Radio Merge

Radiodiagnosticul
mediastinului
Metodele de investigaţie ale
mediastinului
฀ Examenul radioscopic televizat
฀ Examenul radiografic simplu
฀ Examenul tomografic in plan frontal
฀ Examenul angio-pneumo-cardiografic
฀ Examenul bronhoscopic şi bronhografic
฀ Examenul scintigrafic pulmonar
฀ Examenul prin tomografie axială computerizată
฀ Examenul prin rezonanţă magnetică
฀ Examenul baritat esofagian
฀ Punctia biopsie cu ac fin ghidata CT
Mediastinul
฀ Spatiul anatomic marginit lateral de plamani,
anterior de stern, posterior de vertebre, superior de
apertura toracica iar inferior de diafragm.
Tipuri de opacitati mediastinale
1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

ovoidală (chist dermoid) ; 3) calcificare marginală (chist,
anevrism)
4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

boselată (teratom) 6) opacitate rotundă cu margini difuze
7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

trapezoidală (limfosarcom) ; 9) opacitate paramediană imprecis
delimitată (mediastinită)
10) opacitate mixtă
toraco-mediastinală
(tumoră malignă) (după
Bariety-Coury)
Topografia principalelor tumori
mediastinale
1 - guşă retrosternală ;
2 - timom, hemangiom ;
3 – teratom ;
4 - limfom malign primar ;
5 – guşă retrotraheală ;
6 – tumori neurogene ;
7 – tumori esofagiene
mediastinale
8 - chist tiroidian ;
9- chist timic ;
10 – teratom chistic ;
11- mezoteliom ;
12 – chist bronhogenic ;
13 – meningocel ;
14 – chist neuroenteric ;
15 – limfangiom
mediastinale
16 – lipom timic ;
17 – chist dermoid ;
18 – lipom ;
19 – liposarcom.
(după Fraser-Pare :
modificat de Twinning-
Zuppinger)
Tumori mediastinale
1 VCS 2 atriul stg 3 arc aortic 4 art pulm 5 VS 6 VD 7 crosa aortei 8 atriul stg 9 VS
Definitie
฀ Sindromul mediastinal reprezinta suma semnelor
radiologice care traduc existenta de tesuturi
dense, fluid sau gaz in interiorul mediastinului
asociind, de regula, marirea sa de volum difuza
sau localizata .
13
Pneumomediastin ฀ Gaz vizibil injurul
arterei pulmonare si gaz
patruns prin eventratie
diafragmatica.
Pneumomediastin
Compartimentarea mediastinului
฀ Incidenta de profil:
฀ Anterior: delimitat in fata de stern, iar
spre posterior de un plan ce trece pe
fata anterioară a arborelui traheo-
bronsic şi posterior de cord.
฀ mijlociu: delimitat anterior de planul
de mai sus si posterior de un plan ce
trece la 1 cm posterior de fata
anterioară a corpilor vertebrali.
฀ posterior: este constituit de santurile
latero si costovertebrale
Incidenta frontala:
superior: situat deasupra
porţiunii orizontale a aortei
mijlociu: situat între
mediastinul superior si
carina
inferior: situat inferior de
planul ce trece la nivelul
carinei
16
Intrapulmonar vs. Mediastinal
Compartimentele
mediastinului
Compartimentele
mediastinului
Model Model tricompartimental

tricompartimental Shields
Tumora mediastinala – localizare
In mediastinul anterior In mediastinul posterior

(NU depaseste cranial clavicula) (se proiecteaza si cranial de
clavicula)
Semnul
cervico-toracic
Semnul cervico-toracic
Liniile jonctionale
฀ Rosu-linia
jonctionala
posterioara
30%
฀ Albastru-linia
jonctionala
anterioara
40%
Linia jonctionala anterioara
Linia jonctionala posterioara
Linia jonctionala posterioara
Recesul
azygo-esofagian
Liniile
paravertebrale
Recesul
azygo-esofagian
Recesul azygo-esofagian
Semnul
acoperirii
hilare
Semnul
acoperirii
hilare
Semnul acoperirii hilare
Mediastin anterior
฀ Timus (organul misterului–Galen din Pergamum)
฀ Statii ganglionare
฀ Aorta ascendenta
฀ Artera pulmonara
฀ Nervii frenici
฀ Tiroida
Semiologia opacitatilor mediastinale
฀ Semnul cervico-toracic
฀ Semnul toraco-abdominal
฀ Semnul convergentei
hilului
฀ Semnul acoperirii hilare
฀ Semnul siluetei
฀ Deplasarea liniilor
mediastinale
฀ Semnul atractiei esofagului
36
฀ Semnul toraco-
abdominal
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
37
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
38
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
39
Procese patologice ale etajului superior al
mediastinului anterior
∙ Guşa toracică retrosternală
฀ Guşa toracică retrosternală - total, sau în cea mai mare
parte în torace, având sediul median.
฀ Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

inferior şi extern convex, bine delimitat, cu aspect de
“cască inversată”.
฀ Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

apare calcificări care sunt dispuse sub formă de lizereu
calcar sau neregulat la nivel intraparenchimatos.
฀ Prezenţa calcificărilor impune diagnosticul diferenţial

cu calcificările la nivelul crosei, cu calcificări ale
anevrismelor de aortă, cu calcificări ale ganglionilor
latero-traheeali, precum şi cu calcificări din
parenchimul pulmonar.
฀ Examenul radioscopic televizat este cel care precizează

diagnosticul, datorită mobilităţilor imaginilor calcare în
cursul tusei şi deglutiţiei.
∙ Guşa retroclaviculară dreaptă
฀ opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul superior în

drepta, traheea şi aorta fiind deplasate în stânga.
฀ Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

brahiocefalic (prezintă pulsaţii proprii).
∙ Guşa toracică aberantă
฀ sediul variat în mediastin;
฀ opacitate rotundă sau ovalară;
฀ poate deplasa organele mediastinale (traheea, aorta,

esofagul)
Metastaza mediastin anterior -
seminom
Gusa intratoracica
Adenom tiroidian
∙ Guşa intratoracică malignizată
฀ Radiologic:
1.semne de infiltraţie tumorală, constând în
2.pierderea mobilităţii,
3.contururi imprecise.
∙ Anevrismul trunchiului brahio-cefalic
฀ Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

dreaptă a mediastinului superior.
฀ Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

prezentând mişcări sincrone cu restul mediastinului.
฀ Kimografic prezintă pulsaţii proprii.

∙ Procese patologice ale timusului.
฀ Hipertrofia timusului la sugari;
฀ Procese benigne : timoame
฀ Procese maligne primitive timice.

Timom
Timom: CT IRM
Timom chistic
Tumora
chistica
de
origine
timica.
∙ Hipertrofia timusului
฀ Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

compresie a traheei.
฀ Radiologic: opacitate cu forme variate (rotundă,

ovoidală,, trapezoidală, în formă de butoi, în ceas de
nisip, panza de corabie) cu contururi net delimitate şi
structură omogenă care lărgeşte mediastinul superior,
unilateral sau bilateral.
฀ in profil opacitatea se proiectează în mediastinul

anterior, obturând spaţiul clar retrosternal. În inspir,
opacitatea se alungeşte cranio-caudal şi se subţiază,
conturul extern deplasându-se medial. În expir,
opacitatea se scurtează cranio-caudal şi se lărgeşte
lateral.
฀ alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind

lateral imaginea cordului bilateral, până la nivelul
diafragmului, sugerând aspect de pericardită.
Hipertrofie de timus
∙ Tumorile maligne primitive ale timusului.

฀ Tumorile maligne ale timusului sunt rare : 3/4 sunt sarcoame şi 1/4
epitelioame. Sunt întâlnite la adulţi.
฀ Radiologic:
● Lărgirea mediastinului anterior, superior şi mijlociu având o situaţie
mediană.
● La început contururi nete, arcuite, ulterior şterse, imprecise.
● Opacitatea tumorală se măreşte progresiv.
● Diametrul orizontal al opacităţii este mai mare decât cel vertical.
● Produce fenomene de compresiune.
Procese patologice ale etajului mijlociu al
∙ Chistele dermoide
฀ Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică având contur

extern convex, net delimitat cu bază largă de implantare pe
mediastin cu structură omogenă sau neomogenă (prezintă imagini
calcare cand sunt de dimensiuni mari).
฀ Produc deplasarea mediastinului numai în cazurile în care prezintă
dimensiuni mari.
฀ Uniloculare sau multiloculare cu incizuri pe contururi determinate
de fenomene inflamatorii asociate.
฀ Diagnosticul diferenţial cu adenopatiile mediastinale este dificil.
∙ Chistele bronhice.
฀ Chistele bronhice derivă din diverticulii traheei ; în cazul
în care chistul bronşic nu are legătură cu traheea se
realizează aspectul pseudotumoral, formaţiunea
conţinând lichid.
฀ În cazurile în care există comunicare cu traheea chistele
conţin aer.
฀ Pe peretele chistului se pot depune săruri calcare.
฀ Radiologic apar ca opacităţi rotunde situate în
mediastinul anterior. În unele cazuri prezintă mobilitate
în cursul tusei şi deglutiţiei.
Tumora invaziva
timica.
Chist bronsic gigant

Chist bronsic – IRM in T1 si T2

Teratom chistic
∙ Chistele pericardice
฀ Derivă din pericard, comunicând cu cavitatea
pericardică.
฀ Radiologic: opacităţi cu margini nete, care fac corp
comun cu imaginea cordului, de care nu pot fi
disociate.
฀ Forma lor se modifică în raport cu amplitudinea
respiraţiei.
฀ Nu prezintă mobilitate în timpul tusei şi deglutiţiei.
Chist pericardic
Procese patologice ale etajului inferior al
∙ Chistele pleuro-pericardice
฀ sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

proiectându-se în sinusul costofrenic anterior,
suprapunându-se peste marginea cordului.
฀ radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau

poliedric.
฀ Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

∙ Diverticulii pericardici
฀ formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

pericardul, având peretele cu aceeaşi structură cu a
pericardului şi conţinutul aeric sau lichidian.
฀ dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având

un diametru de 8-9 cm.
฀ Radiologic:opacitate omogenă, de intensitatea imaginii cordului,
cu contur extern regulat, convex, bine delimitat.
฀ Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir (semnul

lui Jansson) - in inspir se alungeşte şi se îngustează, iar în expir, se
scurtează şi se lărgeşte.
฀ Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind asemănătoare pe

conturul diverticulului cu cavităţile cardiace adiacente.
฀ Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

radiologic modificându-se numai în cazul apariţiei unor
complicaţii (inflamaţii, hemoragii).
฀ Pericardita închistată
฀ Clinic: sindrom de iritaţie sau compresie mediastinală; în
antecedentele bolnavului episod clinic pericardic
฀ Examenul radiologic opacitate intensa, omogena, cu
contur exetrn convex, care face corp comun cu opacitatea
cordului, faţă de care nu se poate departaja la examenele
în incidenţe diferite.
฀ Contur cu mici neregularităţi, datorită aderenţelor
pericardice ;
฀ Calcificări pericardice uneori; iar la examenul radioscopic
televizat
฀ Semnul Jansson este absent.
∙ Anevrismul cardiac.
฀ Apare pe fondul unui infarct miocardic.
฀ Radiologic:
● dilataţie circumscrisă a peretelui unei cavităţi cardiace.
● bombare limitată a conturului cordului, cu pulsaţii diminuate ;
● kimografic croşete cu caracter paradoxal în zona anevrismului.
∙ Pleurezia mediastinală antero-inferioară.
฀ Radiologic :
● opacitate triunghiulară,
● intensitate mare cu vârful în hil şi baza pe diafragm,
● structura omogenă,
● conturul extern liniar bine delimitat.
∙ Hernia diafragmatică.
฀ Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o opacitate cu

structură omogenă sau neomogenă,
฀ Situată în regiunea sinusului cardio-diafragmatic anterior,
฀ Radioscopic: caracterul particular al acestei hernii reprezentat de
labilitatea imaginii radiologice în cursul examinării.
฀ Examenul irigoscopic precizează diagnosticul şi pune în evidenţă
colonul opacefiat herniat trans-diafragmatic în cavitatea toracică.
Procesele patologice ale mediastinului
mijlociu
฀ Tumorile maligne traheo-bronşice
฀ Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

bronşiilor primare, iar cînd există , este net mediastinal.
฀ Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul

bronşic, în rest fiind situată mai ales în ţesutul conjunctiv
mediastinal.
฀ Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

din hemoptizii, dispnee, wheezing şi stridor.
Procesele patologice ale mediastinului mijlociu
-continuare-
฀ Examenul radiologic trebuie să evidenţieze cele două componente,
intrabronşică şi extrabronşică.
฀ Radiografia standard de faţă şi de profil: opacitate intensă, omogenă,
de dimensiuni variate, situată în zona juxtahilară, cu contur
neregulat şi şters, care face corp comun cu mediastinul şi nu poate fi
separată de acesta în nici o incidenţă ; dacă tumora este mică,
aceasta se confundă cu opacitatea hilară care îşi măreşte diametrul.
฀ Radiografia cu raze dure pune în evidenţă diminuarea de calibru a
traheii sau a bronhiei primitive ;
฀ Tomografia în plan bronşic evidenţiază existenţa formaţiunii
endobronşice şi diminuarea de calibru, la fel ca si explorarea CT.
mijlociu
฀ Chistul bronhogenetic
฀ Chistul bronhogenetic sau disembriomul homoplastic respirator - tumoră
congenitală întîlnită în mica copilărie sub forma unui chist cu conţinut lăptos
sau maroniu murdar, rotund, ovalar sau piriform, de volum variat, cu un
diametru mediu de 5 cm.
฀ Localizarea - de obicei la nivel de bifurcaţie, dar poate fi găsit şi în vecinătatea
arborelui traheobronşic.
฀ Radiologic : opacitate de cele mai multe ori omogenă, rar cu nivel de lichid sau
pulbere calcară la polul inferior; conturul precis delimitat, intensitatea mică, iar
cînd este la nivelul bifurcaţiei se observă clar pe secţiunile tomografice.
฀ Pe incidenţa de profil se situează în compartimentul mijlociu, însă prin creştere
poate să se dezvolte spre compartimentul anterior, rar spre cel posterior.
฀ În unele cazuri poate avea mişcări de ascesionare în deglutiţie (ROBINS), sau se
poate deforma în inspiraţie profundă (MILLER).
Chist bronhogen
Chist bronhogen
mijlociu
฀ Chistul pleuropericardic
฀ Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice,

chistul pleuropericardic este o tumoră congenitală care apare datorită
aberaţiei în formarea cavităţii celomice, situată în etajul inferior al
mediastinului mijlociu, cel mai frecvent în unghiul cardio-sterno-
diafragmatic.
฀ În majoritatea cazurilor tumora este unică, dispusă mai ales în dreapta,
rotundă sau ovalară, de dimensiuni foarte variate, de regulă între 5-10 cm, de
aspect chistic, cu pereţi subţiri, uneori comunicînd cu cavitatea pericardică.
฀ Radiologic- opacitate cu contur precis, de formă rotundă sau ovalară,
omogenă, permanent lipită de cord situată în unghiul
sternocardiodiafragmatic.
฀ Rar conturul este şters, formaţiunea deformîndu-se în inspir profund.
฀ În caz de pneumoperitoneu chistul pleuro-pericardic se situează net
supradiafragmatic, iar în caz de pneumotorace în mediastin
Chist pleuro -pericardic
mijlociu
฀ Necroza ţesutului grăsos pericardic

฀ Constituie o eventualitate foarte rară.
฀ Apare la obezi, care prezintă dureri retrosternale asemănătoare cu cele din
infarctul pulmonar sau cardiac.
฀ Radiografic punga de grăsime de la vîrful cordului prezintă un contur şters.
฀ Procesele patologice ale mediastinului mijlociu se caracterizează prin
predominenţa proceselor tumorale propriu zise şi a proceselor adenopatice
de natură tumorală sau inflamatorie.
฀ Procesele adenopatice se caracterizează prin opacităţi mediastinale care
prezintă un contur în arcuri, ovalar sau rotund, care prin fuzionarea şi
suprapunerea formaţiunilor adenopatice conduc în final la realizarea unui
contur policiclic.
฀ Aspectele radiologice sunt foarte asemănătoare, indiferent de natura
inflamatorie sau tumorală a adenopatiilor, astfel că diagnosticul pozitiv şi
diferenţial se poate face numai în strînsă legătură cu contextul clinic de
evoluţie.
mijlociu
Adenopatii mediastinale tumorale
∙ Limfogranulomatoza malignă HODGKIN
฀ Aspecte radiologice variate :

∙ lărgirea unilaterală a mediastinului,care prezintă contur
convex,cu unul sau mai mulţi ganglioni măriţi la nivel
hilar;
∙ adenopatii bilaterale cu contur policiclic;
∙ opacitate în coloană realizată de formaţiunile
adenopatice,care deplasează extern elementele
vasculare mediastinale;
∙ adenopatii mediastinale cu opacităţi lineare spre
parenchimul pulmonar.
mijlociu
∙ Limfosarcomul mediastinal
฀ Este a doua tumoră malignă ca frecvenţă a mediastinului avînd
predilecţie pentru adolescenţii de sex masculin.
฀ Radiologic: opacitate mediastinală, cu contur neregulat sau sinuos,
cu convexitate externă care se dezvoltă rapid.
฀ Aspectele radiologice care se pun în evidenţă demonstrează:
∙ lărgirea mediastinului bilateral, care are un contur poliarcuat ;
∙ lărgirea mediastinului în formă de coloană cu contur linear ;
∙ opacitate mediastinală cu aspect de butoi.
฀ Procesul tumoral se extinde la plămîn din aproape în aproape, alteori
determinînd metastaze pulmonare sau pleurale cu formarea de
colecţii lichidiene.
฀ Radioterapia de probă determină regresiunea rapidă a masei
adenopatice.
• Limfogranulomatoza Hodgkin.
1 – opacitate policiclică unilaterală
2 – opacitate policiclică bilaterală
3 – opacitate în coloană
4 – opacitate policiclică bilaterală cu prelungiri
în parenchim
• Limfosarcomul mediastinal :
5 – opacitate policiclică bilaterală asimetrică
6 – opacitate în butoi
7 – opacitate în coloană
mijlociu
∙ Reticulosarcomul mediastinal
฀ Seamănă foarte mult cu limfosarcomul mediastinal. Evoluţia este
rapidă cu invazia plămînului, iar radiosensibilitatea este variabilă,
în general mai redusă decît a limfosarcomului şi a bolii Hodgkin.
∙ Limfomul mediastinal recidivant malign Brill-
Symmers
฀ Examenul radiologic pune în evidenţă adenopatii traheo-bronşice
uni sau bilaterale de diferite dimensiuni, cu indivi-dualizarea
ganglionilor. Adenopatia me-diastinală poate fi recidivantă, iar
evoluţia gravă spre caşexie, cu perioade scurte de remisiune.
Diagnosticul pozitiv este punctat prin evidenţierea granulomatozei
gigante foliculare maligne.
mijlociu
∙ Adenopatiile din limfoleucoze
฀ Radiologic :
∙ opacitate unică sau multiplă, cu diametrul de 1-3 cm, fără
fuzionare ;
∙ lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

imprecis, fără aspecte de compresiune ;
∙ adenopatii hilare bilaterale izolate ;
∙ adenopatie unilaterală.
Procesele patologice ale mediastinului mijlociu
∙ Adenopatiile mediastinale maligne metastatice
฀ Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele

bolnavului a unui cancer primar : bronşic, esofagian,
mamar, gastric.
฀ Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

radiosensibilitate variată, în raport cu caracterul tumorii
primare.
Limfangiom
mijlociu
Adenopatii mediastinale inflamatorii
∙ Tuberculoza gangliobronşică
฀ Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat, de

obicei unilateral, cu contur net delimitat, care fac corp
comun cu opacitatea mediastinală.
฀ În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.
฀ Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

posterior ; în cazul coexistenţei unui focar pulmonar -
etiologie bacilară.
mijlociu
∙ Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-Schaumann

