAPTICA
fr. de stimulare presinaptică cantit de mediator chimic eliberată cu
ocazia fiecărui stimul
FATIGABILITATEA
stimularea prelungită cu fr. epuizarea rezervelor de mediator chimic
blocarea transmiterii sinaptice
INEXCITABILITATEA PERIODICĂ A MEMBRANEI POSTSINAPTICE
răspunsul postsinaptic este condiţionat de elib. mediatorului chimic în fanta
sinaptică
SECVENŢA FENOMENELOR TRANSMITERII
SINAPTICE
1. Inactivare postsinaptică
enzime hidrolizante din m. postsinaptică desfac complexul
mediator-receptor
exemplu: acetilcolinesteraza
2. Captare postsinaptică
mediatorul care nu a fost fixat pe receptori captat de
struct.
postsinaptică inactivat în citoplasmă
3. Difuziune extrasinaptică
mediatorul inactivat de enzime extracelulare
captat de celule gliale
4. Recaptare presinaptică
mediatorul chimic recaptat reutilizat
TOXINA BOTULINICĂ - blochează eliberarea veziculelor
paralizie musculară
excitabilitatea neuro-musculară
TIPURI DE RĂSPUNSURI
POSTSINAPTICE
POTENŢIAL POSTSINAPTIC EXCITATOR (PPSE)
= potenţ. local de tip depolarizant depolarizari locale nepropagate
se sumează temporo-spaţial potenţ. prag PA autopropagat
- exemplu: - influx de Na+ receptorul nicotinic pt. acetilcolină
- influx de Ca+ + receptorul pt. glutamat
POTENŢIAL POSTSINAPTIC INHIBITOR (PPSI)
= potenţ. local de tip hiperpolarizant excitab. membr.
postsinaptice inhibă propagarea PA
- exemplu: - influx de Cl- receptorul pt. GABA
- eflux de K+ receptorul muscarinic pt. Ach
POTENŢIALUL DE INHIBIŢIE PRESINAPTIC
se manifestă la nivelul sinapselor axo-axonice de tip excitator
INHIBIŢIA RECURENTĂ
realizată de un neuron intercalar asupra unui axon cu care face
sinapsă în cadrul unei bucle de retroacţiune
POTENŢIALUL POSTSINAPTIC
EXCITATOR ŞI INHIBITOR
Neuron presinaptic Potenţialul postsinaptic excitator
Neurotransmiţător excitator
Na+
(EPSP)
Ext. -40
Ext.
Neuron -65
postsinaptic Int. -40 mV
Int. -85
-65 mV
++ + s
+
Neuron presinaptic
Neurotransmiţător inhibitor Potenţialul postsinaptic inhibitor
Cl-
-40 (IPSP)
Ext. Ext.
Neuron -65
postsinapticl
Int. -65 mV Int. -85
-85 mV
- -- - s
MEMORIA