฀ opacităţi adenopatice bilaterale, mai rar unilaterale, la care se asociază
leziuni parenchimatoase, nefiind exclusă posibilitatea unor leziuni în oase,
ficat, tegumente etc.
฀ Clinico-radiologic - trei forme : mediastinală pură, mediastino-pulmonară şi
pulmonară pură, determinate de stadiul bolii.
฀ Radiologic adenopatia realizează o opacitate hilară, la început unilaterală, de
dimensiuni modeste, ovalară sau policiclică, net conturată, opacitate care
creşte în dimensiuni şi în intensitate şi în maximum 3 luni devine bilaterală,
dar nu obligatoriu simetrică.
฀ Evoluţia lentă şi adesea spontan regresivă după 1-2 ani, sau poate trece în
stadiul al doilea, cu apariţia unor modificări parenchimatoase, concomitent
cu scăderea în dimensiuni a maselor ganglionare.
฀ Diagnosticul diferenţial radiologic: limfosarcomul, boala Hodgkin, limfomul
giganto-folicular, adenopatia din tuberculoză, din unele boli infecto-
contagioase etc.
mijlociu
∙ Adenopatiile sindromului Loffgren
฀ Sindromul Loffgren este caracterizat de triada

adenopatii, eritem nodos şi artralgii.
฀ Debutează cu erupţie cutanată, urmată de artralgii.
฀ Adenopatiile sunt unice sau multiple, cu contur net
delimitat, unghiul de unire al ganglionilor fiind ascuţit.
฀ Evoluţia este regresivă, pe parcursul a câtorva săptămîni.
mijlociu
∙ Adenopatia din tuberculoza secundara
฀ Constituie o eventualitate extrem de rară, apariţia ei fiind legată de

stadiul de alergie tuberculoasă al adultului, de cele mai multe ori şi
cu alte localizări ganglionare tuberculoase.
฀ Frecventă la adulţii tineri, cu un tablou clinic necaracteristic.
฀ Examenul radiologic relevă imaginea unei adenopatii fără semne

patognomonice, de dimensiuni variate, cu contur net, ovalară sau
polilobată, mai ales unilaterală ;
mijlociu
∙ Alte adenopatii mediastinale.
฀ Adenopatiile în cursul infecţiilor pulmonare acute sau cronice se pot

constata în unele bronhopneumonii, infecţii virotice, micoze, la unii
cardiaci.
฀ Adenopatiile din pneumoconioze prezintă foarte frecvent calcificări
în coajă de ou.
฀ Adenopatiile din bolile dismetabolice pot apare în unele dereglări
metabolice cum ar fi xantomatoza, fibroza chistică de pancreas etc.
฀ Adenopatia hiperplazică (Castelman) este de origine necunoscută ;
apariţia ei este marcată de o opacitate mică, solitară hilară sau
paratraheală, cu contur net sau lobulat, fără calcificări, dar de
dimensiuni ce pot ajunge pînă la forme tumorale.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
฀ Tumorile nervoase (disembrioame homoplastice nervoase)
฀ Tumorile nervoase :
∙ tumori avînd punctul de plecare din nervii periferici, neuro-fibromul şi
neurilemomul, avînd origine din ţesutul endoneural, respectiv din teaca lui
Schwann ; tot aici este cuprins schwanomul malogn (neurofibrosarcomul) ce
poate fi primar malign. Acest grup de tumori poate fi asociat cu
neurofibromatoza Recklinghausen.
∙ tumori care iau naştere din ganglionii simpatici, ganglio-neuromul şi

neuroblastomul (simpaticoblastomul) - primul este benign iar celelalte două
maligne.
∙ tumori care apar din celule paraganglionare : feocromocitomul şi

paragangliomul (chemodectomul), care amândouă pot fi benigne sau maligne,
avînd punctul de pornire din sistemul simpatic sau parasimpatic.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
฀ Radiologic: opacităţi rotunde sau ovalare, dispuse în

şanţurile costo-vertebrale, în orice loc de-a lungul
colanei dorsale, avînd dimensiuni variate de la 2-3 cm
pînă la 15-20 cm diametru în formele gigante.
฀ Conturul este precis delimitat, structura este omogenă,
uneori cu calcificări în interiorul tumorii.
mediastinului posterior
Schwanom
Neurofibrom
Schwanom
dorsal
∙ Ganglioneurinomul
฀ Tumoră benignă care ia naştere din proliferarea elementelor
conjunctive ale lanţului simpatic juxtavertebral sau ale nervilor
intercostali.
฀ Radiologic: opacităţi rotunde sau ovoidale, cu structură omogenă şi
contur net delimitată, care este agăţată de coloana vertebrală, încît în
orice incidenţă am rota bolnavul, opacitatea nu îşi modifică forma şi
topografia.
฀ Dimensiunile variază de la 3-4 la 8-9 cm în lungime şi 3-4 cm în
lăţime, sediul variabil, mai frecvent în regiunea suprahilară.
฀ Tumora produce compresiunea arcurilor costale posterioare şi a
corpilor vertebrali de vecinătate, producand atrofie prin compresiune.
฀ Arcurile costale posterioare sunt subţiate, erodate, deformate şi
îndepărtate ; corpii vertebrali adiacenţi tumorii au gaura de conjugare
lărgită, iar pediculii vertebrali erodaţi.
∙ Abcesul rece din tuberculoza vertebrală sau boala

POTT
฀ Examenul radiologic în incidenţa de faţă pune în evidenţă prezenţa
unei opacităţi rotunde sau fusiforme, cu contururi bine delimitate,
proiectată pe una sau pe ambele margini ale mediastinului.
฀ Pe imaginea de profil se constată proiectarea opacităţii peste
coloana vertebrală cu osteoporoza şi osteoliza centrate pe un cuplu
vertebral, tasarea corpilor vertebrali afectaţi, pensarea şi apoi
dispariţia spaţiului intervertebral, neregularităţi de contur ale
spaţiului articular, modificări de ax şi de poziţie ale corpilor
vertebrali afectaţi, cu formarea de ghibus.
∙ Meningocelul
฀ Meningocelul : hernia leptomeningelui printr-o gaură de conjugare,
fiind unic sau multiplu, unilateral sau bilateral.
฀ Examenul radiologic este total asemănător cu cel al tumorilor
nervoase, dar gaura de conjugare este lărgită ; diagnosticul este
tranşat de examenul mielografic cu contrast pozitiv, cînd susbstanţa
de contrast trece şi în meningocel.
∙ Megaesofagul
฀ Radiologic: lărgire a mediastinului pe conturul drept, iar pe profil
voalarea spaţiului clar retrocardiac.
฀ Administrarea de contrast opac evidenţiază calibrul extrem de mărit
al esofagului, care conţine resturi alimentare, lichid de hipersecreţie,
realizîndu-se un aspect mlăştinos, neomogen
∙ Diverticolul esofagian
฀ Plus de umplere (deverticulum=deviere), situat în orice regiune a
esofagului de la gura lui Kilian pînă la cardie, putînd să fie de
pulsiune, de tracţiune şi micşti (vezi patologia esofagiană).
∙ Cancerul esofagian
฀ Examenul cu suspensie baritată pune în evidenţă semne tipice de
neoplasm localizat în treimea mijlocie a esofagului, cu stenoză
excentrică, contur imprecis, neregulat, semiton malign, relief
anarhic, amputare de pliuri, invazia organelor de vecinătate, etc.
฀ Hernia hiatală a stomacului se poate evidenţia

prin opacefierea mediastinului postero-inferior, în
special după administrarea de contrast opac (vezi
patologia diafragmului).
Concluzii
Patologia mediastinala, foarte bogata si complexa
poate fi evidentiata cu ajutorul explorarilor radio-
imagistice care contribuie in mod substantial la
stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential in vederea
aplicarii unui tratament medico-chirurgical adaptat la
fiecare bolnav in parte in functie de suferinta pe care o
prezinta.
LP
SINDROAME RADIOLOGICE
1. SINDROMUL PARIETAL
2. SINDROMUL PLEURAL
3. SINDROAMELE PULMONARE
a. SINDROMUL ALVEOLAR
a. SINDROMUL INTERSTITIAL
a. SINDROMUL BRONSIC
a. SINDROMUL VASCULAR
a. SINDROMUL PARENCHIMATOS
4. SINDROMUL
MEDIASTINAL
SINDROMUL MEDIASTINAL
1. DEFINITIE
2. ELEMENTE DE ANATOMIE TOPOGRAFICA
3. COMPARTIMENTAREA MEDIASTINULUI
4. METODE DE EXAMINARE
5. SEMIOLOGIE RADIOIMAGISTICA
6. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR
7. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI MIJLOCIU
8. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI POSTERIOR
Definiţie
฀ Sindromul mediastinal reprezintă suma semnelor

radiologice care traduc existenţa de ţesuturi dense, fluid
sau gaz în interiorul mediastinului asociind de regulă
mărirea sa de volum difuză sau localizată
elul traditional tricompartimental
De profil:
Anterior:
delimitat în faţă de stern, iar
posterior de un plan ce trece prin
faţa anterioară a arborelui
traheo-bronşic şi posterior de
cord.
mijlociu:
detelimitat anterior de planul de
mai sus şi posterior de un plan
Incidenţa de faţă:
฀ ce trecesituat
superior: pe faţa anterioară
deasupra porţiunii a
orizontale avertebrali.
corpilor aortei.
฀ mijlociu: situat între mediastinul
posterior:
superior şi cel inferior -nivel carina
este
฀ inferior:constituit de
situat inferior
trece la nivelul carinei
şanţurile
de planul ce
latero şi costovertebrale
CARACTERELE GENERALE ALE
OPACITATILOR MEDIASTINALE
▪ LIMITA EXTERNA NETA SI CONTINUA
▪ FORMA CONVEXA SPRE PLAMAN
▪ RACORD IN PANTA LINA CU MEDIASTINUL
▪ LIMITA INTERNA NEDELIMITABILA (SILUETA)

SEMIOLOGIA GENERALA A
OPACITATILOR MEDIASTINALE
▪ DEPLASARI ALE LINIILOR

MEDIASTINALE
▪ SEMNUL SILUETEI
▪ SEMNUL CERVICO-TORACIC
▪ SEMNUL CONVERGENTEI HILULUI
▪ SEMNUL ACOPERIRII HILULUI
▪ SEMNUL “ICEBERG” – ului
▪ SEMNUL ATRACTIEI ESOFAGULUI
CARACTERELE GENERALE ALE OPACITĂŢILOR
MEDIASTINALE
฀ unice sau multiple

฀ formă rotundă, ovalară, neregulată
฀ dimensiuni de la câţiva milimetri la mai mulţi centimetri
฀ contur extern net şi continuu, convex spre plămân ,se racordează în
pantă lină cu marginea mediastinului
฀ limita internă invizibilă „înecată” de restul mediastinului-omogenă
฀ CT poate stabili originea in functie de densitate
฀ hidrică
฀ vasculară
฀ parenchimatoasă densă,
฀ iodofilă
฀ chistică
฀ lipomatoasă
HIPERTRANSPARENŢE MEDIASTINALE
฀ prezenţa de aer sau gaz în zonele unde acesta nu ar trebui să existe
฀ pneumomediastin,
฀ mediastinite,
฀ abcese mediastinale
฀ hernii ale organelor cavitare abdominale.
฀ Computer tomografia este metoda de elecţie pentru diagnostic,

aceasta poate preciza prezenţa gazului în orice zonă şi în cantităţi
oricât de mici
CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE
฀ Calcificările pot apare în oricare structură

mediastinală
฀ Aspectul radiologic este variabil în funcţie de organul

interesat şi de natura procesului patologic căruia i se
datorează.
CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE
฀ Aspectul radiologic al calcificărilor:
฀ 1).Adenopatiile calcificate pot avea aspect de: „bulgări” în
tuberculoză, histoplasmăză sau mai rar în limfoamele
tratate;calcificările arciforme în „coajă de ou” apar în silicoză şi
mai rar în sarcoidoză şi în micoze.
฀ 2).Calcificările vasculare sunt calcificări fine, semicirculare,
localizate la nivelul aortei ateromatose, arterelor coronare şi
mult mai rar la nivelul arterei pulmonare.
฀ 3).Calcificările cardiace apar în pericardita constrictivă
tuberculoasă.
฀ Calcificările sunt observate la nivelul valvulelor, coronarelor, la
nivelul pereţilor unui anevrism cardiac.
฀ 4).Calcificările tumorale pot fi: nodulare, sunt excepţionale de
tip periferic în chistele bronhogene
Etiologia maselor mediastinale
฀ Anterior
฀ tumori tiroidiene (guşa cervico-toracică)-

฀ adenomul paratiroidian-
฀ tumorile lojei timice (timom),
฀ tumorile limfotimice
฀ chistul pleuropericardic
฀ teratomul-
฀ adenopatii-limfoame-
฀ lipoame sau lipomatoză difuză
฀ anevrism aortic-
฀ herniile prin orificiul Morgangni
฀ mediastinul mijlociu
฀ tumori tiroidiene (guşa inter-traheo-esofagiană)-

฀ chistul bronhogenic, rar paraesofagian
฀ adenopatii benigne sau maligne
฀ chiste hilare-
฀ anevrism aortic
฀ hiernii hiatale
฀ mediastinul posterior
฀ tumori neurogene benigne sau maligne
฀ tumori endocrine
฀ anevrismul aortei descendente toracice-
฀ adenopatii
฀ inflamaţiile ţesuturilor moi în patologia vertebrală
(infecţii, tumori)
฀ mediastinite acute- cronice
฀ guşa plonjantă posterior
LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR

HIPERTROFIA TIMUSULUI
BILOBA
RA UNILOBAR
ANEVRISME DISECANT AL AORTEI ASCENDENTE
DISECŢIA DE AORTĂ
A.A., sex F., 64 ani.

Dg. de trimitere: Disecţie de
aortă ascendentă.
C.T.: Disectie aortă ascendentă.
De Backey tip II.
ANEVRISMUL ARTEREI PULMONARE
M.F., sex F., 68 ani.

Dg. de trimitere: Tumoră parietală toracică sternoclaviculară
dreaptă.
C.T.:
Anevrism de trunchi arteră pulmonară şi dilataţia arterelor
pulmonare, confirmat angiografic.
Calcificări ganglionare precarinal şi paraesofagian.
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
Sindromul vascular pulmonar
Definitie
Este ansamblul de informaţii obţinute cu ajutorul unei

radiografii toracice standard care poate evidenţia modificări
fiziologice sau patologice ale vaselor pulmonare, prin
modificarea hemodinamicii locale.
Elemente de anatomie
฀ Vascularizaţia plămânului este formată dintr-o
circulaţie funcţională reprezentată de mica
circulaţie (ventricul drept, pulmon şi atriu stâng) şi
de o circulaţie nutritivă ce ţine de circulaţia
sistemului aortic (circulaţia bronşică, ramuri din
intercostale, ramuri din aorta toracică)
฀ Vascularizaţia funcţională este asigurată de

trunchiul pulmonar cu cele două ramuri ale lui:
artera pulmonară dreaptă şi artera pulmonară
stângă şi de cele patru vene pulmonare : două drepte
şi două stângi.
฀ Vascularizaţia nutritivă este asigurată de către

arterele bronhice din aorta toracică, respectiv de
către venele bronhice (tributare venelor
brahiocefalice la stânga şi venei azigos la dreapta).
Elemente de fiziologie
Regimul presional al plamanilor în ortostatism este în funcţie de efectul

gravitaţiei, care creează diferenţe între presiunea hidrostatică la baze, în
porţiunea medie şi apicală.
În porţiunea apicală, presiunea alveolară este superioară celei arteriale şi

venoase. Capilarele sunt puţin funcţionale, iar alveolele destinse. Transparenţa
pulmonară este mare, iar desenul pulmonar sărac.
În porţiunea medie, presiunea arterială este superioară celei alveolare şi celei

venoase .
În porţiunea bazală situaţia este inversată. Presiunea arterială şi venoasă sunt

superioare presiuniii alveolare. Capilarele sunt destinse la maximum iar
alveolele parţial colabate. Pulmonul este puţin transparent, iar desenul
pulmonar este cel mai bogat.
Fiziopatologia vascularizatiei pulmonare in cursul cardiopatiilor
฀ La subiectul sanatos in ortostatism,
vascularizatia pulmonara este
predominanta la baze datorita
diferentei de presiune intre apex si
baze de cca 25 cm coloana de apa.
฀ In pozitie Trendelenburg distributia e

predominant apicala.
฀ Cresterea debitului cardiac in conditii

de efort la subiecti santosi (fara
cresterea rezistentei periferice
pulmonare) determina cresterea
presiunii pulmonare predominant la
nivel apical ducand la egalizarea
vascularizatiei intre baze si zona
apicala pulmonara
Fiziopatologia vascularizatiei pulmonare in cursul
cardiopatiilor
฀ Un obstacol in calea reintoarcerii venoase pulmonare

(stenoza mitrala de ex.) determina o hipertensiune venoasa
pulmonara masurabila prin nivelul presiunii capilare
pulmonare blocate: presiunea capilara medie normala este
de 5-10 mmHg.
฀ In functie de diferenta de presiune dintre baze si apex, vor

aparea diferite modificari vasculare :
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de 10 – 15 mmHg

฀ Determina o egalizare a vascularizatiei intre baze si
zonele apicale pulmonare.
฀ Poate aparea si la subiectii normali (chiar si in
absenta cresterii debitului cardiac)
฀ Este un semn fiabil numai comparativ, evaluat in
evolutie fata de un cliseu anterior.
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de 15 – 25 mmHg
฀ Vascularizatia pulmonara diminua la nivelul bazelor

(unde presiunea este cea mai mare) ceea ce duce la
redistribuirea vascularizatiei spre regiunile apicale,
unde presiunea este mai redusa (si unde in consecinta
edemul interstitial are mai putine conditii sa se
produca).
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de aproximativ 25 mm Hg

฀ redistributiei circulatiei se adauga aparitia unui edem
interstitial, la nivelul bazelor: un edem
peribronhovascular cu un contur flu al vaselor,
aparitia liniilor lui Kerley si a unei linii opace
periferice pleurale (colectii minime pleurale).
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de aproximativ 35mmHg

฀ determina producerea unui edem alveolar: aparitia de
opacitati cu contur flu, rau delimitate, cu prezenta
bronhogramei aeriene, situate in ansamblu in jurul
hilurilor sub forma de aripi de fluture (corpul fiind
reprezentat de mediastin).
฀ Sub tratament tonicardiac si diuretic aceste opacitati
alveolare de EPA se remit rapid
฀ Precapilar
฀ Capilar
฀ Postcapilar
Sector precapilar
฀ A) Hipervascularizatie -hiperemie pulmonara.
฀ boli cu sunt stg.-dr (DSA)

฀ hipervolemie (IR cu sdr. nefrotic)
฀ hiperchinezie (hipertiroidism)
dsa
฀ Rx:
฀ reducerea transparentei pulmonare
฀ cresterea grosimii desenului pulmonar
฀ absenta sindromului alveolar sau interstitial
฀ artera pulmonara in hil de dimensiuni crescute
plamin hipervascularizat
Boala mitrala: edem linii kerley B

Sector precapilar
฀ B) hipovascularizatie - olighemie
฀ bilateral (tetralogia Fallot)

฀ unilateral (stenoze de artera pulmonara
congenitala sau dobandita ;ex:sdr. Mc Leod)
฀ Rx:
฀ hipertransparenta pulmonara difuza
฀ desen pulmonar gracil
฀ hil ↓, dar uneori ↑
฀ C) hipertensiune pulmonara precapilara

฀ spasm arteriolar de protectie a segmentului
din aval
฀ Rx:
฀ hil, vase perihilare dilatate, amputate cu
reducerea desenului vascular in periferie
(unde plamanul apare hipertransparent)
฀ dilatarea cavitatilor cardiace drepte
Sector precapilar
฀ hipovascularizatie - olighemie
฀ bilateral (tetralogia Fallot)

฀ unilateral (stenoze de artera pulmonara
congenitala sau dobandita ;ex:sdr. Mc Leod)
฀ Rx:
฀ hipertransparenta pulmonara difuza
฀ desen pulmonar gracil
฀ hil ↓, dar uneori ↑
฀ hipertensiune pulmonara precapilara
฀ spasm arteriolar de protectie a segmentului

din aval
฀ Rx:
฀ hil, vase perihilare dilatate, amputate cu
reducerea desenului vascular in periferie
(unde plamanul apare hipertransparent)
฀ dilatarea cavitatilor cardiace drepte
Sindromul vascular
Sectorul capilar
฀ Cauze:
฀ compromiterea patului capilar prin
฀ procese de fibroza interstitiala
฀ hiperinflatie alveolara
฀ Rx:
฀ sdr. interstitial / bronsic
฀ hipertensiune pulmonara
Sectorul postcapilar
Staza venoasa pulmonara
-afectiuni ce blocheaza intoarcerea sangelui
spre AS
acuta
฀ prin insuficienta ventriculara stg ac.
฀ Rx:
฀ sdr. alveolar = EPA
cronica
฀ prin acumulare pasiva de sange in
teritoriul venos
฀ Rx.:
฀ redistributia vasculara
฀ edem interstitial: linii Kerley, desen
reticular, micronoduli
฀ edem alveolar in ariile pulmonare
neprotejate; nu se mai produce odata cu
aparitia HTP
Hipertensiunea arterială pulmonară
฀ HTP postcapilară
(insuficienţa cardiacă
stângă)=stază vasculara
pulmonară ce apare prin
afecţiuni ce blocheză
întoarcerea sângelui spre AS
Malformaţii arteriale pulmonare
1. Absenţa arterei pulmonare:
Radiografia standard evidenţiază:
฀ plămân mic homolateral

฀ atracţia mediastinului
฀ ridicarea cupolei diafragmatice
฀ hil mic
฀ diminuarea unilaterală a opacităţilor pulmonare vasculare cu aspect
hipertransparent al parenchimului
฀ semne de hipervascularizaţie de origine sistemică:
฀ mici vase subţiri şi reticulare perihilar
฀ îngroşare pleurală
฀ crestături costale (eroziuni)
Oligemie
Hiperemie
Edem interst
HTPV grd III
Edem alv
Edem alv
Absenta arterei pulmonare
Alte malformatii arteriale
2. Artere pulmonare ce iau naştere din aortă
3. Artera pulmonară stângă retrotraheală
4. Anevrisme arteriovenoase congenitale
5. Stenoze ale trunchiului arterial pulmonar şi ale

ramurilor sale (coarctaţii)
6. Anevrismul congenital de arteră pulmonară
7. Dilataţia arterei pulmonare şi a ramurilor sale

Sindromul vascular pulmonar -urgente medicale
EDEM PULMONAR ACUT

Depasirea capacitatii interstitiului si capilarelor, transsudat
alveolar, inundatie alveolara.
Rx.:-opacitati bazale crescatoare rapid cranial; aspect

nouros, “vatos”, vag nodular, amorf, nesistematizat,
perihilar bilateral.
-pleurezie - transsudat bilateral;
-cardiomegalie cu semne clinice de insuficienta cardiaca
Dg.dif.: alte cauze de edem pulmonar acut:toxic,gaze etc.
(cordul normal).
Embolia si infarctul pulmonar
Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu

material embolic migrat.
Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI
1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul
AP; hipertransparenta sistematizata; Scintigr.perfuzie:=zona
hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta
vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism
selectiv ram trombozat si perfuzie fibrinolitica
(Uro/Streptokinaza);
-pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale)
Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.
2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.”pneumonia

like”;banda;nodular-ovala;complicatii:excavare,abcedare
Embolia si infarctul pulmonar
Plamin hipovascularizat:
infarcte multiple post-embolii pulmonare repetate
Radiografie toracica Computer

incidenta PA tomografie-
Malformaţii venoase pulmonare
Sunt adesea suspectate pe radiografia clasică şi diagnosticul
este confirmat prin CT sau IRM, tehnici care permit, în cele mai
multe cazuri, evitarea efectuării unei angiografii.
Anomalii de calibru
obstrucţie printr-un inel fibros sau o diafragmă

฀ hipoplazie
฀ atrezie.
Sindromul vascular-sumarizare
Fluxul sanguin pulmonar depinde de
-integritatea patului vasc.;
-debitul arterial pulm.
-presiunea art/venoasa.
Alterarea acestor factori duce la
modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic.
PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT
Cauze: -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;
-stenoza arteri pulmonare (congenitala, dobindita);
-embolia pulmonara;
-shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)
Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;
- desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.
Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA
Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +
tromboliza (mecanica, urokinaza)
Sindromul vascular -sumarizare
PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT
a Tip arterial: : marirea calibrului vascular+-cresterea

fluxului arterial fara cresterea rezistentei periferice; cord
“sportiv-”
-shunt stg - dr. cu cresterea rezistentei periferice
exemple - DSA;DSV
b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza
vasculara
- linii Kerley B;
- apicalizarea desenului vascular prin
dilatare
venoasa (redistributie apicala)
HTAP
HTP A+V
.
EDEM INTERST
Edemul interstiţial
Rx evidentiaza :
฀ Liniile Kerley B
฀ Bandă opacă de contur
pleural axilar sau bazal
฀ Nodulii interstiţiali
฀ Modificări de
configuraţie ale
cordului
Edemul alveolar
aspectul clasic de „aripi de fluture”.
Rx evidentiaza :
฀ Opacitati confluente,
nesistematizate, bilaterale,
predominant la baze
฀ Predomina in regiunea
perihilara
฀ De regula asociaza epansament
pleural sau ridicarea cupolei
diafragmatice
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
PROF.DR. IOAN CODOREAN

Dr. Dragos Cuzino
SINDROAMELE PULMONARE
ALVEOLE = SINDROM ALVEOLAR
INTERSTITIU = SINDROM INTERSTITIAL
LICHID± SINDROM
CELULE
PARENCHIMATOS
VASE = SINDROM VASCULAR
BRONSII = SINDROM BRONSIC

Sindromul parenchimatos pulmonar
1. DEFINITIE
2. NODULUL PULMONAR SOLITAR
3. MACRONODULI PULMONARI MULTIPLI
4. CANCERUL BRONHO-PULMONAR
5.PNEUMONII ACUTE SUPURATE
6.TUBERCULOZA PULMONARA
Sindromul parenchimatos pulmonar
• Reprezinta totalitatea informaţiilor radiologice privitoare la

un grup de afectiuni parenchimatoase pulmonare, care nu
respecta teritoriile definite histologic si nici semnele
radiologice ale celorlalte sindroame pulmonare.
• Etiologic
–afecţiuni neoplazice primitive sau secundare

– afecţiuni inflamatorii foarte agresive (necrozante)care în
evoluţie asociază cavităţi sau noduli pulmonari
Semnele generale ale leziunilor din
sindromul parenchimatos
• sunt inconjurate de parenchim aerat indiferent de

incidenta
• cand sunt periferice se racordeaza in panta brusca

cu peretele toracic sau mediastinal
• hipertransparentele se asociaza cu reducere de

calibru si numar a vaselor pulmonare
Sindromul parenchimatos
In cadrul sindromului parenchimatos pulmonar se descriu două tipuri de

leziuni:
noduli pulmonari intraparenchimatoşi
cavităţi intrapulmonare
SINDROMUL PARENCHIMATOS
1. macronoduli solitari intraparenchimatosi

- unici - multipli
• benignI – benignI
– sancru de inoculare » tuberculoame
– tuberculom » infiltrate
– infiltrat tuberculos tuberculoase
– caverna neevacuata » caverne neevacuate
– chist hidatic » chiste hidatic
– tumori pulmonare benigne: » tumori pulmonare
» adenom benigne:
» hamartom adenomatoza
– abces pulmonar neevacuat » aspergiloza
– aspergiloza » abcese pulmonare
neevacuate
– silicoza
» silicoza
– hematom posttraumatic
» infarcte pulmonare
– infarct pulmonar
» noduli reumatoizi
– angiom pulmonar
» infiltrate fugace
– nodul reumatoid
– infiltrat fugace
• malignI
– cancer bronsic – malignI
– metastaza pulmonara unica » cancer bronhiolo-
alveolar
» metastaze
pulmonare
Nodulul pulmonar solitar(NPS)
Opacitate pulmonara unica, cel mai adesea de forma rotund-
ovalara, dar uneori neincadrabila intr-o forma geometrica, cu
diametrul maxim mai mic sau egal cu 3 cm
Etiologie
Formatiuni tumorale
Benigne
Maligne -Hamartom
-Hamartocondrom
-Carcinoame pulmonare primitive -Fibrom
-Limfoame pulmonare primitive -Condrom
-Metastaze pulmonare unice -Leiomiom
-Lipom etc.
.
La limita dintre malign si benign
-Carcinoidul pulmonar primitiv
Etiologie
• Leziuni inflamatorii infectioase sau neinfectioase
-Granulomatoase
-infectioase -TBC
-neinfectioase -Sarcoidoza
-Granulom plasmocitar
-Granulomatoza Wegener
-Poliartrita reumatoida
-Infiltratul Loffler
-Pneumonii rotunde -acute
-cronice
-Abcese pulmonare
-Atelectazii rotunde.
-Chiste hidatice
-Aspergilom -pulmonar
-bronsic
INCIDENTA NSP
• Frecventa crescuta:
-Tumorile pulmonare maligne -peste 40%
-Adenocarcinomul - cel mai frecvent
-Afectarea TBC -peste 20%
-Tuberculomul - cel mai frecvent
• Frecventa medie (~3%):
-Hamartoamele
-Metastazele pulmonare unice
-Chistele hidatice
-Atelectazia rotunda
-Carcinoidele
-Infarctele pulmonare
• Toate celelalte etiologii sunt extreme de rare
Stabilirea diagnosticului etiologic al
NPS
• Criterii clinice
-Varsta
-Statutul de fumator sau nefumator
-Contactul TBC sau TBC in antecedente
-Existenta unei tumori maligne in antecedente
• Date de laborator
-Examenul sputei
-bacteriologic,inclusiv pentru BK
-citologic-celule neoplazice
-Examenul histopatologic sau citopatologic al produsului
recoltat
prin bronhoscopie sau PBAF ghidata CT
• Bronhoscopie
• Examen CT
Criteriile de interpretare CT
ale NPS (1)
1. Diametrele NPS
-eventuala modificare in timp -crestere, rata cresterii
-scadere sub tratament
-disparitie cu sau fara tratament
2. Semnul convergentei vaselor
3. Semnul haloului
4. Conformatia marginilor: -margini neregulate
-margini rotunjite
-margini lobulate
5. Aspectul contururilor: -contururi nete
-contururi infiltrative
6. Localizarea: -periferica
-centropulmonara
-lobara si segmentara
7. Eventuala relatie cu pleura: -retractia pleurala
-infiltratia pleurala
Criteriile de analiza ct ale
NPS (2)
8. Relatia cu bronsiile: -dezvoltarea intrabronsica
-existenta bronhogramei aerice
-bronsii stenozate
-bronsii amputate
-bronsii dilatate
9. Studiul densitatilor si al structurii generale
a)densitati -solide
-lichidiene
-de tesut adipos
b)structura -omogena
-neomogena – analiza cauzelor
10. Aspectul eventualelor caverne
11. Aspectul eventualelor calcificari
12. Modalitatea de captare a substantei de contrast
13. Evidentierea CT a unor metastaze fara expresie clinica,
radiologica sau de laborator
Diametrul maxim al NPS
• Indiferent de diametrul maxim, peste

40% din NPS sunt de etiologie
maligna .
• Cresterea diametrului la doua
examene succesive suspiciune de
malignitate.
• Cresterea continua a diametrelor la 3
examene succesive pe parcursul a 6
luni-1 an, este un indiciu cert de
malignitate.
• Scaderea continua a diametrului
maxim la examene succesive pe 6
luni -1 an, sub tratament TSS este un
indiciu clar de TBC.
• Disparitia completa a unui NPS in
decurs de cateva zile, fara tratament -
diagnostica pentru infiltrat Löffler .
Semnul convergentei vaselor
• Definitie: directionarea micilor

vase adiacente NPS catre
leziune.
• Suspiciune de malignitate:
apare frecvent in
adenocarcinom.
semnul haloului
• Definitie: existenta unei
infiltratii perilezionale cu
aspect de sticla mata,
care bordeaza NPS in
intregime sau partial.
Diagnostic anatomopatologic
• Apare frecvent in postoperator – adenocarcinom
tumorile maligne
(indeosebi in
adenocarcinoame) si
relativ frecvent in TBC.
Diagnostic CT (proba
terapeutica) si bacteriologic –
leziune TBC
aspectul marginilor
• Definitie:
• reprezinta forma limitelor NPS fata de
parenchimul pulmonar adiacent.
Margini -neregulate - forma
neincadrabila geometric
-rotunjite -
-lobulate - boseluri la limita cu
parenchimul pulmonar
Asocierea marginilor lobulate cu cele
rotunjite ridica suspiciunea de
malignitate, dar este prezenta si in
tuberculoame
-hamartoame Margini rotunjite si
lobulate.
-carcinoid adenocarcinom.
aspectul contururilor
• Definitie: reprezinta
limita neta sau
infiltrativa a NPS fata de
inconjurator.
• Contururile
-nete
-infiltrative
• Contururile nete -
benignitate,
• infiltrative -pentru
malignitate sau pentru
afectiuni inflamatorii
cronice. Contururi infiltrative.
Contururi nete.
hamartom tuberculom
RELATIA NPS CU PLEURA
Retractia pleurala -
-este mai frecventa in
cancerul pulmonar, mai ales in
adenocarcinom.
Apare rar si in tuberculoame
Infiltratia pleurala
- -apare practic numai in Retractie pleurala. adenocarcinom.
neoplazii maligne si in Prezinta si bronhograma aerica.
tuberculoame
Infiltratie pleurala.( leziune TBC.)

hiperinflatia perilezionala
• Definitie:
– aparitia unor zone

buloase, fara structuri
vasculare, in jurul NPS.
• Indicator de mare
probabilitate pentru
adenocarcinom.
existenta si tipul calcificarilor
Calcificari masive (tuberculom.)

Localizarea NPS
Criteriu fara mare valoare diagnostica.
Singura indicatie relativa o reprezinta preferinta

TBC pentru lobii superiori si segmentele apicale
ale lobilor inferiori.
• Scopul principal al investigarii NPS este

stabilirea etiologiei maligne sau benigne si
orientarea in consecinta a atitudinii
terapeutice
Barbat, 67ani,Rx siCT -nodul pulmonar solitar.
Indicatia PET-CT:pt.aprecierea substratului malign /benign a leziunii
Examen AP:
carcinom cu
celule ovale.
NIRS TOKYO 2003

macronoduli intraparenchimatosi
• multiplii
benigni maligni
tuberculoame cancer bronhiolo- alveolar
infiltrate tuberculoase metastaze pulmonare
caverne neevacuate
chiste hidatice
tumori pulmonare
benigne: adenomatoza
aspergiloza
abcese pulmonare
neevacuate
silicoza
infarcte pulmonare
noduli reumatoizi
infiltrate fugace
Macronoduli intraparenchimatosi
Chiste hidatice multiple
2. cavitati intrapulmonare
■ cu pereti grosi
• abces pulmonar partial/total
evacuat
• caverna tuberculoasa recenta
• cancer pulmonar I excavat
• metastaze excavate
• aspergilom pulmonar excavat
• chsit hidatic partial / total
evacuat
■ cu pereti subtiri
• chist aeric
• plaman polichistic
• bule de emfizem
• pneumatocele
• bronsiectazii
• abcese , caverne vechi
Cancer pulmonar excavat
Cancer bronho-pulmonar
Cea mai frecventa localizare neoplazica
FUMATUL
Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos);
adenocarcinom; celula mica (“oat cells”); sarcom.
Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central)

- bronsii mici (periferic)
- alveolar (rarissim).
Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie;
- exobronsic - ”iceberg”
Carcinomul bronsic - semne Rx
• Mase periferice
– excavare :
• 10-15% in cancerul periferic pe
rgr.
• mai bine demonstrata pe CT
• datorata necrozei centrale sau
formarii de abces secundar
obstructiei bronsice
• +/- nivel de lichid
• peretele cavitatii este de obicei
gros si cu contur intern neregulat,
nodular, dar uneori apare subtire
– bronhograma aeriana
• uneori in adenocarcinoame,
obisnuit in carcinomul alveolar
Cancer bronho-pulmonar lob superior drept
-tip endobronsic: obstructie bronsica si atelectazie secundar
a
Tomografie plana
Radiografie standard Bronhografie
Obstructia bronsiei primitive: atelectazia plm.stg.
Cancer endobronsic
CANCER EXOBRONSIC-
“MASIV AL HILULUI” CANCER NODULAR PERIFERIC
“Krebs füsse'"
Carcinomul bronsic
- cancerul virfului pulmonar (Pancoast)
• Rx
- masa + distructie osoasa
(coaste, vertebre, etc.)
- invadeaza plexul brahial si ggl.
simpatic cervical inferior - cel mai
bine demonstrat prin CT si IRM
• CT
– bun in special ptr. interesarea
osoasa
• IRM
– sectiunile in plan coronal si
sagital demonstreaza
raporturile tumorii cu plexul
brahial si vasele
subclaviculare
– . invadarea grasimii
extrapleurale
• Echografia
– prin fosa supraclaviculara ptr.
biopsie percutanata
Sindrom Pancoast - Tobias
Cancer bronhopulmonar periferic Cancer bronho-pulmonar:

apical sting cu distructia arcurilor extensie parietala
costale I - IV si a vertebrelor T1-
Rolul imagisticii
apreciaza extenzia loco-regionala
metode:- IRM,CT, angio pulmonara aspecte:- extensia
mediastinala - adenopatie, stenoza,
tromboza vcs;
- extenzia parietala - apex - sdr. pancoast-tobias;
- extenzia lobara - cancer lobar (“lobita
canceroasa”)
- invazie pericard - pericardita - ecocardiografia
evidentiaza complicatiile
- necroza - excavare - suprainfectia;
-invazia costala, pleurala
deceleaza metastazele
os - scintigr.; creier - IRM,CT; ficat, CT,IRM,US
CANCER PULMONAR METASTATIC
modalitati de diseminare:
- hematogena: noduli opaci diseminati
anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net,
forma rotunda (“lansare de baloane”). apar: cancer
primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata
- limfatica: limfangioza: diseminare peribonho-

vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane,
micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu
pleurezie. apar: sin, pancreas, stomac
- mixta: carcinomatoza “miliara”: diseminare in

interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli diseminati pe
fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare.
apar: sin, tiroida, digestiv
dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara
tbc; silicoza, viroze, colagenoze
METASTAZE PULMONARE TIP HEMATOGEN
METASTAZE PULMONARE
DISEMINARE LIMFATICA
Pneumopatii acute supurate
ABCESUL PULMONAR
Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc.
Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei);

- hematogen (septicopioemie);
- contiguitate (plagi, fracturi, post-operator);
•Anatomie radiologica:
•- stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic,
”amputat”; opacitate centrala intensa, nodulara;
•- stadiu supurativ (post-vomica):
-recent:”gura de cuptor”- imagine hidro-aerica cu nivel inalt, liniar,
neted si congestie in jur;
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel
opac periferic, gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid.
- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.
•Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;
- cronicizare impune tratament chirurgical
ABCES PULMONAR: faza pre-vomica
ABCES PULMONAR SECUNDAR
Nivel hidroaeric
pneumonie
pleurezie
ABCES PULMONAR SECUNDAR PNEUMONIEI
ABCES PULMONAR IN FAZA CRONICA "CHIRURGICAL ”
Pneumopatii acute supurate
STAFILOCOCIA PLEURO-PULMONARA
Copil 0-1 an; SIDA; alte imunodeficiente
Anatomie radiologica: - noduli bronhopneumonici;
- pneumonie extensiv/ agresiva;
- abcedare
- pneumatocele gigante;
- pleurezii purulente
- piopneumotorax
Evolutie: grava, rapida (ore).
GANGRENA PULMONARA
Supuratie grava cu germeni anaerobi; asociata cu imunodeficienta;
Anatomie radiologica: focare pneumonice, necroze masive si abcese;
Imagini complexe: opacitati extinse, imagine hidro-aerice
multiple
SUPURATIE PULMONARA STAFILOCOCICA
Dupa 2 SAPTAMANI
TUBERCULOZA PULMONARA
Etiologie:
Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)
CLASIFICARE:
Tuberculoza primara(primoinfectia);
Tuberculoza secundara (ftizia)
Tuberculoza pulmonara primara
Copil: 2-7 ani, rar adolescent.
Anatomie radiologica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:

afect primar => limfangita=> adenita
(sancru inoculare=alveolita acinara)
Complex integral = “in haltera”
Obisnuit este vizibila doar adenopatia satelita, paratraheala
EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum

sechele cicatrici fibro-calcare; viraj tuberculinic - imunitate;
- 10% complicatii: miliara; bronhopneumonie;
pneumonie cazeoasa cavitara;
caverna primara (asociat adenopatie)
COMPLEX PRIMAR TUBERCULOS RANCKE
AFECT
ADENITA
LIMFANGITA
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT: congestie perifocala
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT:periadenita
Triunghiul Sluka
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT
diseminarea hematogena= miliara tbc
ADENITA
SECHELE DUPA TBC PRIMARA
• calcificari in parenchim si
ganglionii regionali noduli fibrosi apicali sisubclaviculari
TUBERCULOZA SECUNDARA
1 Noduli fibrosi apico-subclaviculari: potential ftizio-
geni(BK “dormant”=>reactivare); Rx=micronoduli tip
Simon, Aschoff-Puhl,Hedwall;reactivare - leziune
activa subclaviculara.
2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa

nevindecabila spontan;Rx=nodul palid gr.II tip Assman(ro-
tund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)
Evolutie:necroza - cazeificare - excavare - CAVERNA
Caverna recenta:”racheta de tenis”:infiltrat partial excavat cu
bronsie de drenaj inflamata;
Caverna elastica: hipertransparenta
circumscrisa,ax mare orizontal,pereti supli;
Caverna scleroasa:
pereti grosi,rigizi,contur neregulat,fibroza si lez combinate in jur
FTIZIOGENEZA APICALA
Infiltrat precoce
ggl
NODULI FIBROSI APICALI =>POTENTIAL FTIZIOGENI

TUBERCULOZA CAZEOASA CAVITARA
DEBUT AL FTIZIEI ADULTULUI=CAVERNA
Tomografie plana
TBC SECUNDARA
FTIZIA
TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme

de caverne (“miez de pîine”); pneumonie cazeoasa;
bronhopneumonie.
TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar =
infiltrat blocat cu potential de reactivare.
TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX
TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza exten-
siva, pahipleurite,bronsiectazii, emfizem.
Forme particulare: MILIARA adultului; PLEUREZIA.
COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; FIBRO-
TORAX; CORD PULMONAR CRONIC; AMILOIDOZA
TBC SECUNDARA
FTIZIE: CAVERNA GIGANTA
Diseminare
controlaterala
TUBERCULOZA EXTENSIVA CAZEOASA
-Sisteme
de caverne
-pneumonie
cazeoasa lob
inferior sting
TUBERCULOZA CAZEOASA CAVITARA
Caverne, infiltrate, fibroza Tomografie plana

FTIZIE; PNEUMONIE CAZEOASA CAVITARA
FTIZIE:DISEMINARE BRONHOGENA
FTIZIE:DISEMINARE MILIARA
FTIZIE HIPERCRONICA & SECHELARA
FIBROTORAX TUBERCULOS
ASPERGILOM
Caverna tuberculoasA complicata

micotic
SINDROAME TORACICE
SINDROMUL INTERSTITIAL
Elemente de anatomie
3
Tesutul interstitial reprezinta scheletul
parenchimului pulmonar 2 1
Se clasifica in : 2
• sector axial(central(1)corespunzator
interstitiului peribronhovascular
• sector periferic(2) reprezentat de septurile
interlobulare si tesutul interstitial
subpleural
• sector intralobular (3)reprezentat de
peretii alveolari
Nu este vizibil in mod normal pe o radiografie
standard, dar devine vizibil in caz de ingrosare
patologica.
CT cu sectiuni fine permite studiul in detaliu al

patologiilor interstitiale.
Permite analiza leziunilor elementare si repartitia lor
atat in plan vertical si orizontal cat si in cadrul unui
lobul pulmonar secundar facilitand diagnosticul.
Definitie
Ansamblul de semne radiologice ce atesta ingrosarea tramei de tesut
conjunctiv al plamanului
din compartimentele peribronhovascular, interlobular, parietoalveolar.
DATORATE: LEZIUNI ELEMENTARE
• infiltratie lichidiane
(edem • Opacitati nodulare
hemodinamic,
inflamator, toxic) • Opacitati lineare
• staza venoasa • Opacitati reticulare
cronica sau
limfatica
• proliferarii de
celule anormale
Caracteristici radiologice:
• nesistematizate
• contur net
• absenta confluarii
• evolutie lenta
Cauzele sindromului
interstitial
I.Cunoscute :
A.Maligne : D.Iatrogene :
• limfangita carcinomatoasa • Leziunile radice
• limfomul • medicamente
• maladia Waldenstrom -amiodarona
(pneumonie limfocitara
interstitiala cu evolutie -bleomicina
cronica) -D-penicilamina
B.Infectioase: -metrotrexat
• mycobacteriene (B. Koch) -saruri de aur
• virale (varicelozoteriene) E. Prin hipersensibilizare
• parazitare( Pneumocistis (inhalare de agenti organici )
carini la HIV +) • alveolita alergica extrinseca –
• fungice (toxoplasmoze) plamanul crescatorilor de
C. Inhalatii : pasari / fermier/ umidificatori
• silicoza F.Edem pulmonar acut in
• azbestoza stadiu initial (de edem
• metale grele interstitial)
• antracoza
• berylioza
Cauzele sindromului
interstitial
II.Necunoscute( Idiopatice) :
• maladia Besnie-Boeck-Shaumann(sarcoidoza)
• fibroza interstitiala idiopatica
• colagenoze si vasculite ( sclerodermie, LED,poliartrita reumatoida,
maladia Wegener, poliarterita nodoasa, sdr. Goodpasture)
• histocitoza X
• Limfangio-meiomiomatoza
• pneumopatie cronica cu eozinofilie
• bronsiolite obliterante
• hemosideroza pulmonara cronica
• proteinoza alveolara
• microlitiaza alveolara
Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara,
colagenoze, pneumoconioze etc.
Semiologic:
1 imagini peribronhovasculare
- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;
- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;
- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => periferic;
- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept

interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte
de scara”;
- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice
Semiologie:
2 imagini interstitiale parenchimatoase
Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;
- lipsa sistematizarii;
- contur sters, aspect neomogen;
- intensitate mica, medie.
Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar;
- imagini miliare(1,5-3mm);
- imagini nodulare (3-10 mm) -silicoza, carcinoza etc.;
- imagini reticulare - fagure”(viroze,colagenoze)
- imagini reticulo-nodulare.
CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)
Semiologie:
Imagini liniare : liniile septale (Kerley)
- staza limfatica acuta: edem pulmonar,
pneumopatii virale
cronice: cancer bronsic cu obstructie limfatica,
limfangita carcinomatoasa, pneumoconioze,
stenoza mitrala,
sarcoidoza
limfom,
limfangiomiomatoza
proteinoza alveolara
• Imagini reticulare:
= Ingrosare septuri interlobulare si
intralobare, centrate pe artera
centrolobulara apar ca
Imagini liniare fine dispuse in
retea
→ alveolita alergica extrinseca
→ maladii sistemice
→ fibroza interstitiala difuza
→ pneumocistoza
Semiologie:
■Imaginea de “geam mat”, “sticla
pisata”
= afectare interstitiala la debut =
micronoduli foarte fini →in
ansamblu imagine opaca flu
-HRCT: vasele vizibile in aria de
crestere difuza a densitatii
infectioase (virale,
pneumocistoza in cursul SIDA)
imunoalergice (alveolita
extrinseca) Histiocitoza X
sarcoidoza : debut
(+micronoduli)
Sida, pneumocistis carinii Alveolita extrinseca

Semiologie:
■Imaginea in “fagure de miere”
= distructie pulmonara aparuta
in faze tardive de fibroze
interstitiale:
= spatii aeriene chistice

inconjurate de o retea opaca
grosiera, dispusa paralel cu
peretele chistelor.
Apar in :
Histiocitoza X
Fibroza interstitiala primitiva Fibroza pulmonara difuza idiopatica
Pneumoconioze
Sarcoidoza
Alveolita alergica
Semiologie:
Imagini nodulare
• punctiforme(<1,5mm),
• micronodulare(1,5-3mm)
→miliara tuberculoasa
→miliara carcinomatoasa
→pneumoconioze
→sarcoidoza
→fibroza interstitiala idiopatica Imagini macronodulare(1-3cm)
→af. infectioase (pneumopatii Tuberculoza
virale, oportunisti, micoze, Metastaze
parazitoze) Pneumoconioze
→neoplazii (cancer bronhiolo- Abcese pulmonare
alveolar, limfom, leucemie) multiple
→boli de colagen Hidatidoza ….
→microlitiaza alveolara
→hemosideroza
Elemente de diagnostic:
→ Distributia (bilaterala /
unilaterala, nesistematizata,
difuza, bazala)
→ Asocierea altor anomalii
parenchimatoase si pleurale
→ Leziuni ggl
→ Calcificari
→ Anomalii cardiace
→ Anomalii osoase
→ Anamneza, evolutie, corelatii
biologice, functionale si
anatomopatologice
Sarcoidoza
Pneumoconioze
Azbestoza
Silicoza
ASPECT RETICULAR
SINDROMSAU RETICULO-MICRONODULAR DIFUZ
INTERSTITIAL
Semiologie:
1. LIMFANGITA - localizare predominent bazala

METASTATICA - cu pleurezie si adenopatie hilara
- in cancer de: san, stomac, tiroida, pancreas,
larinx, col uterin si pulmonar
2. LIMFOM – cu adenopatii hilare (Hodgkin)
- fara adenopatii hilare (non Hodgkin)
3. PNEUMOCONIOZE – silicoza – campii pulmonari mijlocii
(PULB. ANORGANICE) - adenopatii
- calcificari ggl. in “coaja de ou”
patognomonic
- asbestoza – asociaza lez. pleurale – ingrosare
- aderente
- placi calcare
- altele – de remarcat pulberile care dau
micronoduli de densitate mare:
sideroza(Fe), stanoza (Sn),
SINDROM INTERSTITIAL
4. PULBERI - “pulmonul fermierilor”, al crescatorilor de
ORGANICE pasari, bagasnoza (trestie de zahar), bisinoza
(bumbac), al lucratorilor din
ciupercarii
5. OXIGEN TOXIC – tratamente indelungate cu O2 (in special la

copii)
- aspect de pulmon buretos
6. MEDICAMENTOS – alergic (+eozinofilie) – nitrofurantoin

- toxic: busulfan, bleomicina, methotrexat
7. BOLI DE COLAGEN – sclerodermie, dermatomiozita, artrita

reumatoida, lupus eritematos
diseminat,
sdr. Sjogren
8. BOLI BRONSICE – bronsita cronica – benzi interstitiale de grosime

variabila
- “boala cailor repiratorii mici – obstruare
inflamatorie, prin hipersecretie de mucus, cu emfizem
si hipertensiune pulmonara arteriala
- bronsita acuta: - localizare bazala
- copii, sex masculin, sub 3 ani
- bronsiolita obliterans – forma finala
9. EDEM INTERSTITIAL - distributie bazala si perihilara

- prezenta liniilor Kerley
- modificari de configuratie a cordului
- micronoduli hemosiderotici
- opacitati alveolare supraadaugate
- Pneumonia interstitiala
- Pneumopatiile de inhalare -Silicoza
-Azbestoza
- Lupusul eritematos diseminat
- Poliartrita reumatoida
- Sclerodermia
-Vasculitele pulmonare
Granulomatoza Wegener
- Pneumopatiile idiopatice
Sarcoidoza
Histocitoza X
Limfangioleiomiomatoza
Alveolite alergice extrinseci
Microlitiază alveolară
Fibroza interstiţială idiopatică
PNEUMONIA INTERSTITIALA
• ETIOLOGIA:
– Mycoplasma pneumoniae
– virusuri (influenza, parainfluenza, virusul rujeolei, Coxsakie,
adenovirusuri, herpes virus, virusul varicelei, CMV)
• ANAPAT:
– edem, infiltrat histiocitar, monocitar si plasmocitar al interstitiului
peribronhovascular ± alveole
• Rx:
– predomina in lobii inferiori, segmente posterioare
– accentuarea desenului pulmonar peribronhovascular si periacinar /
perilobular
– imaginea radiologica se constituie de timpuriu in raport cu debutul
clinic
– in 15 zile: resorbtie (initial atelectaziile lobulare, apoi componenta
alveolara si in final cea interstitiala)
– in 25 zile: normalizare radiologica
– pn. cu mycoplasme: mai grava, mai prelungita
LIMFANGIOZA
CARCINOMATOASA
GRIPA
PNEUMONIA INTERSTITIALA
PNEUMONIE VIRALA
Pneumonie virala mixta alveolo-interstitiala

Pneumopatiile de inhalare -Silicoza
Radiologic
• Opacitati lineare si in banda , de intensitate moderata, cu contur
sters, iar spre periferie imagini reticulare si areolare.
• Opacitati interstitiale, micro- sau macronodulare, bine delimitate,

omogene si/sau opacitati reticulate ,predominant in 1/3 medie a
campurilor pulmonare ,mai intai in dreapta apoi bilateral.
• Opacitati omogene,confluente,pseudo-tumorale in teritoriile

superioare si posterioare ,
• Adenopatii hilare , cateodata fin calcificate la periferie in “coaja de

ou”, (apar in 5% din cazuri)
• Leziuni emfizematoase paralezionale , situate in jurul maselor de

fibroza in stadiu tardiv.
• Se cauta si prezenta unei supra-infectii, in particular tuberculoza.

Silicoza
Silicoza
Silicoza
Azbestoza
Parenchimul pulmonar:
Opacitati cu aspect de geam mat,
• nodulare
• reticulate,
• aspectul de imagine in fagure de miere
predominent in lobii inferiori si in regiunile subpleurale.
• Opacitatile periferice , in banda, cu dispozitie radiara in “gheara
de pasare” se gasesc predominant in baze .
Pleural:
• Placile pleurale sunt bilaterale predominant in jumatatea
inferioara a toracelui. Bine vizualizate pe pleura diafragmatica,
in regiunile anterolaterale (bine demonstrate in OAD sau OAS)
si in portiunea posterioara; sunt mai bine vizibile atunci cand
sunt calcificate (calcificari lineare sau rotunde). Atingerea
pleurei mediastinale este rara.
• Epansamentele pleurale , bilaterale, recidivante sunt relativ
frecvente
Azbestoza
Lupusul eritematos
diseminat
Atingerea pleurala se caracterizeaza prin epansamente
lichidiene ,exudative,uni- sau bilaterale, putin
abundente.
Atingerea pulmonara este mai putin frecventa, mai putin

specifica si variabila.
Uneori apare o pneumopatie acuta lupica,

extensiva,hemoragica, caracterizata printr-un
sindrom de detresa respiratorie acuta si o hemoptizie
importanta, cu opacitati interstitiale si mai ales
alveolare,bilateral difuze.
Lupus eritematos diseminat
Aspect de pnp.lupica bilat.

Poliartrita reumatoida
• Atingerea parenchimatoasa este dominanta.
• Se pot observa opacitati interstitiale difuze, reticulare sau

reticulo-nodulare,bilaterale in partile mijlocii si in bazele
plamanilor.
• Evolutia spre fibroza se caracterizeaza prin,imagini in fagure de

miere,linii neseptale,bronsiectazii prin tractiune.
• Nodulii si zonele de condensare rotunde periferice,multiple,mai

mult sau mai putin excavate,sunte in raport cu o proliferare
celulara necrozanta,localizate in septurile interlobulare,periferice
si in tesutul interstitial subpleural.
• Epansamentele plerale uni- sau bilaterale, mai mult sau mai

putin asociate cu un epansament pericardic.
• Pneumotoraxul este o complicatie posibila,survenind mai

frecvent prin ruptura unui nodul excavat in spatiul subpleural.
Poliartrita reumatoida
Sclerodermia
• Leziunile cel mai frecvent observate sunt opacitatile reticulare in baze,

asociate cu o diminuare a volumului toracic in jumatatea inferioara a
campurilor pulmonare
• Leziunile de fibroza parenchimatoasa ireversibila sunt mai frecvent
observate, predominant in teritoriile posterioare ale lobilor inferiori
• Se pot intalni opacitati alveolare datorate unei alveolite hemoragice,

imaginile si simptomatologia fiind superpozabile celei descrise in LES
• Examenele radiologice standard si CT pot releva o dilatatie a

esofagului secundar unei achinezii esofagiene mai mult sau mai putin
latente.
• Atingerea pleurala este rara
• Pneumotoraxul poate apare prin ruptura chistelor in stadiul de
degenerescenta fibro-chistica distructiva ,ireversibila.
Sclerodermia
• Rx.opacitati mixte interstitio- alveolare liniare si reticulate in ambi plamani

CT-aspect de imagini in fagure de miere asociate cu o diminuare a volumului toracic
in jumatatea inferioara a campurilor pulmonare
Vasculitele pulmonare
Este o vasculita granulomatoasa si necrozanta
a cailor respiratorii superioare si inferioare , asociate
unei glomerulonefrite si unei vasculite sistemice a
vaselor mici
Modificarile radiologice sunt opacitati nodulare sau zone

condensate cu limite flu, cel mai frecvent multiple,
bilaterale, si frecvent excavate.
Opacitatile alveolare se intalnesc in cadrul hemoragiei

pulmonare.
Adenopatiile si leziunile pleurale nu apar in mod
obisnuit.
opacitati nodulare si zone condensate cu limite flu, multiple, bilaterale,unele dintre ele
excavate
Pneumopatiile idiopatice
Sarcoidoza
• Stadiul 0- radigrafia toracica este normala
• Stadiul I-adenopatii hilare bilaterale,simetrice, polilobate,

necompresive, necalcificate, asociate adenopatiilor
laterotraheale drepte si cateodata celor din ferestra aorto-
pulmonara.
• Nu exista leziuni parenchimatoase vizibile
• Stadiul II-opacitati parenchimatoase interstitiale,fara fibroza,cu

imagini nodulare, reticulare, liniile Kerley (in special B), si
opacitati in imagine de „sticla mata”.
• Aceste opacitati au in mod frecvent sediu periferic si sunt
asociate cu adenopatiile hilare
• Stadiul III- afectarea parenchimului pulmonar, fara adenopatii,

cu fibroza pulmonara,
• Rx. se traduce prin imagini in fagure de miere, semne de
retractie,opacitati lineare corespunzand benzilor de fibroza.
• Stadiul III poate fi impartit in 2 stadii:
• -IIIA –atingere pulmonara fara semne de fibroza si fara
adenopatii
IIIB –cu semne fibroza Sarcoidoza
pulmonara
imagini in fagure de miere, semne

de retractie,opacitati lineare
corespunzand benzilor de fibroza
Histocitoza X
In stadiul initial
• - opacitati in „sticla mata”
• - opacitati alveolare nesistematizate
• - perihilare, in aripi de fluture (simuland un edem
pulmonar acut) in raport cu umplerea alveolara de catre
histiocite si o reactie inflamatoare
• Aceasta faza este rar decelata Rx spre deosebire de
faza granulomatoasa cand leziunea elementara este
nodulul( micro sau macronoduli difuzi fara repartitie neta
predominanta)
• .Chistele sunt noduli excavati , fara necroza, si sunt
izolati sau multiplicati fara teritoriu de predilectie in
• .Atunci cand sunt numerosi , aspectul este acela
de”fagure de miere”
• .In faza tardiva, tabloul este acela al unei fibroze
extensive,asociata cu un volum pulmonar global
conservat sau marit spre deoebire de alte maladii
fibrozante unde retractia este frecventa
Histocitoza X
stadiul initial
opacitati in „sticla mata”

Limfangioleiomiomatoza
• corespunde unei proliferari a musculaturi netede
atipice a interstitiului pulmonar si obstructia
lumenului limfaticelor,venulelor, bronchiolelor
Apare exclusiv la femei
• Rx poate fi normala sau sa evidentieze imagini
chistice frecvent bilaterale fara predominanta
neta de repartitie (des localzate la baze)
• Volumul pulmonar,ca si in histiocitoza X, este
conservat .
Boli pulmonare difuze
Limfangioleiomiomatoză
Pacient: B.E., sex F,39 ani.

Rgr. pulmonară: Aspect de plămân in “fagure de miere”
Rgr. Mâini: fără modificări radiologice de structură osoasă la nivelul segmentelor scheletice
examinate.
Limfangioleiomiomatoză Boli pulmonare difuze
Pacient: B.E., sex F, 39 ani. Dg. trimitere: Chilotorax stâng. I.R.A
Topograma pulmonară
sugereaza modificări
chistice.Simfiza s.c.d.dr
.
Examen CT (1.06.03) Multiple imagini chistice pulmonar bilateral. Bule de emfizem para-mediastinale
Arii neregulate de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar în segmentul ventral LSD şi segment
apical LID.
Pacient: B.E., sex F, 39 ani

Dg. trimitere: LAM, dispnee, oxigeno-dependenţă.
Examen CT (24.11.04): Imagini chistice şi reticulare pulmonare bilateral. Arie în bandă, de densitate
pozitivă a parenchimului pulmonar LSD.
Pacient: B.E., sex F, 39 ani.

Dg trimitere:LAM, dispnee, oxigeno-dependenţă.
Examinare scintigrafică pulmonară de perfuzie (26.11.2004): hipoperfuzie LSD, LSS
ALVEOLITE ALERGICE EXTRINSECI
sau
PNEUMOPATIILE DE HIPERSENSIBILITATE
Alveolite alergice extrinseci
1)Examenul radiologic evidenţiază
-opacităţi punctiforme, miliare, de intensitate mică, contur şters situate pe

un fond de imagini reticulare, la bazele pulmonare
-hilurile sunt mărite de volum şi opacitate
-excepţional: pleurezie, atelectazie, adenopatii hilare sau mediastinale
-în dinamică aspectul pulmonar poate revenii la normal sau nodulii se

fibrozează (intensitate crescută, contur net, dimensiuni reduse)
2).Examenul CT evidenţiază imaginile nedecelate radiologic:
-infiltrat pulmonar cu aspect de “geam mat” asociat cu micronoduli

centrolobulari
-hiperclarităţi în mozaic
Alveolită alergică extrinsecă
Pacient: M.E., sex F, 52 ani, A.P.P.:Diabet Diagnostic trimitere: Carcinomatoză. Simptome:tuse, dispnee.
Examen CT (16.12.04): -Imagini miliare şi nodulare de tip alveolar pulmonar bilateral bine individualizate
sau cu tendinţă la confluare localizate la nivelul LSD, LSS, LM, segmente apicale şi
segmente bazale ale LI.
-Arii difuze de densitate pozitivă a parenchimului predominant para-scizural
Diagnostic diferenţial CT: Carcinomatoză, Pneumopatie interstiţială, boală Hodgkin, Sarcoidoză
Control CT
Pacient: M.E., sex F, 52 ani., A.P.P.-diabet

Diagnostic trimitere: Pneumopatie interstiţială difuză, fibrozantă. Simptome: tuse, dispnee de intensitate
mică.
Examen CT de control (13.01.05):Resorbtia aproape completa a modificări miliare de tip alveolar dîn
parenchimului pulmonar a LSD, LSS, LM.
Control CT
Pacient: M.E., sex F, 52 ani., A.P.P.-Diabet

Diagnostic trimitere: Pneumopatie interstiţială difuză, fibrozantă. Simptome: tuse, dispnee de intensitate
mică.
Examen CT de control (13.01.05): Resorbtia aproape completa a modificări miliare de tip
alveolar dîn parenchimului pulmonar a LSD, LSS, LM.
Fibroză interstiţială idiopatică
Definiţie. Fibroza interstiţială idiopatică reprezintă un proces inflamator alveolar care
determină formarea de ţesut conjunctiv în exces.
Clinic. Semne respiratorii:
-dispnee progresiv agravantă
-raluri “velcro”
-hipocratism digital
Complicaţii
-insuficienţă respiratorie restrictivă
-suprainfecţii pulmonare
-complicaţii cardiovasculare
-hipertensiune arterială pulmonară
-rar, neoplasm bronhopulmonar
Examene necesare pentru diagnosticul de FII:
-examen clinic
-examen biologic
-examen radiologic
-examen CT cu rezoluţie înaltă
diagnosticul cert este oferit de biopsia pulmonară.
Media de supravieţuire 4 ani.
Tratament simptomatic, curativ,corticoterapie, imunosupresoare, transplant pulmonar.
Fibroză interstiţială idiopatică (FII)

Examenul radiologic Examenul CT evidenţiază:
Faza precoce:
-transparenţă pulmonară diminuată În timp/faza precoce apar semne de alveolită:
-opacităţi în “geam mat”, reticulare, reticulo- -zone hiperdense în “geam mat” ce şterg
nodulare, areolare, nodulare (până la 1 cm), conturul vaselor şi bronşiilor, rotunde, în mozaic
“stelate”, lineare sau în bandă hilipete sau în “hartă geografică”, repartizate heterogen
bilateral
Stadiul tardiv:
-bronşii dilatate chistic, ampular, cilindric, În stadiul tardiv:
-imagini reticulare grosiere
-imagini chistice cu/fără septuri fine, rotunde,
-imagini chistice de 2-20 mm, situate subpleural
poligonale, de 1-2 cm.; aspect
-în evoluţie aspectul pulmonar este de “fagure
de “fagure de miere”, “plămân distrus
de miere”
-hilurile sunt mărire de volum
-bronşiectazii secundare prin tracţionare
-semne de retracţie majoră-”aspect de plămân -neregularităţi ale interfeţelor dintre aerul
mic, rigid” alveolar, pleură şi scizuri
-diminuarea volumului pulmonar
-arcurile costale apropiate Leziunile evidenţiate CT sunt situate:
-spaţiile intercostale diminuate -subpleural
-deplasarea scizurilor, mediastinului -periferic
-cupolele diafragmatice ascensionate -inferior
-semne de hipertensiune arterială pulmonară -leziunile se extind progresiv spre teritoriile
centrale
Pacient: B.Ş., sex M, 64 de ani. Diagnostic de trimitere: TBC pulmonar secundar

Examen CT.
-Imagini miliare subpleurale în 1/3 superioară a hemitoracelui drept.
-Imagine macronodulară cu bronhogramă aerică în segmentului postero-bazal LID.
-Ganglioni evidenţiabili precarinal.
-Calcificări la nivelul cartilajelor traheale şi a bronhiilor primitive.

Examen CT (
-Imagini miliare sub-pleurale şi imagini miliare de tip alveolar pulmonar bilateral.
-Imagini reticulare şi reticulo-nodulare periferice lobi superiori bilateral şi segment apical LID.
Diagnostic de probabilitate CT: F.I.I ?

Examen CT
-Imagini reticulare, reticulo-nodulare, lineare (peribronhovasculare) periferice în sgmenetele
lobilor inferiori, LM şi LL.
-Imagine macronodulară difuz conturată, neomogenă prin bronhogramă aerică segment
postero-bazal LID.
-Arie segmentară cu aspect de “geam mat” în segmentul postero-bazal LIED.
-Bule de emfizem segmente postero-bazale lobi inferiori bilateral şi segment ventral LSS.
Diagnostic de probabilitate CT: F.I.I.? Biopsie pulmonară (Filaret), examen histopatologic: diagnostic F.I.I.
Pacient: G.N., sex F, 22 ani

Diagnostic trimitere: Pneumotorax stâng drenat chirurgical. Fibroză pulmonară idiopatică.
Examen CT:
-Pneumotorax stâng. Pleură viscerală stângă îngroşată.
-Pleurezie stângă cloazonată în 1/3 superioară.
-Pe fond de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar (“geam mat”): imagini reticulare,
reticulo-nodulare,lineare (peribronho-vasculare), imagini chistice milimetrice.
Emfizemul pulmonar
Clasificarea emfizemului
• pan-acinar cu implicarea unui intreg acin
• centrolobular -localizat numai in centrul acinului
• paraseptal numai in partea periferica a acinului
• Emfizem bulos
• Emfizem subpleural
• Emfizem cicatriceal
Emfizem pulmonar
Pacient: S.C., sex M, 56ani

Diagnostic trimitere: Pneumonectomie stângă pentru neoplasm bronho-pulmonar centrohilar. Fereastră
deschisă ELOESSER
Examen CT (05.06.04):
-Bule de emfizem cu talii medii LSD, LM şi segment apical LID.
-Arii mici de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar a segmentului ventral LSD.
Pneumonita radica
• Apare din cauza afectarii

pulmonare dupa radio-terapie
• Apare mai frecvent daca
radioterapia are loc in aceeasi
perioada sau dupa chimioterapie
• Fazele patologice sunt :
• -faza exudativa – edem +
membrane hialine
• faza de organizare
faza fibrotica – fibroza interstitiala
• Timpul de instalare – de obicei
intre 6 saptamani si 6 luni dupa
tratament
• Sediul-corespunzator sediului
iradierii
Silicoza
Silicoza
Silicoza
Microlitiază alveolară Boli pulmonare difuze
Modificările evidenţite radiologic şi CT

1).Opacităţi reprezentate de calcificări miliare
Definiţie. Microlitiaza alveolară este o boală (“grăunţii de nisip”), nodulare, micronodulare cu
a alveolelor pulmonare, în care au loc depuneri aspect de “furtună de nisip”, “furtună de
de calciu în lipoproteinele PAS pozitive ale zăpadă”.
surfactantului alveolar. Opacităţile sunt în număr mare, rotunde sau
Boala este rară, lent progresivă, apare mai ovalare, cu talii sensibil egale (mm), omogene,
des la copii şi uneori are caracter familial. de intensitate calcară, diseminate uniform,
bilateral, simetric în ambele câmpuri pulmonare
Morfopatologic. Calculi alveolari sunt la nivelul alveolelor. Ele sunt predominante în
numiţi microcalculi alveolari, micoliţi, calcisfere, lobi inferiori.
concreţiuni alveolare. 2). Pereţii alveolari sunt normali, tardiv au
Calculi sunt multiplii, cu talii de 0,01-0,3 mm, sunt modificări de fibroză.
poroşi,“se fărâmiţează”, conţin: calciu,fosfor, 3).Bule de emfizem des situate în lobii superiori
magneziu, aluminiu,urme de silicaţi şi fier, ocupă 4).Aspecte tipice de imagini interstiţaile:
25-80% din alveolele, pot fi eliminaţi în spută. opacităţi reticulare, linii Kerley B, imagini de
“fagure de miere”
Clinic este o boală asimptomatică fiind
5).Pneumotorax prin ruptura bulelor de emfizem
descoperită întâmplător. După câţiva ani de
6).În evoluţie fibroză interstiţială
evoluţie apar: tuse, expectoraţie mucoasă,
dispnee de efort, uneori hemoptizii.
7).”Linia pleurală neagră” datorată chistelor
subpleuralesi corespunde CT stratului de
grăsime dintre coaste şi plămânul cu calcificări
.
8).Nefrocalcinoză
Diagnostic diferenţial al microlitiazei alveolare se face cu:

-sechele calcare tuberculoase
-calcificări ale diseminării nodulare hematogene cu plecare din complexul
primar
-sarcoidoza
-hemosideroză din stenoza mitrală
-hemosideroza constituţională
-proteinoză alveolară
-sindromul Goodpasture
-parazitoze: cisticercoza, bilhardioza, paragonimiaza, trichinoza, porocefaloza
-micoze: histoplasmoza primară, actinomicoza
-pneumoconioze
-ornitoza
-adenomatoza
-carcinomul bronşioloalveolar
-hemoragia pulmonară difuză
-boli care determină opacităţi miliare: pneumoconioze, plămân posthemoptoic,
sindrom de aspiraţie Mendelson, focare lupoidice, inhalare de vapori de gaze
iritante, pneumonia silozurilor, procese alergice generale, colagenoze,
mucoviscidoza, FID, histiocitoza X.
Pacient:D.D., sex M,25 ani

Dg. trimitere: Suspiciune microlitiază alveolară
Examen CT: Microlitiază alveolară
Sindrom Interstitial
Linii Kerley
Plaman de “fermier”
Micronoduli
EPC
Pneumonie interstitiala
Silicoza
Silicoza
Azbestoza
Limfangita carcinomatoasa
Sindromul Cardiac
Tehnici de investigatie Rx a cordului
 Rx incidenta de fata
 Rx profil stang cu esofag opacifiat cu pasta
baritata
 Rx pulmonara :
 Prima intentie
 Cantitate de informatie limitata
 Apreciaza modificarile cardiace numai prin modificarile
conturului extern
Sindrom cardiac
 Modificari patologice ale cordului :
 Modificari de volum
 Modificari de configuratie
Modificari de volum
 Metoda de apreciere cea mai
rapida si corecta este
aprecierea dimensiunilor
cordului in raport cu cele ale
toracelui
 In incidenta PA se apreciaza
diametrul transvers maxim al
cordului, care nu trebuie sa
depaseasca ½ din diam
transvers al toracelui
Modificari de volum
 Opacitate cardiopericardica global marita
 Semne directe :
 Largirea opacitatii cardio-pericardice in sens transversal mai
mare de ½ din diametrul transvers al toracelui
 Deschiderea unghiurile cardio-frenice laterale(drepte sau
obtuze)
 Disparitia pulsatiilor de pe marginea cordului(scopic)
 Semne indirecte :
 Modificari de circulatie pulmonara –redistributie vasculara
pulmonara
 Calcificari valvulare
Modificari de volum
 Etiologie
 Fiziologic : nou nascut si sugarul mic
 Leziuni valvulare multiple cu predominenta
insuficientei valvulare
 Pericardita exudativa
 Defect septal atrial
 Cardiomiopatii
 Boli metabolice sau de sistem ( anemii severe,

mixedem, ciroza hepatica)
Modificari de volum
Modificari de volum
 Opacitate cardio-pericardica redusa de volum -
cordul apare verticalizart si sus situat
 Etiologie:
 Varianta anatomica – microcardia simptomatica
 Emfizem pulmonar
 Boala Addison
 Sindrom de deshidratare sau malnutritie
 Pericardita constrictiva – reducerea pulsatiilor,
calcificari
Modificarile de configuratie
 Sunt date de marirea de volum electiva a uneia sau a
mai multor cavitati concomitent sau consecutiv .
 Dilatatia de cavitati are expresie radiologica prin
modificarea conturului extern
 Hipertrofia – putin sau deloc expreimata radiografic
- echo sau RM
Sindromul cardiac
Conturul stang al inimii este format
din trei arcuri complet individualizate:
arcul inferior stang, convex,

corespunde conturului ventriculului
stang; apexul inimii se ridica de pe
diafragm in inspir profund si b
corespunde varfului ventriculului
stang.
arcul mijlociu stang are o limita
superioara neta; limita inferioara, de
a usor convexa, se
obicei rectilinie sau
apreciaza in dinamica si corespunde
A. Reprezentare schematica a imaginii
conturului stang al trunchiului arterei cordului şi a vaselor mari în incidenţa
pulmonare. PA cu evidenţierea conturului drept
aarcul superior stang (butonul
(vena cavă superioară, atriul drept) şi
aortic), o mica convexitate, a conturului stâng (buton aortic, arteră
corespunde conturului stang al crosei pulmonară, şi ventricul stâng).
aortice.
Sindromul cardiac
Conturul drept este format din
trei arcuri:
 arcul inferior drept: usor

convex in exterior,
corespunde conturului extern TBC
al atriului drept; in inspir BA
TBC
profund poate fi vizibila VCS
BA
originea VCI in unghiul AO VCS
cardio-frenic; TAP TAP
 arcul mijlociu drept,
rectiliniu, corespunde AD
conturului extern al VCS
 arcul superior drept AD VD vs
VD VS
corespunde trunchiului
venos brahiocefalic drept ;
Incidenta de profil stg.
AO
AP AP
VD
A.S.
VS
Silueta cardiaca este ovoida, despartita de sternul situat anterior prin spatiul clar
retrosternal si de coloana dorsala posterioara prin spatiul clar retrocardiac.
Esofagul opacifiat apare paralel cu curbura vertebrala
Conturul anterior contine trei segmente (arcuri): Conturul posterior contine doua segmente :
•arcul inferior corespunde ventricuului arcul superior, vascular, imprecis delimitat
dr.. arcul inferior bine delimitat, corespunde in
•arcul mijlociu corespunde portiunii treimea sa inferioara cavitatii ventriculare
initiale a arterei pulmonare.
stangi si in cele doua treimi superioare
•arcul superior convex anterior
conturului posterior al atriului stang
corespunde aortei ascendente
Marirea de volum a atriului sting

AS este cea mai craniala si posterioara
cavitate cardiaca.
Marirea de volum a AS se materializeaza pe
incidentele PA sau profil stg sub forma
aparitiei unor arcuri suplimentare (PA) sau
prin efect de masa asupra esofagului
(profil).
În incidenţa de faţă, AS se proiectează în

mijlocul opacităţii cardiace.
AS mărit este vizibil în incidenţă de faţă,
unde pe marginea dreaptă se pot distinge 3
aspecte:

a) dublu contur concentric (sau mărime de gradul I) caracterizat
prin apariţia unui nucleu opac în interiorul opacităţii cardiace care
coafează în interior arcul inferior drept ; măsurarea distanţei dintre
această opacitate şi bronsia principală stângă (normal este de 7 cm) este
patologică atunci când depăşeşte 7 cm ;

b) dublu contur excentric (sau arc în plus pe dreapta, sau
mărire de gradul II) când AS apare pe conturul drept, acoperind zona
de trecere între cele două arcuri;

c) AS mult mărit (mărire de gradul III) când AS formează
singur arcul inferior drept, dar fără să ajungă pe diafragm
AS
Contur festonat
AS
ESOFAG
PA
OAD
CORD MITRAL:ATRIUL STING MARIT
Incidenta PA LATERAL
CORD MITRAL-”BOVIN”:BOALA MITRALA

MODIFICARILE DE CONFIGURATIE ALE CORDULUI
EDEM PULMONAR:opacitati perihilare(”aripi de Linii KERLEY B: staza

fluture”),contur difuz,intensitate medie;cord tip mitral pulmonara limfo-venoasa
VALVULOPATIE MITRALA (BOALA) DECOMPENSATA

Marirea de volum a ventricolului sting (VS)
Etiologic maririle de VS pot fi date de:

-afectiuni miocardice (cardiomiopatii, ischemie,
miocardite)
-cresteri de vol circulant (insuficienta aortica, insuficienta
mitrala, DSV)
-stari hiperchinetice (anemie, hipertiroidism, fistule
arterio-venoase)
-cresterea presiunii intracavitare (stenoza aortica, HTA,
coarctatia de aorta)
Necesita pentru evidentiere tot Rg de fata si profil cu bariu.

VS este o cavitate de forma unui ovoidtaiat cranial, cu virful orientat
caudal. Proiectia lui radiologicase face pe arcul inferior stg de fata si si
pe segmentul supradiafragmatic al marginii posterioare, pe imaginea de
profil.
Dilatatia VS pe imaginea de fata:

-alungirea arcului inferior stg
-deplasarea laterala, spre stg a arcului inf stg
-deschiderea unghiului dintre arcul inferior si diafragm
PA
CORD MARIRE A VENTRICULULUI STING SI ECTAZIE AORTICA IN INSUFICIENTA
AORTICA
Hipertrofia VS duce la o crestere a volumului apexului. Aceste

apare rotunjit, globulos. Unghiul cardiofrenic ramine ascutit
Marirea de volum a ventricolului sting (VS
Golful pulmonarei Ao
Ao ascendenta ascendenta
ectaziata,batanta adincit
ectaziata
VS VS
PA OAS
CORD TIP AORTIC:INSUFICIENTA AORTICA
Marirea de volum a ventricolului drept (VD)
Etiologic marirea de volum a VD se datoreaza:

-hipertensiunii pulmonare
-cresterea presiunii intracavitare (stenoza de AP ,
tetralogia Fallot)
-secundar cauzelor ce dau insuficienta cardiaca dreapta
-cresterea volumului circulant (DSA, DSV)
 Ventricolul drept :
 Situat ventral de ventricolul stang
 Contribuie la formarea apexului cardiac
 Normal nu este vizibil pe rx de fata
 Pe rx de profil formeaza partea cea mai caudala a

marginii anterioare a cordului. Unghiul cardiofrenic
anterior este obstruat
 VD marit :
 Rx de fata :
 Bombarea segmentului cel mai cranial al arcului
ventricular(arc inferior stg); este data initial de
impingerea VS catre VD si ulterior cand VD creste
mult, depasind conturul VS, de catre VD ca atare
 Ascensionarea apexului cardiac- acesta se ridica de
pe diafragm
 Unghiul cardio-frenic lateral stg este ascutit
 Profil:
 Umple cea mai caudala parte a spatiului retrosternal,
incepand din unghiul cardio-frenic anterior
 Unghiul cardio-frenic anterior este obstruat
 Marirea de volum a atriul drept :
 Este vizibil numai pe radiografia de fata
 Marirea izolata de volum este exceptionala, asociaza de regula
marire de ventricol drept
 Pe radiografia de fata :
 Lateralizare spre dreapta cu bombarea arcului inferior drept
 Stergerea unghiului cardio-frenic drept
 Diametru transversal al cordului creste, cordul se etaleaza pe
diafragm
 Pe radiografia de profil :
 Opacifiera spatiului retrosternal
 Umplerea spatiului precardiac – VD, AD, AP
 Marirea de volum a atriul drept
Edem pulmonar
Radiologia cordului şi vaselor
mari
 Tehnici de investigaţie
 Aspecte fiziopatologice ale afecţiunilor hemodinamice cardiace
 Aspecte fiziopatologice ale circulaţiei pulmonare
 Semiologie elementară radiologică în afecţiunile cardiace
 Aspectul radiologic în afecţiunile valvulare cardiace
 Afecţiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
 Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace congenitale
 Radioimagistica afecţiunilor miocardice
 Afecţiunile pericardului
 Aspecte radioimagistice în patologia aortei şi arterei pulmonare
TEHNICI DE INVESTIGARE
NEINVAZIVE
 Ecografia Doppler
 Radiografia standard (teleradiografia;fluoroscopia)
 Computertomografia
 IRM
 Scintigrafia
 S. miocardica de perfuzieia
 Angioscintigrafia la prima trecere si la echilibru
 Scintigrafia infarctului miocardic acut
 Tomoscintigrafia pozitronica ( PET)
INVAZIVE
• Cateterismul cardiac
• Angiocardiografie globala
• levo-cardiograma (As-VStg-Ao)
• dextrocardiograma(Vc-Adr-Vdr.-Pl)
•Coronarografie selectiva
1. ECOGRAFIA CARDIACA
–tehnica de prima linie pentru evaluarea anomaliilor

valvulare şi ale vaselor mari
– neiradiantă, confortabilă şi repetabilă
– operator dependentă
Se efectuează
- transtoracic
- transesofagian
ECOGRAFIA CARDIACA
 Modalitatea cea mai frecventă de realizare a ecografiei cardiace

este cea transtoracică, sonda plasându-se în diferite zone ale
cutiei toracice pentru a putea examina cordul şi marile vase din
incidenţe multiple.
 La copii imaginile sunt de calitate excelentă.
 La 10-15% dintre adulti calitatea este mediocră datorită

obezităţii, bronhopatiilor cronice sau deformărilor toracice.
ECOGRAFIA CARDIACA
 Imagistica bidimensională permite obţinerea de secţiuni

tomografice a cavităţilor cardiace şi a marilor vase.
 Modul TM (timp- mişcare)
 Pemite măsurarea amplitudinii de mişcare a principalelor

structuri (îndeosebi a peretelui ventricular stâng).
 Permite măsurarea precisă a grosimii peretelui miocardic,

dimensiunile cavităţilor atriale şi ventriculare precum şi
ale aortei în timpul întregului ciclu cardiac, în diferitele
lui faze înregistrate simultan pe EKG.
ECOGRAFIA CARDIACĂ
ECOGRAFIA DOPPLER
 permite măsurarea vitezei curgerii sângelui prin orificiile cardiace şi la nivelul

marilor vase.
Aplicatii:
• bolile valvulare (stenoza mitrala, aortica, insuficiente mitrale, aortice,
tricuspide)
• miocardite
• cardiomiopatia hipertrofica sau dilatativa
• proteze vasculare
• patologie ischemica (IM si complicatiile mecanice)
• afectiuni ale Ao (disectie, anevrism,..)
• cardiopatii congenitale
• tumori cardiace...
ECOGRAFIA CARDIACA
 Ecografia trans-esofagiană
 Constă în introducerea în esofag a unei sonde ecografice,
foarte asemanatoare cu cele utilizate în endoscopia digestivă.
 Tehnica este foarte utilă în studiul structurilor cardiace

profunde: aorta, AS, urechiuşa stângă, care datorită
raporturilor anatomice profunde sunt greu de vizualizat prin
metoda trastoracică.
Tehnici de investigare
2. Tomografia computerizata
Se utilizează în principal:
• pentru patologia asociată a structurilor din jurul inimii
• detecţia maselor cardiace
• evaluarea marilor vase (aorta şi a. pulmonară)
• detectarea emboliilor pulmonare
• detecţia afectiunilor coronariene , calcificărilor coronariene şi valvulare
- necesită contrast intravenos
• Aparitia sistemelor CT multislice cu achiziţie volumetrica sub 1 sec. permite

efectuarea de coronarografii şi evaluarea cineticii peretelui ventricular
-iradiantă şi relativ scumpă

Plan vascular anterior venos
TVNS TVNS
TVND
TVND
TABC CPG
Trahee ASG
esofag
TABC
CPS ASS
Plan vascular posterior arterial

3.IRM
 Permite studiul anatomiei cardiace şi a marilor vase fără injectare de

substanţă de contrast.
 Se obţin secţiuni în cele trei planuri, sagital, transvers şi coronal ce permit

evidenţierea detaliilor anatomince.
 IRM nu poate fi considerată examinare de prima intenţie din cauza costului,

duratei examinării si necesităţii existenţei unei astfel de dotări, dar are anumite
indicaţii
 Prezintă contraindicaţiile obişnuite ale metodei (purtători de pace-maker şi

/sau proteze metalice).
OAD OAS
Sectiuni IRM in planuri oblice- ax cord si plan aortic

IRM – indicaţii
 Calculul neinvaziv şi precis al volumelor ventriculare stângi, fracţiile de ejecţie

ventriculare, a masei miocardice, a funcţiei segmentare
 Clasificarea şi evaluarea diverselor tipuri de cardiomiopatii prin analiza morfo-

funcţională a ventriculilor.
 Patologia pericardică acută sau cronică.
 Bilanţul tumorilor intra şi para cardiace
 Patologia aortică (anevrism, disecţie, coarctaţie) precum şi a venelor cave
 Cardiopatii congenitale (completează în mod util ecografia şi evită alte

investigaţii invazive).
ANGIOGRAFIA CU RAZE X
Angiocardiografia -evidenţierea cavităţilor cordului
Arteriografia- vizualizarea arterelor
Flebografia- vizualizarea venelor
Limfografia- vizualizarea limfaticelor/ggl.limfatici
Se realizeaza prin injectare intraluminala a unei substante de contrast iodate:
-hidrosolubile pt artere/vene;
-liposolubila-pt limfatice;
Substante de contrast iodate hidrosolubile:
-normo-osmolare;
-osmolaritate redusă
-sunt preferate substanţele nonionice.
Contraindicaţii majore:
-alergia majoră (astm,medicamente etc)
-mielom; glaucom; casexie avansata; febra>39 C.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Permite analiza topografica si morfologica a cavitatilor

cardiace.
 Incidenta necesara este anterioara si uneori de profil.
 Tehnici:
 Angiocardiografia globala pe cale venoasa.
 Angiocardiografia dreapta selectiva.
 Angiocardiografia stanga selectiva.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Angiocardiografia globala pe cale venoasa.
 Dupa puncţionarea bilaterală a unei vene din plica cotului, injectarea unei
cantităţi suficiente de produs de contrast permite opacifierea, de la secunda
a doua, a VCS şi AD, la secunda 3-4 a VD şi AP; între secunda 4 si 6 se
obţine opacifierea arterială şi venoasă pulmonară, şi spre a 8-a secundă se
opacifică VS, Ao, şi ramificaţiile acesteia.
 Tehnica permite o buna opacifiere a VCS, mai puţin bună a vascularizaţiei

pulmonare şi de slabă calitate la nivelul cavitătilor stângi.
 Digitalizarea imaginilor si realizarea de secvenţe rapide a permis o oarecare

ameliorare a calităţii rezultatelor.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Angiocardiografia dreaptă selectivă
 Un cateter este introdus în AD si VD.
 Studiul vascularizaţiei pulmonare necesită o injectare selectivă în trunchiul

AP şi în una dintre ramificaţiile acesteia (pentru a se obţine imagini de
profil nesuprapuse)
 Angiocardiografia stângă selectivă - levocardiograma

 Cateterul este introdus pe cale femurala retrogradă, fie supra-sigmoidian
pentru studiul crosei aortice sau a insuficientei diastolice, sau
intraventricular pentru realizarea unei ventriculografii.
0.25 0.,5 0,75 1 sec 0,25 0,5 0,75 1 sec
SEC SEC
1 6
VCS-AD A.PULM.+VENE PULMONARE+AS-VS
2 7
VENE PULM.+VS+AORTA
VD+A.Pulmonara
3 8
VENE PULM.+VS+AORTA
COR DR.+A.PULM.
4 9
5 A.PULM.+VENE PULMONARE 10
VS+AORTA
DEXTROCARDIOGRAMA LEVOCARDIOGRAMA
Angiocardiografia globala :injectie contrast i.v.-v.basilica direct pe ac
4. Radiografia – permite evaluarea de ansamblu a mărimii şi formei

inimii, răsunetul diferitelor modificări asupra circulaţiei
pulmonare.
- pune în evidenţă calcificarile valvulo- coronaro-pericardice –
ieftină, repetabilă, accesibilă
Incidenţe folosite
-radiografia de fata cu raze dure + radiografia de profil stâng cu

esofagul opacifiat cu pasta baritata .
-se pot executa si radiografii in incidente oblice pentru o mai buna

caracterizare a cavitatilor cordului
 Pentru a reduce efectul de marire a

siluetei inimii distanta dintre pacient
(film) si tubul de raze X trebuie sa fie de
cel putin 1.5m (telecord)
TBC
 cordul sa fie plasat cat mai aproape BA
de film : VCS
 in incidenta de fata pacientul este

plasat cu fata la caseta (incidenta
postero-anterioara).
 Tensiunea (KV) inalta indispensabila
traversarii masei cardiace
 cliseul se face in inspir profund
Radiografia in
incidenta de fata
ortostatism
bratele in rotatie interna
pieptul lipit de placa
Inspiratie profunda
< 0.5 6 - 7 arcuri costale
anterioare
Distanta focar –film
>1,50 m
Raport cardio-
toracic
Normal <0,5 (0,39-
0,55)
Modificari de volum ale cordului
Marire de volum :
Hipertensiunea
Boala mitrala sau alte boli reumatice cardiace
Pericardita
Cardiomiopatie
Fibroza endomiocardica (in zonele tropicale-fibroza ventriculara
cu regurgitare valvulara si
dilatatie atriala)-inima Africii
Boli congenitale cardiace
Stenoza mitrala poate prezenta un atriu stang marit dar cu un cord de marime normala
Daca inima are o marire globala de volum
trebuie sa ne gandim la:
Multiple leziuni valvulare in special cele cu regurgitare;
Pericardita
Cardiomiopatie
Fibroza endomiocardica
Defect septal atrial la adult Cord mic
Varianta normala
Emfizem
Boala Addison
Deshidratare\malnutritie
Tehnici de investigare si anatomia radiologică normală
 Variante anatomice normale
 Cordul sugarului- cord mare dispus transversal cu o slabă segmentare în

arcuri, continuat cu un pedicul vascular larg şi scurt; aspect apropiat de
configuraţia mitrală; aspectul se apropie de normal la vârsta de 6 ani
 Deformari toracice: o cifoscolioza, o anomalie sternala vor deforma silueta

inimii
 Factori tehnici: influenteaza talia aparenta a cordului:

un cliseu realizat cu spatele in contact cu filmul sau in expir determina o
imagine marita a siluetei cardiace.
 In practica, in cele mai multe din cazuri, incidenta de fata si profilul

sunt suficiente pentru a permite o buna analiza a cavitatilor cardiace
si a marilor vase.
Silueta cardiacă normală
* Margini
* Hiluri
* Mediastin superior
* Vena azygos
Analiza arcurilor
mediastinale
Pe un film radiografic o
margine se poate defini ca o
delimitare existenta intre
doua zone cu tonalitati
diferite , abordate tangential
de fascicolul incident
Semnul siluetei
Doua structuri de
tonalitate identică
situate în planuri
diferite au pe ariile de
suprapunere margini
distincte
O opacitate
parenchimatoasă
situată în contact cu
silueta cardiacă va
şterge marginea
cordului
Schematizarea celor patru incidenţe
MARGINEA DREAPTĂ A CORDULUI
Elemente venoase care sunt
dinspre cranial spre caudal
marginile externe ale:
Trunchiului venos
brahiocefalic drept
Vena cava superioara
Atriul drept
MARGINEA STÂNGĂ A CORDULUI Elementele arteriale care
sunt de sus in jos
marginile externe ale :
o Artera subclavie stanga

o Butonul aortic
o Trunchiul AP si urechiusa stg.
o Ventricul sting
VENA AZYGOS
Opacitate ovalara pe fata laterala dreapta a

traheei
4 - 6,5 mm subiect in decubit si inspiratie
profunda
Crestere intre 50 - 150% in decubit dorsal,
expiratie
Hilul Pulmonar drept
Anatomie : Doua puncte de emergenta ale arterei pulmonare dr. la iesirea din
mediastin
superior -artera mediastinală a Lobului superior drept; inferior -artera interlobară
Hilul drept radiologic
Unghiul supero-extern al
arterei
interlobare
sau punctul de incrucisare al
VPS venei pulmonare superioare
cu artera interlobara
AIL
Diametrul arterei interlobare

13,9 mm
Hilul Pulmonar Stang
Un singur punct de emergenta, crosa AP stangi , deasupra bronhiei primitive

Hilul stang radiologic
Distanta intre limita superioara a
transparentei bronhiei primitive stangi
si limita supero-externa a crosei AP
Diametrul crosei AP stangi

24 mm
DILATATIA ATRIULUI DREPT
Dificil de apreciat
Incidenta de fata
++++
Alungirea si proeminenta AID
Cresterea calibrului venei

azygos si VCS
Adesea se asociaza cu
dilatatia VD
DILATATIA ATRIULUI DREPT –profil
VG
VD
OG
OD
Nici un semn Rx
Dilatatia Atriului drept
DILATATIE VENTRICUL DREPT
Raport CT crescut +++
Apex ridicat
Arc Inferior stang

rectiliniu
Rotatie antiorara
Semne asociate :
Dilatatia AD
Proeminenta Arc
mijlociu stang
Vascularizatia
pulmonara
HIPERTROFIE VENTRICUL DREPT
Raport cardio-toracic
normal ,daca este izolata
Fara semne directe
Semne indirecte :
Vascularizatia
Pulmonara
Dilatatia AD
Dilatatia Ventriculara Dreapta
Hipertensiunea Arteriala Pulmonara
Dilatatia Ventriculara Dreapta
Radiografia toracica a unui copil in care se

observa caracteristicile pentru dilatatia
ventricului drept. Este cazul unui copil cu
tetralogie Fallot.
DILATATIE VENTRICULARA DREAPTA
VG
VD
OG
OD
Umplerea spatiului clar retrosternal Rx

DILATATIA ATRIULUI STANG
Dezvoltare in toate directiile
1. Superior: Bronhia primitiva
stanga
2. La dreapta : Dublu contur 1
apoi formeaza marginea
dreapta
3. In jos : >7cm intre 3 4
convergenta venei
pulmonare inf. dr. si bronhia
primitiva stanga
4. La stanga : proeminenta 2
ureghiusei pe arcul mijlociu
stg
5.In spate :Amprenta esofag
Stenoza mitrală
VG
VD
OG
OD
Rx
DILATATIE VENTRICULARA STANGA
RCT crescut
Arc inferior stang,

alungit, convex
Apex proiectat sub

diafragm
HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA
RCT normal
Arc inferior stang alungit ,

convex
Profil : convexitate infero-

posterioara
RX
Principalele cauze ale modificărilor siluetei cardiace
Arc superior stang
Proeminent
Anevrismal crosei Ao , Coarctatie de aorta , Sunt
dreapta - stânga, king-king Ao
Sters
Aorta pe dreapta , Sunt stanga-dreapta , VCS stângă
Arc mijlociu stang

Convex
Proeminenta trunchiului AP
Dilatatia trunchiului AP, HTAP, Anevrism, DVD-
HVD,
Torace în pâlnie, Scolioza dreaptă
Proeminenta atriului stâng
Valvulopatie mitrală, anevrism atriu stang, tumori
AS , agenezie parţială de pericard
Arc mijlociu stâng

Concav
Hipoplazie AP, HVS-DVS, Scolioză stângă
Arc inferior stâng

Convex
HVS sau HVD, Anevrisme VS, Scolioză stângă
Alungit şi uşor convex
DVS-DVD, Dilataţie importantă de AS
Arc superior drept

Proeminent
Sindrom de cava superioara, TABC derulat, Arc aortic
drept
Arc mijlociu drept

Proeminent
Aortă derulată, dilataţie aorta ascendentă, anevrism aorta
ascendentă, disecţie de aorta , king-king Ao
Arc inferior drept

Proeminent
Dilataţie de AD, Sunt stanga-dreapta, Boala tricuspidiană sau
mitrală
Aspecte fiziopatologice ale afecţiunilor hemodinamice cardiace
 Tulburările de hemodinamica ale cordului reprezintă totalitatea proceselor

patologice în care se crează piedici în realizarea unui debit circulator normal.
Cantitatea de sânge ce pătrunde în cord >cantitatea de sânge pusă în circulaţie –
creste deci cantitatea de sânge restant
 Tulburarile hemodinamice determină modificări dimensionale şi de configuraţie
ale cordului ; acestea sunt reacţii compensatorii la condiţiile anormale existente ,
determinate de :
-factorii extracardiaci
-leziuni ale scheletului cardiac (aparat valvular, septuri)
Reacţia obisnuită a miocardului se manifestă prin :
-dilataţie şi hipertrofie de rezistenţă
-dilataţie şi hipertrofie de umplere
Cauzele tulburarilor hemodinamice
a) Creşterea presiunii faţă de care se face golirea cavităţilor cardiace

-factori intrinseci cardiaci ( valvulopatii, malformatii cardiace)
-factori extracardiaci ( scaderea complianţei pulmonare, HTA sistemică)
b) Existenţa unui curent retrograd sau anormal spre cavităţile cardiace
-valvulopatii (insuficiente valvulare), comunicări anormale între cavităţi sau
între cele două circulaţii
c) Sporirea fluxului venos de umplere peste valorile obişnuite
d) Alterarea miocardului
Aspecte fiziopatologice ale circulaţiei pulmonare
Hipovascularizatie pulmonară
 Prin obstacol bronşic cu efect de supapă (corp strain , tumori , tbc .,emfizem ,
bronhomalacie , dilatatie bronsica) – apare hipertransparenta pulmonara
 Prin obstructii arteriale (embolie .tumori primitive de AP ,obstructii arteriale
extrinseci, vascularite pulmonare-Takayasu ,epansament pleural)
Hipervascularizatie pulmonara
 HTAP precapilara
a) Prin debit crescut (hipertermie ,hipertiroidie ,m.Paget ,anevrisme AV sunturi stg-dr.
b) Prin obstructie vasculara proximala (embolii ,stenoze, hipoplazii AP ,arterite)
c) Prin reducerea patului capilar distal (BPOC ,hipoventilatii centrale-Sindr.Ondine
Sindr.hipercapnic cronic)
 Staza venoasa pulmonara (hipervascularizatie postcapilara )
 Egalizarea circulatiei apex/baze 10-15 mmHg
 Redistributie apex /baze 15-20mmHg
 Edem interstitial 20-30mmHg (linii septale Kerley B ,A, D
 Edem alveolar 25-35mmHg
Cord pulmonar Pulmon
cronic cardiac
Hipertensiune Staza
precapilara pulmonara
Insuficienta cardiaca avansata,

revarsat lichidian mai mare pe
Insuficienta P > 35
dreapta decat pe stanga.
VD Opacitati alveolare generalizate
in cadrul edemului pulmonar.
Artere pulmonare marite bilateral
in cursul unei HTAP precapilare (BPOC)
Pe o radiografie toracica se pot observa:
Cardiomegalie
Dilatatia vaselor in lobii superiori
Revarsat lichidian pleural
Edem interstitial pulmonar
Edem alveolar pulmonar
Stadii incipiente intr-o insuficienta cardiaca. Dilatatia

vaselor in lobii superiori, linii Kerley B in baze si
revarsate lichidiene in sinusurile costo-diafragmatice.
Edem pulmonar non-cardiogenic
Cordul este de obicei normal.
Edemul pulmonar alveolar este asemanator ca
aspect cu cel din insuficienta cardiaca.
Opacitatile alveolare bilaterale cu tendinte la
confluare si revarsate lichidiene sunt comune.
Cauze:
Uremia
Supraincarcare lichidiana
Sindromul de detresa respiratorie a adultului
Altitudinea mare
Aspirarea continutului gastric
Malarie
Nefrita acuta
Inec
Gaze toxice
Droguri si substante toxice
Presiune intracraniana crescuta
Hipoproteinemie
Transfuzii sangvine
Configuratie mitrala
Configuratie aortica
Configuratie mitrala
•Proeminenta conului si AP
•Incarcare de rezistenta a VD
cu alungirea sa in sens vertical
atit timp cit dilatatia si
alungirea se limiteaza la calea
de iesire
Marirea VD exclusiv longitudinala

este semn de buna adaptare
Extensia dilatatiei asupra caii de
intrare duce la largirea cordului,
initial spre stg. cu deplasarea VS
posterior
Deplasarea spre dr. nu se produce in
prezenta unui VS si orificiu
tricuspidian normal
Configuratia aortica
• alungirea si accentuarea
convexitatii arcului inf. stg.
• largirea benzii vasculare
• proeminenţa butonului Ao
• adâncirea golfului cardiac
Insuficienţa Ventriculară Stângă
Aspectul radiologic in afectiunile valvulare cardiace
 Stenoza mitrala,Insuficienta mitrala ,

Boala mitrala
 Stenoza aortica , Insuficienta aortica
 Leziunile orificiului tricuspidian
 Stenoza pulmonara , insuficienta

pulmonara
 Leziuni valvulare combinate Caile de intrare si de iesire ale

cavitatilor cordului
Stenoza mitrala
Aspect radiologic
Infectia reumatismala Rectitudinea sau peoeminenta golfului
Initial IM , dupa 2-5 ani se instaleaza SM Micsorarea sau disparitia butonului Ao (prin
Orificiul mitral<1.5cm2 rotatia spre stg a cordului si prin acoperirea de
Dilatatia AS =caracteristic si patognomonic dilatatia trunchiului AP)
Fenomene reflexe de protectie a patului Aplatizarea si scurtarea AIStg.
capilar Aparitia pe marginea dr. a AS
Staza pulmonara / HTAP precapilara initial Semne ale stazei si HTA pulmonare
reflexa , apoi fixata anatomic prin •Marirea AS
alterarile vasculare si interstitiale •Dilatatia trunchiului AP
•Dilatatia caii de iesire a VD(conul AP )
Forme particulare
•Leziune mitrala +emfizem pulmonar /dilatatie
puternica a trunchiului AP
•Leziune mitrala+HTA-rar
•Sindr.Lutembacher SM+DSIA
leziuni asociate
DSIA complicat cu SM endocarditica
SM cu dilatatie mare AS si deschiderea
lui foramen ovale
Stenoza mitrală
Diagnosticul de adaptare Predominenţa HTAP determină

 Starea VD decompensarea VD
 Starea circulaţiei pulmonare Staza pronunţată duce la
decompensări edematoase pulmonare
Forme deosebite de decompensare

•Insuficienţa Pulmonară relativa (sindr. Graham-Steel-Pawinski)
Dilataţia caii de ieşire a VD -arc pulmonar alungit şi
proeminent , mişcari pulsatorii, diminuarea stazei
•Insuficienta tricuspidiana relativă
- dilataţia AD ,dilataţia căii de intrare a VD marirea cordului
spre dr
- reducerea stazei pulmonare, staza în marea circulaţie:
revarsate pleurale, hepatomegalie, lărgirea VCS
Stenoza mitrala
Stenoza mitrala –dublu arc inferior drept
Insuficienta mitrala
 Se instaleaza precoce in procesul endocarditic

 Marirea AS este de obicei mai redusa , se dezvolta posterior si mai putin spre dr.
 VS se dezvolta predominent posterior si spre dreapta( la nivelul caii de intrare)
 Nu se realizeaza o config. Ao deoarece :
-VD este impins la dr. si in sus , iar
calea sa de iesire proemina in golf
-dilatarea caii de intrare a VS determina
dezvoltare in sens vertical
-calea de intrare a VS se dezvolta superior si transversal ,stergand
gloful alaturi de AS si conul AP
 Semnele de staza sint mai putin pronuntate
 Decompensarea reala este marcata de dilatatia accentuata a VD (se reduce staza , se poate
instala o IT sau IP relativa
! Exista IM relativa(functionala ,secundara)= prin dilatatie considerabila de VS- cordul aortic
decompensat sub forma de “ mitralizare” (AS moderat marit ,lipseste dilatatia de VD si
de AP )
Insuficienţa mitrală
Insuficienţa mitrală- dilataţie AS
Boala Mitrală
Un caz de boala mitrala in care se observa o
dilatatie a atriului stang. Dublu contur la nivelul
arcului inferior drept, convexitatea arcului mijlociu
stang si largirea unghiului carinal.
Stenoza aortică
 Etiologie: endocarditică ( infectioasă sau
reumatică, rar luetică) sau arterială
(aortita ateromatoasa luetică, cu
propagare la valvulele sigmoide )
 Încarcare de rezistenţă a VS ce
afectează iniţial calea de ieşire, aspectul
radiologic evidenţiind cel mult rotunjire
şi alungire a AIStg
 Coafectarea apoi şi a căii de intrare ,cu
lărgirea cordului în sens transversal şi
realizarea conf.Ao.
 Dilataţia dinamică a Ao ascendente
 Decompensarea se manifestă ca şi la
IAo , prin apariţia semnelor de
mitralizare
! Sindrom Bernheim = VS foarte mărit determină

cumpresie pe VD determinând staza în marea circulaţie
Insuficienta aortica
Leziunile orificiului tricuspidian
 Sunt rare, de regulă asociate cu alte leziuni endocarditice mitrale sau aortice
 Mărire apreciabilă a cordului drept, în special a AD
 Nu există diferenţiere netă între IT şi ST
 “Configuraţia tricuspidiană” se caracterizează prin :
-lărgirea ,alungirea, rotunjirea arcului inf.dr.
-transparenţa crescută pulmonară (scade curentul circulator )
-semne de stază în marea circulaţie (dilataţie spre dr. a pedicului vascular ,
ascensionarea hemidiafragmului dr.)
Stenoza Tr. pura este rara, in general congenitala

Stenoza Arterei pulmonare
 Natura endocarditica este exceptionala, mai frecventa este originea

congenitala asociata cu alte defecte
 Incarcarea de rezistenta VD > configuratie de tip mitral, dar cu vascularizatie
pulmonara periferica normala
 Proeminenţa trunchiului AP ( dilataţie poststenotică)
 Lipsa de mărire a atriului stâng, lipsa dilataţiei ramurilor AP
 Dg. Dif. cu stenoza mitrală, cu HTP din cord pulmonar cronic
Stenoza AP stângi
Afectiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
Cordul hipertensiv
 Încărcare de rezistenţă a ventriculului stâng asemănătoare cu cele din

stenoza orificiului aortic
 Cord poate avea dimensiuni normale, în poziţie joasă a diafragmului,
emfizem
 Condiţii particulare ce determină configuraţia cordului
1. scleroza coronariană- dilataţie miogenă - accentuarea configuraţiei
aortice
2. scleroza şi ateromatoza aortică- accentuează configuraţia aortică
3. HTA nefritică- semne de edem pulmonar de natură toxică renală
 Decompensarea ventriculului stâng – aspectul “mitralizării” cordului şi
apariţia stazei pulmonare
Afectiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
Cordul pulmonar cronic

 Consecinţă a modificărilor micii circulaţii prin procese parenchimatoase
pulmonare sau prin leziuni ale vaselor
 Încărcare de rezistenţă a ventriculului drept – configuraţie mitrală cu
lipsa măririi atriului stâng
 Semne de HTAP
 Se poate manifesta:
- CP acut – embolii pulmonare, criza astmatică
- CP subacut – embolii pulmonare multiple, repetate, frecvent
tumorale, cu supraîncărcare cord drept
- CP cronic – prin reducerea patului capilar pulmonar ( emfizem,
fibroze, BPOC, TBC, bonşiectazii, pahipleurite)
- prin îngustarea căilor circulatorii ( scleroza pulmonară
primară, trombangeită obliterantă, fenomene reflexe în
staza pulmonară)
Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace congenitale
 Aspecte elementare de embriologie a cordului şi vaselor mari

 Clasificarea clinico-hemodinamică a anomaliilor congenitale
-elemente fundamentale :cianoza
shunturile -arterio-venoase
-veno-arteriale
A. Anomalii fără shunt
1. Poziţii anormale ale cordului sau vaselor mari (ectopii , dextrocardii, anomalii ale arcului aortic )
2. Malformaţii orificiale (stenoze , insuficienţe ,b. Ebstein )
3. Malformaţii ale vaselor mari (stenoza istmului aortic , anomalii de implantare a venelor )
B. Anomalii cu shunt
1. Fara cianoza (arterio-venos )
c.i.a. C.i.v. persistenta de canal arterial
2. Cu cianoza (veno-arterial)
trilogia , tetra ,pentalogia Fallot , complexul Eisenmenger ,transpozitii de diverse tipuri ale vaselor mari
Aspectul radiologic in afectiunile cardiace
congenitale
Aspecte elementare de embriologie a cordului si vaselor mari
 Dezvoltarea tubului cardiac primitiv (vene viteline> sinusul venos ,segmentul atrial
,canalul atrial ,strimtoarea lui Haller , segmentul ventricular , bulbul arterial> trunchi
arterial)
 Dezvoltarea peretilor septali (septul atrial-primum,secundum,spurium , foramen ovale,
septul ventricular ,septul bulbar)
 Dezvoltarea venelor care se varsa in cord (v.cardinale sup si inf. stg si dr.>ducte Cuvier
stg si dr.---VCS=vcsup. dr ,duct Cuvier dr..+v anonima stg.---portiunea terminala duct
Cuvier stg=sinusul coronarian VCI=din vena hepatica comuna ;venele pulmonare= din
vena pulmonara comuna,dezvoltata din mugurele vascular atrial stg.)
 Dezvoltarea arterelor cu emergenta din cord (6 perechi arcuri branhiale, persista 3.4.6
Ao.ventrale-ace Ao dorsale –aci; arc 3= legatura intre ace si aci ;Ao ventrala stg.+arc 4
stg=crosa Ao ;Ao ventrala dr=a.anonima ; arc.4 dr.+Ao dorsala dr.=artera subclavie dr.;arc
6 proximal stg=trunchi AP si AP stg.; arc proximal 6dr.=APdr.
Boala Ebstein
 Malformaţie foarte rară – inserţie vicioasă a valvelor tricuspide pe pereţii VD şi
nu pe inelul fibros atrio-ventricular ( ventricularizarea AD) cu dezvoltarea
defectuoasă a valvelor
 Insuficienţa marcată a orificiului tricuspidian cu reducerea volumului VD
 Mărirea siluetei cardiace în toate sensurile ( formă sferică)
 Pedicul vascular scurtat cu hiluri şi circulaţie pulmonară scazută
 Dg. Dif. cu revărsatele pericardice
! Creşterea accentuată a presiunii în AD poate duce la deschiderea foramen ovale

cu shunt veno-atrial şi apariţia cianozei
B.Ebstein
Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace
congenitale
Coarctaţia aortei
 După localizare se pot distinge:
• formă tipică ( stenoză între emergenţa a. subclavie stg şi inserţia lig Botall)
• formă înaltă ( stenoză deasupra emergenţei a subclavie stg)
• formă joasă ( stenoza porţiunii aortice dupa inserţia lig. arterial)
 După criterii hemodinamice :
• tipul adult ( stenoza incompletă)
- se realizează circulaţie compensatorie prin vasele brahiocefalice şi
ramurile lor, ce stabilesc anastomoze cu ramurile aortei descendente ( a.
subclaviculare – artere mamare interne spre arterele vertebrale
intercostale şi epigastrice)
- bine suportat , HTA în ½ superioară, circulaţia extremităţilor inferioare
este deficitară ; complicaţii prin ruptura aortei, hemoragii cerebrale, infecţii
la nivelul stenozei
• tipul infantil ( stenoză întinsă adesea aplazie asociată cu persistenţa

canalului arterial)
- porţiunea substenotică din Ao descendentă comunică cu canalul arterial-
½ inferioară a corpului fiind irigată cu sânge din cordul drept
- circulaţia colaterală nu se mai dezvoltă
- prognostic rezervat
Coartaţia aortei
 Încărcare de rezistenţă ventricul stâng şi circulaţie colaterală cu dilataţia arterelor
intercostale şi eroziuni marginale inferioare ale coastelor prin atrofie de presiune
 Silueta cardiacă realizează configuraţia aortică incompletă
 Pediculul vascular este lărgit – Ao ascendentă dilatată, marginală dr.; butonul aortic
poate fi şters sau dilatat, aspectul sau fiind dat de a. subclaviculară stg
( situat mai sus decât în mod obişnuit ) – pot exista 2 butoane aortice ( unul superior
dat de porţiunea prestenotică a aortei sau de a. subclaviculară stg dilatată, altul
inferior dat de porţiunea substenotică dilatată – aspect în “3 inversat” al arcului
superior stang )
 Modificările costale
- nu lipsesc niciodată la tipul adult
- nu interesează primele 3 perechi de coaste
- poate afecta numai hemitoracele dr ( subclavia stg are emergenţă
substenotică )
- poate afecta numai hemitoracele stg dacă subclavia dr este ultima
ramură a crosei, cu emergenţă substenotică ( disfagia lusoria – amprentă
vasculară pe peretele posterior al esofagului baritat)
Coartatia de aorta
Eroziuni costale
Defect septal atrial
 În 17- 30% apare prin persistenţă de foramen ovale ( defect mic fără importanţă
practică dacă nu se asociază cu alte vicii cong. sau dobândite);
- modificari hemodinamice importante sunt determinate în defectele prin persistenţa
unui ostium primum sau secundum- defecte importante, peste 4 cm
 Încărcare de umplere a cordului drept cu dilataţia cavităţilor sale şi hiperemie
pulmonară (pletora)
 Oxigenare mai mare a sângelui din AD faţă de venele cave ( patognomonic)
 Radiologic – configuraţie mitrală fără dilataţia AS ( prezenţa unei scobituri între arcul
inferior stg alungit şi proeminenţa conului şi trunchiului AP)
- cord stg mic, Ao de obicei îngustă
- poate apare insuficienţă relativă a AP cu accentuarea dilataţiei şi
fenomene pulsatile ale vaselor pulmonare
CIA veche cu HTAP si anevrism de AP dr.
Defect septal ventricular

 Situat mai ales în porţiunea membranoasă în asociere cu alte vicii congenitale
 În 1/5 din cazuri apare izolat, situat în porţiunea musculară (Maladie Roger)
 Încărcare de umplere VD, hipervascularizaţie pulmonară, eventual încărcare de
umplere a cordului stâng
 Conţinut crescut de O2 în sângele VD faţă de AD (patognomonic)
 Radiologic - cord cu aspect globulos, sferic
- AP dilatată ( mai ales când defectul este situat în porţiunea
membranoasă)
- dextrogramă suplimentară tardivă şi incompletă
DSV cu HTP
Persistenţa canalului arterial
 Asigură derivaţia sângelui din AP in Ao în viaţa intrauterină; se obliterează în
primele 3 luni după naştere printr-un proces de involuţie
 Reprezintă 11% din anomaliile congenitale şi se asociază în 15% dintre ele
 Aspecte: - în pâlnie, cu baza largă pe Ao şi vârful pe AP
- de fistulă între Ao şi AP ( implică vecinătatea vaselor)
- implantare într-o ramură a AP ( stg)
- dilataţie anevrismală a ductului
 Încărcare de rezistenţă a VD dinspre Ao spre AP; încărcare de umplere a
cordului stg; saturaţie O2 AP>cord dr
 Radiologic: semne prezente în shunt-uri cu dimensiuni crescute
- AP proeminentă, hipervascularizaţie pulmonară
- silueta cardiacă mărită în sens transversal
- angiografia arată opacifiere a circulaţiei pulmonare în cursul
levogramei; aortografia este examenul de elecţie
Persistenta de canal arterial
Tetralogia Fallot
 Reprezintă 8,5% din afecţiunile congenitale ( afecţiunile cu atrezie de AP şi
asocierea DSIA insumează 16,5% =“morbus coeruleus”)
 Se caracterizează prin : DSIV, Ao în dextropoziţie “călare pe defect”, stenoză
valvulară sau infundibulară AP; dilataţie VD
 Clinic: cianoză, poliglobulie, “squatting”, suflu sistolic în focarul pulmonarei,
 Hemodinamic : dilataţie considerabilă a VD (de rezistenţă datorită stenozei AP,
suplimentară la nivelul căii de ieşire când Ao este predominentă); irigaţie
pulmonară prin artere bronşice în cazurile când evacuarea VD se face predominent
prin Ao
 Radiologic : - depinde de gradul stenozei AP şi de gradul dextropoziţiei Ao
- “cord în sabot” (configuraţia Ao cu arc inf. stg proeminent şi
vârful rotunjit şi mai sus situat- dilataţii trasversale spre stg
datorită căii de ieşire prin Ao);
-oligemie pulmonară;
- hipoplazia AP, subdezvoltarea căii normale de ieşire a VD
adâncesc golful
- Ao in dextropoziţie împiedică uneori formarea imaginii butonului
- mărirea spre stg a cordului este dată exclusiv de VD mult dilatat
Tetralogie Fallot
Stenoza AP stg.
Ao.in dextropozitie (calare pe sept)
DSIV
HVD
Cord in sabot
Asocieri de alte malformaţii

• cu DSIA- cord stg mai mare
împiedică realizarea aspectului
în sabot
• persistenţa canal arterial –
compensator în cazul atreziei de
AP, dezvoltare mai accentuată a
cordului stg
Tetralogie Fallot
Complexul Eisenmenger
- Este o afectiune congenitala compusa din DSV inalt + dextropozitie a

Ao + artera pulmonara normala/ dilatata
- Fata de tetralogia Fallot, lipseste stenoza AP, dar apar leziuni ale artelor si
capilarelor pulmonare ce induc HTP cu shunt dreapta-stanga
- Semne clinice: cianoza tardiva (la pubertate), la efort si apoi in repaus,
dispnee, palpitatii, sincope
- Există o fază acianotică cu shunt arterovenos şi o fază cianotică când se
inversează shuntul datorită creşterii presiunii în VD
- Configuraţie mitrală spre deosebire de cea observată în Fallot ( prin
dilataţia căii de ieşire a VD cu dilataţia AP
Complex Eisenmenger
Situs inversus complet
Agenezie de arteră pulmonară dreaptă
Fistula arterio-venoasa pulmonara
Implantarea anormala a venelor
pulmonare din dreapta
Angiografie si tomografie plana
Întoarcere venoasă anormală – semnul iataganului
Angiografie pulmonara Radiografie de fata
King king aorta
Dubla crosa anterioara si
posterioara
Radioimagistica afectiunilor miocardice
 Nu exista semne radiologice patognomonice

 Se pot aprecia modificari de forma si marime –”configuratia miopatica” si fenomene
dinamice
Cord marit transversal, cu baza larga pe diafragm, inaltime redusa ,segmentatia
stearsa
utilizarea de manevre suplimentare ptr. diagnostic-evidentiaza dilatatii
miogene fara manifestare in ortostatism
(proba de efort ,proba de decubit,probe Valsalva-in timpul ei nu se mai
produce micsorarea cordului
Studiul amplitudinii pulsatiilor-scad dupa efort
Afecţiuni miocardice dismetabolice
Cordul în anemii -iniţial cord mic, în cazuri cronice –creşte prin leziunea
anemică a miocardului şi prin pletora ce este frecventă în anemii
Cordul în afecţiuni endocrine
•Suprarenaliene
hipofuncţia (b.Addison)- cord mic
H-cord mare prin HTA
•Tiroidiene
hipofuncţia-cord de mixedem- mărit , uneori enorm , de conf.
miopatică sau Ao, cu pulsaţii mici şi lente
H-cord mare ,cu pulsaţii ample , uneori aritmice -pseudo mitral cu
dilataţia AP
•Cordul în hipovitaminoza B1- b .beri-beri-lezarea primara a miocardului VD>I.Tr
si P relative+ revarsat pericardic
•Amiloidoza cordului – vârstnici ,cord mare+modificările pielii şi mucoaselor
•Glucogenoza – corduri globuloas(la copii)
•Asfixia acuta – cord cu cavităţi drepte mărite
•Cordul alcoolicilor cronici- “inima de bere muncheneza”
Afectiuni miocardice
 Scleroza coronariana -cord bovin

configuratie Ao, semne de mitralizare, edem
pulmonar perihilar ,calcificari coronariene
 Obstructia coronariana (infarctul miocardic)
- marire acuta a siluetei cardiace
-staza pulmonara in afectarile cordului stg. la HTA
-revarsate pericardice
-pareza diafragmului stg.
-reducerea amplitudinii contractiilor in teritoriu
-calcificari cicatriciale tardiv
Anevrisme ale peretilor cardiaci

Cardiomegalie marcata cu
convexitate
pe ambele margini cu aspect
globulos.
Acesta a fost un caz de
cardiomegalie ,
dar putea fi si un revarsat
lichidian pericardic.
Anevrism de perete ventricular
Anevrism perete ventricular sting calcificat
Sectiune axiala CT
Calcificări miocardice
Modificari de staza pulmonara
Afecţiunile pericardului
 Revarsatele lichidiene pericardice

 Pneumopericardul
 Pericardita fibrocalcara
 Tumorile pericardice
 Ageneziile de pericard
PERICARDUL
Lichid în pericard
Studiul pericardului
Lichid pericardic localizat , dupa
chirurgia aortei
Lichid in pericard
Cresterea diametrului transversal al siluetei cardiace

Triunghiular simetric
Mascheaza portiunea initiala a hilurilor pulmonare
Unghiurile cardio-frenice nete
Lichid pericardic
O mariere globala
de volum.
Umplerea golfului
cardiac .
Cordul apare mai
degraba in carafa
decat globulos.
Vasele pulmonare
sunt mici datorita
scaderii debitului
cardiac.
Pneumo-pericard
Pneumopericard
Calcificari Pericardice
Calcificări Pericardice
Pericardite constrictive calcificate
* Repercursiuni pe cavitatile ventriculare
Radiografia de profil la o femeie de 20 de ani care prezinta dispnee si
edeme periferice de 2 ani, presiune venoasa crescuta la nivelul
jugularei si cu puls mic. In incidenta PA s-a observat edem pulmonar
bilateral cu revarsat lichidian pleural bazal (insuficienta cardiaca). Pe
profil se observa calcificari pericardice intinse anterioare si inferioare,
secundare unei pericardite constrictive tuberculoase.
Pericardite constrictive calcificate
Agenezie totala de pericard
Agenezie partiala de pericard
Calcificări cardiace
Calcificarile valvulare
Traduc cel mai frecvent o stenoza , in special mitrala si aortica
Calcificari coronariene
Mai intai nodulare apoi liniare
P PA
AM M
T
T
Calcificari pericardice
Datorate unei reactii inflamatorii vechi , sechele de pericardite
virale sau bacteriene, usor de recunoscut prin topografia lor, pe fata
sternala sau diafragmatica, localizate sau extinse si continue
Calcificări miocardice
Rare şi în general consecutive unui infarct, pot sublinia un anevrism parietal
secundar
Calcificari valvulare aortice
Calcificări coronariene
Dreapta Stânga
Anevrism aortic la nivelul crosei cu perete partial calcificat
Anevrism aortic la nivelul crosei
Anevrisme aortice sacciforme
IT’S NOT ENOUGH!!!!
Radiologie Generala
INTRODUCERE
BAZE TEHNICE
RADIOLOGIA
Definitie
– Stiinta utilizarii in medicina a radiatiilor
profund penetrante si ionizante.
Radiodiagnosticul
-Segmentul radiologiei medicale ce studiaza
structurile organismului prin intermediul
imaginilor radiologice
IMAGISTICA MEDICALĂ
• TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT
VIZUALIZAREA, IN VIVO, A STRUCTURII
CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR ŞI
SISTEMELOR - NORMALE SAU
PATOLOGICE, ÎN CORELARE CU
FUNCŢIONALITATEA ACESTORA DUPA
PRELUCRAREA IMAGINILOR DE CATRE
CALCULATOR
METODE
RADIO-IMAGISTICE
IMAGISTICA CU RAZE X
- radiaţia electromagnetică -
• Radiaţia electromagnetică – formă de transport a

energiei; (radiaţia electromagnetică = undă transversală,
în care câmpurile electric şi magnetic oscilează
perpendicular pe direcţia de propagare a undei);
• radiaţia electromagnetică este caracterizată prin:
– Lungimea de undă (λ) – distanţa dintre două unde succesive
(măsurată în metri);
– Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălţimea undei;
– Frecvenţa (f) – numărul de oscilaţii în unitatea de timp; se
măsoară în hertz-i (Hz);
– viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiaţiei
electromagnetice este de 3x108 m/s (viteza luminii în vid);
RAZELE X
• RAZELE X –
descoperite în 1895 de
Röntgen – sunt o formă de
radiaţie electromagnetică
cu lungimea de undă în
domeniul angströmilor –
0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m);
• În aplicaţiile medicale
razele X sunt produse de
tubul radiogen în instalaţii
specializate.
- locul razelor X în spectrul electromagnetic -
Tubul de raze X
Razele X sunt produse în

tubul radiogen
Acesta converteşte energia
electrică în raze X, cu
producerea concomitentă de
căldură.
TUBUL DE RAZE X -
• Electronii furnizaţi de catod prin încălzirea unui filament – focalizaţi
şi acceleraţi către anod prin aplicarea unei diferenţe de potenţial de
ordinul zecilor de kV;
• Anodul de Cu (bun conducător de căldură) – pe suprafaţa sa o pastilă
de tungsten (focar), care produce razele X în urma
“bombardamentului” cu electroni;
• anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de
către fasciculul de electroni;
• suprafaţa anodului este înclinată (7-20) – controlează lărgimea
fasciculului generat (aceasta influenţând netitatea geometrică a
imaginii);
• suprafaţa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcţie
de aplicaţie; tuburile pentru fluoroscopie şi radiografie au în general
două focare;
• Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la rândul ei este
plasată într-o cupolă plumbată conţinând un fluid schimbător de
căldură (ulei).
RAZELE X
- producerea razelor X – tubul radiogen -
• Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu

energie variabilă) fiind mai departe filtrat (sunt reţinuţi fotonii cu
energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul
util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
• Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a
fluidului de răcire;
• Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia
(echipament pentru explorări generale - radiografie, fluoroscopie;
angiografie; mamografie; computer-tomografie).
• Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea
anatomică de examinat şi, trecând prin corp, este absorbit
diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a structurilor (numărul
atomic Z al atomilor componenţi), densitate (ρ), grosime (d) şi
distanţa de emisie a fasciculului;
• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat

energetic, neomogenitatea sa exprimând diferenţele de absorbţie ale
organelor/ţesuturilor străbătute;
• Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran

fluorescent, detectori) care transformă – pe baza efectelor ionizat şi
fotochimic - informaţia latentă transportată de fotonii X în imagine
structurată, utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia
digitală, computer-tomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) sau
reconstruită (computer-tomografia).
- Proprietăţile razelor X-
• Intensitatea – scade cu pătratul distanţei;
• Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este dependentă
de lungimea de undă (funcţie de diferenţa de potenţial aplicată
tubului – cu cât mai mare cu atât raze mai “dure”, lungime de
undă mică);
• Atenuarea – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp
material prin absorbţie şi difuziune (împrăştiere);
• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente:
absorbţia=Z4xλ3xρxd
• Efectul de luminiscenţă – emisia unei radiaţii optic vizibile
albastru-verde de către unele materiale când sunt expuse la raze
X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic);
• Efectul fotochimic – utilizat în radiografie.
Legile formării imaginii radiologice
• Proiecţia conică: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile şi
forma corpului radiografiat variază în raport cu:
• poziţia corpului în fascicul • distanţele focar (F)-film

(f), obiect (O)-f, F-O
- Legile formării imaginii radiologice -
• Sumaţia (şi substracţia)

planurilor: imaginea
radiologică este o imagine
bidimensională a unui corp
tridimensional, fiind în acelaşi
timp o sumaţie a tuturor
straturilor – dacă sunt opace =
sumaţie pozitivă, dacă sunt şi
structuri transparente =
substracţie
• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse, dar

situate la adâncimi diferite în corpul de radiografiat se suprapun
sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea fasciculului faţă
de planul corpului, obţinută:
Prin rotaţia corpului în fascicul Prin deplasarea sursei de raze X

• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net atunci când

raza incidentă este tangenţială la conturul structurii respective
(scizură, tăblie osoasă);
Secţiune
os Proiecţie Proiecţie
transversală ortogradă
Metodele radio-imagistice care folosesc razele X
• Radiografia standard sau digitalizata
• Fluoroscopia SAU Radioscopia
• Tomografia plană
• Computer tomografia
• Angiografia
-Radiografia -
– Standard
• imaginea obţinută este analogică;
• suportul utilizat pentru imagine – filmul radiologic;
– acesta este plasat într-o casetă între două ecrane
intensificatoare, care, stimulate de fotonii X conţinuţi de
fasciculul emergent, emit o lumină fluorescentă ce
impresionează filmul radiologic; acesta este apoi developat
obţinându-se imaginea radiologică a corpului radiografiat;
- radiografia digitala-
– Digitală
• Imaginea obţinută este digitală (obţinută prin conversia
unei imagini analogice);
• suportul pentru imagine este o placă fotostimulabilă;
– imaginea analogică astfel obţinută este “citită” cu un fascicul
laser şi numerizată de computer prin suprapunerea cu o matrice
de n linii şi m coloane (obişnuit 512x512 sau 1024x1024),
calitatea imaginii digitale astfel realizate depinzând de matricea
utilizată;
– imaginea radiologică digitală este afişată pe monitorul
computerului; aceasta poate fi salvată pe HDD, CD-R/RW,
MOD sau printată pe diverse dispozitive hardcopy (film, hârtie);
- radiografia digitala-
– Direct digitală
• Imaginea obţinută este digitală;
• Suportul pentru imagine este o placă cu diode
fotosensibile acoperite de un material scintilator, incluse
într-o peliculă fină de silicon, fiecare din acestea fiind
răspunzătoare pentru un pixel din imaginea afişată pe
monitorul computerului (direct digital radiography –
dDR);
– imaginea radiologică digitală este afişată pe monitorul
computerului; aceasta poate fi salvată pe HDD, CD-R/RW,
MOD sau printată pe diverse dispozitive hardcopy;
- Radiografia -
• Aparat Roentgen clasic • Casete pentru filmele

pentru radiografie radiologice
- Radioscopia(fluoroscopia) -
• Examinarea în timp real a structurilor în mişcare din

corp, cu sau fără utilizarea de substanţe de contrast;
– Vechile echipamente de fluoroscopie furnizau o imagine pe un
ecran fluorescent, operau la întuneric, necesitând astfel o
perioadă de adaptare a examinatorului la aceste condiţii;
imaginea obţinută era analogică, dozele de expunere mari;
– Echipamentele moderne sunt dotate cu amplificatoare de
imagine şi lanţ TV, astfel încât nu se mai lucrează la întuneric,
dozele de expunere necesare pentru o imagine de calitate sunt
mult mai mici, aparatele fiind dotate cu variate dispozitive de
stocare a imaginilor; imaginea obţinută poate fi analogică sau
digitală; echipamentele fluoroscopice direct digitale sunt în
curs de elaborare şi standardizare.
Craniu profil
• F-sinusul frontal
• E-sinusul etmoidal
• S-sinusul sfenoidal
• M-sinusul maxilar
• ST-Sella Turcica
• ClnP-clinoidele posterioare
• NF- nasofaringele
• Pal- palatul moale
Craniu profil
Craniu fata
• S- sinus frontal
• O- orbita
• M- sinus maxilar
• E- sinusul etmoidal
• MD-dinte inclus in maxilar
• N - cavitate nazala
• AZ-arc zigomatic
• Mnd- unghiul mandibulei
• OdP-procesul odontoidei
Craniu fata
Baza craniului
• Mst AC-celule mastoidiene
• E-sinus etmoidal
• O-P-peretele post. al orbitei
• M-P- peretele post. al sinusului maxilar
• Sp-sinus sfenoidal
• M-sinus maxilar
• Mnd- capul mandibulei
• OdP-procesul odontoid
Baza craniu
ANATOMIE
RADIOLOGICA:
STRUCTURA
HAVERSIANA
NORMALA
- Fluoroscopia -
• Echipamentele de fluoroscopie
– configuraţii diferite, în funcţie de
aplicaţiile clinice dorite;
– configuraţia componentelor, de la
tubul radiogen până la monitorul TV,
este în general similară (v. schema);
– echipamentele digitale au în locul
unui simplu monitor TV, un computer
care stochează şi afişează imaginea
digitală pe unul sau mai multe
monitoare;
– Noile echipamentele sunt
telecomandate;
- Fluoroscopia -
1933 2000
Angiografia
ANGIOGRAFE MODERNE ANGIOGRAF BI-PLAN
FLUORO-MOBIL(s.operatie) FLUORO CLASICA MESE cu TELECOMANDA

- fluoroscopia – aplicaţii clinice -
• Examenul dinamic simplu (fără substanţe de contrast) al toracelui,

abdomenului, etc.
• Studiile cu contrast ale tubului digestiv:
– Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;
– Enterocliza;
– Clisma baritată, ş.a.;
• Proceduri de radiologie intervenţională:
– Diagnostice:
• Angiografia; DSA – angiografia cu substracţie digitală (digital
substraction angiography)
• CPT – colangiografia percutană transhepatică, ş.a..
– Terapeutice:
• CHEAT – chemoembolizarea arterială terapeutică
• Drenajele biliare, externe sau interne; ş.a.
- tomografia plană -
– Prima metodă de obţinere a unor
imagini secţionale, al cărei principu
este ilustrat în schema alăturată;
deplasarea sincronă în sensuri opuse
a tubului şi casetei cu filmul, permite
ca structurile din regiunea de interes
să se proiecteze în acelaşi loc pe
film, în timp ce structurile supra- şi
subiacente se proiectează în arii
diferite, astfel că nu determină
imagine pe film;
– Metodă în curs de abandonare
- tomografia plană -
Tub
Rx
Caseta/film
- computer tomografia -
• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează

imagini secţionale în plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X
în jurul corpului de examinat;
• CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare (absorbţie)
liniară în ţesuturi – densitate – a unui fascicul de raze X ce străbate
corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a distribuţiei densităţilor
tisulare în volumul secţiunii examinate;
– Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar
intensitatea fasciculului emergent este măsurată de către o coroană de
detectori, dispuşi diametral opus faţă de tubul de raze X;
– pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităţii
fasciculului emergent se numeşte proiecţie;
– imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin
analiza matematică a multiplelor sale proiecţii.
- computer tomografia – aparatura -
• Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-

se înclina cu 15-40, conţine:
– Tubul de raze X
– Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)
– Circuitele de răcire
– Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)
• Masa mobilă
• Generatorul de raze X
• Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-
ului imaginea CT); stochează datele pe HDD;
• Consola cu monitorul TV
• Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD,
dispozitive hardcopy pe filme de imagistică – cu developare umedă sau uscată
– sau hârtie).
1975 1995
• V Generatii
• Generaţia Ia: TUB Rx
– primul CT (EMI, 1972)

– utiliza un fascicul fin (“pencil
beam”) şi un detector care
realizau o mişcare de translaţie
în timpul căreia se obţinea o pacient
proiecţie apoi o rotaţie de un

grad şi se achiziţionau datele
unei noi proiecţii;
– în total 180 de proiecţii;
DTETECTORI
generarea unei singure imagini
dura 5 min; Principiul baleiajului circular=“scanare”
• Generaţia a II-a:
– realizează tot o mişcare de
translaţie-rotaţie;
– utilizează un fascicul conic şi
mai mulţi detectori (5-20);
– Timp de secţiune 6-20 s;
• Generaţia a III-a:
– utilizează un fascicul conic;
– tubul şi coroana de detectori
realizând o mişcare de rotaţie
sincronă în jurul pacientului;
– Timp reconstrucţie 3-8 s;
• Generaţia a IV-a:
– utilizează un fascicul conic;
– o coroană completă de
detectori, staţionari, tubul
fiind singurul ce se roteşte în
gantry în jurul pacientului,
– Timp reconstrucţie 1-4 s;
• Generaţia a V-a:
– nu există elemente mecanice în mişcare;
– utilizează un tun electronic care generează un fascicul de
electroni ce este focalizat şi se deplasează rapid de-a lungul
unui arc de 210 pe un inel-ţintă de tungsten;
– fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul
pacientului ajungând pe coroana de detectori;
– multiple coroane de detectori permit achiziţia simultană a
multiple secţiuni (multi-slice/multi-detector CT).
– Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;
• CT spirală.
– Are loc o scanare continuă a unui volum din corpul pacientului în timpul
deplasării mesei;
• se scade timpul de examinare;
• nu mai există secţiuni “pierdute” datorită respiraţiei inegale a pacientului de la o
secţiune la alta;
• se pot realiza reconstrucţii de calitate în diverse planuri ale spaţiului, etc;
- computer tomografia -
• CT este o metodă imagistică secţională; secţiunile se
realizează în plan axial, grosimea lor fiind de 1-10 mm;
• CT a eliminat sumaţia planurilor;
• CT lucrează cu noţiunea de densitate, derivată din
coeficientul de atenuare;
• Unitatea de măsură a densităţii este denumită Unitate
Hounsfield (UH), după numele iniţiatorului metodei; prin
convenţie apa are densitatea de 0 UH, aerul de – 1000 UH,
osul +1000 UH.
- computer tomografia – imaginea -
• Imaginea obţinută este formată din pixel-i (picture elements);
dimensiunea pixel-ului este obţinută împărţind diametrul ariei
examinate la dimensiunea matricei;
• Aria secţiunii – FOV (field of

view) – diametrul ariei examinate
(25 cm pt. cap, 38-45 pt. corp,
etc.);
• Matrice – obişnuit 512x512
• Voxel – este elementul de volum al
secţiunii (grosimea secţiunii x aria
pixelului);
- computer tomografia – imaginea -
• Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza
datelor achiziţionate de detectori; utilizând diverşi algoritmi
matematici acesta aranjează în matrice coeficienţii de atenuare
realizând o imagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe
monitor în nuanţe de gri-uri;
• numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20, limitat de
capacitatea ochiului omenesc de a le diferenţia;
• calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate
afişat de acest număr limitat de nuanţe de gri;
• se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi
mediana ferestrei (window level – WL);
Sinusuri frontale in incidenta
coronala
Sectiune coronala prin maxilar
si celulele etmoidale
Traumatism facial- SSD
Reconstructii SSD
IMAGISTICA prin
REZONANŢĂ MAGNETICĂ
(IRM )
• PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care
constă în obţinerea de secţiuni tomografice de 1-30 mm
grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor
impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-un câmp magnetic
intens (0,2-3T) şi omogen.
• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-
un câmp magnetic intens – în particular a nucleilor de
hidrogen care se găsesc din abundenţă în corpul uman –
şi pe fenomenul de rezonanţă a acestora în câmp
magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecvenţă
specifică;
IRM
- fizica -
• Datorită mişcării de rotaţie în jurul

propriului ax (spin nuclear) protonii de H
se comportă ca nişte mici magneţi, fiind
caracterizaţi de un moment magnetic;
• Când este plasat într-un câmp magnetic
extern, momentul magnetic generat de
mişcarea de spin descrie o mişcare de
rotaţie pe o pânză de con (asemănătoare
unui titirez) – mişcare de precesie;
frecvenţa acestei mişcări se numeşte
frecvenţă Larmor şi este specifică fiecărui
nucleu, depinzând de intensitatea câmpului
magnetic (de exemplu, pentru nucleul de
hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz
la 1T, 63 MHz la 1,5T);
IRM
- fizica -
• Fenomenul de rezonanţă magnetică apare la aplicarea unui impuls

de RF cu frecvenţa egală cu frecvenţa Larmor, când protonii de H
sunt scoşi din starea de echilibru, la care revin după încetarea acestuia
(relaxare), emiţând la rândul lor un semnal de RF (cu aceeaşi
frecvenţă) care este detectat, amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor
algoritmi de reconstrucţie este generată imaginea RM.
• Intensitatea semnalului este diferită în ţesuturi, funcţie de concentraţia
protonilor H-1 (apă, grăsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii
nucleelor la starea de echilibru energetic iniţial (T1 şi T2), de timpul
de emisie a impulsului RF.
IRM
- fizica -
• În ţesuturi, unde concentraţia protonilor de H atinge valoarea de 1020

pe cm3, vectorul moment magnetic al fiecăruia este orientat aleator,
astfel încât nu există un moment magnetic net (se anulează reciproc);
• Plasarea corpului într-un câmp magnetic extern orientează momentele
magnetice ale tuturor protonilor de H pe direcţia câmpului magnetic
extern (energie potenţială mai mică) sau invers (energie potenţială mai
mare); există un număr de protoni în exces pe direcţia câmpului
magnetic extern (3 la 1 milion într-un câmp de 1T), şi care determină
“magnetizarea” tisulară fiind în acelaşi timp responsabili de generarea
semnalului RM;
IRM
- fizica -
• Când vectorul magnetizare tisulară netă este perturbat din starea de

echilibru cu ajutorul pulsului RF cu frecvenţa Larmor, acesta se va
orienta către un plan perpendicular (x,y) pe direcţia câmpului extern
(z);
• Componenta vectorului magnetizare netă pe direcţia câmpului
extern se numeşte magnetizare longitudinală, iar componenta
perpendiculară pe acesta se numeşte magnetizare transversală
(măsurabilă, fiind singura capabilă să inducă un semnal în bobinele
receptoare – legea inducţiei a lui Faraday);
• Unghiul de rotaţie a vectorului magnetizare netă (flip angle) depinde
de intensitatea pulsului de RF aplicat ca şi de durata acestuia; acesta
poate fi de 90, 180, sau intermediar; acesta influenţează la rândui
intensitatea semnalului RM (influenţând magnetizarea transversală).
IRM
- fizica -
• Relaxarea T1 sau longitudinală (relaxarea spin-substrat, influenţată

semnificativ de intensitatea câmpului magnetic extern) - reprezintă
recuperarea magnetizării longitudinale; magnetizarea netă creşte cu o
constantă de timp T1, caracteristică, la aplicarea unui câmp magnetic şi
scade cu aceaşi constantă la înlăturarea lui; după un timp T1 de la
încetarea pulsului RF s-a recuperat 63% din magnetizarea longitudinală;
• Relaxarea T2 sau transversală (relaxarea spin-spin, neinfluenţată de
intensitatea câmpului magnetic extern, în condiţiile explorării IRM tipice)
– reprezintă rata constantă de timp cu care scade magnetizarea
transversală, proporţional cu FID (free induction decay = semnalul indus
în bobina receptoare, sesizat ca o diferenţă de potenţial oscilând cu
frecvenţa Larmor şi care scade liber cu o rată constantă după încetarea
pulsului RF extern); semnalul indus FID scade ca o funcţie exponenţială e-
t/T2; după un timp T2 FID a scăzut la 37% din maximul atins la sfârşitul
pulsului RF.
IRM
- aparatura -
• MAGNETUL: pentru generarea câmpului magnetic extern; supraconductor (1-3T -
în practica curentă), rezistiv (≤ 0,5 T), permanent (≤ 0,35T); diam.70 cm;
• BOBINELE DE GRADIENT: sunt utilizate pentru codarea spaţială (localizarea
semnalului RM); acestea se comportă ca nişte mici magneţi (1-10 mT/m)
suprapunându-se peste câmpul magnetic extern şi astfel modificând în regiunea de
interes frecvenţa de precesie; există 3 seturi de bobine de gradient pe cele 3 direcţii
ale spaţiului (x,y,z), combinaţia dintre ele permiţând orientarea în orice direcţie a
spaţiului (de aici capacitatea de a realiza secţiuni în orice plan);
• SISTEMUL DE RĂCIRE: necesară numai pentru magneţii supraconductori şi
rezistivi; pentru cei supraconductori răcirea se realizează cu He (4,2 K)
• BOBINELE EMIŢĂTOARE/RECEPTOARE UNDE RF
• MASA MOBILĂ: POZIŢIONARE PACIENT;
• COMPUTER PERFORMANT & ACCESORII;
• MASA COMANDĂ/TASTATURĂ/MONITOARE;
• CUŞCA FARADAY: protecţie anti RF;
• sistem supraveghere video/intercom pacient;
• siteme arhivare, post-procesare, transmitere, printare hard copy.
IRM
- aparatura -
• SCHEMA de
principiu a
echipamentelor
IRM
IRM
- aparatura -
• ECHIPAMENT RM
MAGNET
BOBINE RF RECEPTOARE
IRM
- imaginea -
• Intensitatea semnalului RM – contrastul imaginii – depinde de:
– densitatea de protoni
– timpul de relaxare T1 a ţesuturilor (specifice fiecărui ţesut)
– timpul de relaxare T2
• Ţesuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung
pentru moleculele mici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este
scurt pentru grăsimi şi moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu
intensitatea câmpului magnetic extern;
• Ţesuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în
general T2 lung, în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde
foarte puţin de intensitatea câmpului magnetic);
• Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită
variaţiilor mici de densitate în protoni a ţesuturilor (max. 10%);
• Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM;
• Administrarea de agenţi de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1;
IRM
- imaginea -
• Se utilizează mai multe tipuri de secvenţe, cele mai obişnuite fiind:
– Spin echo (SE)
– Fast spin echo (FSE)
– Inversion recovery (IR)
– Gradient recalled echo (GRE)
– Echo-planar imaging (EPI)
• Fiecare din secvenţele menţionate sunt caracterizate de intensitatea,
ordinea, durata şi intervalul (TR) la care se repetă a pulsurilor de RF, ca şi
de intervalul de timp la care antena “ascultă” semnalul RM – timp de ecou
(TE); de asemenea depind de gradienţi;
• Semnalele culese de la nivelul secţiunii de interes sunt interpretate de
computer (modelul matematic utilizat este mai complex decât la CT) şi
printr-un algoritm matematic (transformarea Fourier) se obţine imaginea
digitală ce este afişată apoi pe monitor; noţiunile de pixel, voxel, FOV sunt
similare CT; matricea este obişnuit 128x128, 256x256 sau 256x512.
IRM
- performanţe -
• APLICAŢII:
– Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor;
– Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance
angiography);
– Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)
• utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai frecvent cel de
fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp magnetic mai intens şi mai
uniform decât în aplicaţiile clinice uzuale; în curs de standardizare;
• Realizează secţiuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaţiului:
axial, coronal, sagital;
• Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea
albă;
• Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer);
• Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante;
• Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la
pacienţii cu pacemaker, proteze sau implanturi metalice.
Traumatism facial
Sectiuni RM
axiale T2 SE
Traumatism facial
Sectiuni
sagitale T2
SE
Traumatism facial
Sectiuni
sagitale T2 SE
Fistula LCR
Ultrasonografia
Ecografia
- principiu/aparatura -
• PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) în
structurile corpului omenesc, diferenţiată de
impedanţa acustică a acestora, permite realizarea
unor imagini anatomice (mod B) sau curbe grafice
(mod A, TM).
• ENERGIA folosită este vibraţia mecanică cu foarte
mare frecvenţă (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz.
• COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
– traductor (sonda) = emiţător/receptor de US;
conţine generatorul de US;
– Amplificator semnal
– Computer (procesare semnal);
– Consola/tastatura/reglaje a emisiei si
postprocesare semnal;
– Monitor TV;
– Accesorii pentru stocare imagini, transmisie,
printare etc.
ULTRASONOGRAFIA
- producerea US/proprietăţi -
• Undele ultrasonore utilizate in imagistică
sunt produse de cristalele piezoelectrice
prezente în sondă. Există multiple tipuri
de sonde pentru ecografie în funcţie de
aplicaţia căreia i se adresează.
• Undele ultrasonore propagate în ţesuturi
sunt atenuate şi reflectate de diferitele Mediul
tipuri de ţesuturi şi de interfeţele dintre A Interfaţa
acestea. acustică
• Semnalele generate de undele reflectate

sunt utilizate şi interpretate pentru a
obţine imaginea precum şi informaţiile
Doppler.
Mediul B
ULTRASONOGRAFIA
- proprietăţile US -
• Viteza de propagare a undelor Propagarea ultrasunetelor

ultrasonore depinde de tipul de • piele 1700
ţesut;
• muşchi 1580
• Majoritatea ţesuturilor din
• ficat 1600
organism au viteze de
propagare apropiate; • sânge 1570
• Aerul şi osul au însă viteze Media ţesuturilor 1540 m/sec

total diferite de propagare a
US, ceea ce face ca propagarea • Apă 1480
să fi afectată dramatic scăzând
• Aer 330
calitatea imaginii;
• Os 3500
ULTRASONOGRAFIA
• Cu cât frecvenţa undelor US este mai mare cu atât scade

adâncimea de penetrare a US dar creşte rezoluţia spaţială, şi
invers;
• Rezoluţia este determinată în principal de frecvenţa US
produse de sondă precum şi de calitatea echipamentului
(hardware, software);
• Lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa; o
sondă de 10 MHz emite US cu o lungime de undă de 3x mai
mică decât o sondă de 3,5 MHz, a.î. teoretic, are o rezoluţie
spaţială de 3x mai mare;
• US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului),
de care depinde amplitudinea semnalului reflectat.
ULTRASONOGRAFIA
• FRECVENŢA
– 2-12 MHz;
– cu cât frecvenţa este mai
mare cu atât penetrarea este
mai redusă.
• LUNGIMEA DE UNDĂ
FRECVENŢA
PENETRAREA
FRECVENŢA
PENETRAREA
REZOLUŢIA
REZOLUŢIA
– inversul frecvenţei;
– determină rezoluţia
spaţială.
• AMPLITUDINEA
– puterea semnalului;
– determină amplitudinea Comportamentul US funcţie de frecvenţă
semnalelor reflectate.
ULTRASONOGRAFIA
- afişarea informaţiei US -
• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi
pe verticală amplitudinea undelor reflectate (perimată);
• MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe
orizontală – dinamică; permite înregistrarea în dinamică a
mişcărilor cavităţilor cardiace;
• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de
gri, bidimensională, a unor secţiuni anatomice corespunzatoare
zonei anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analiza
miscărilor în timp (cord, fetus în uter etc);
• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu
afişare grafică (doppler spectral) sau cod de culoare (doppler
color).
ULTRASONOGRAFIA
- semiologie US mod B -
• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist);

• ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaţă;
• TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese
patologice etc; traduc grade diferite de reflexie/absorbţie a US în
ţesuturi;
• INTERFAŢA = limita de separaţie între medii diferite ca
impedanţă acustică (pereţi vasculari, cavităţi, etc) =
REFLECTOGENĂ;
• VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de zone cu
maximum de reflexie; ex după calculi, gaze, oase)
ULTRASONOGRAFIA
- aplicaţii -
• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase;

• US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;
• US VASCULARĂ = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power;
• US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară, ochi;
• US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;
• US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);
• US TRANSCRANIANĂ (Doppler);
• US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane
diagnostice şi terapeutice
• Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru
măsurarea densităţii osoase, având aplicaţii în studiul
osteoporozei.
PERETE
Sect.longitudinala
lob drept
diafragm
v.porta -dimensiuni=12cm
VCI -structura omogena;
-Impedanta acustica
PLAMIN medie (standard);
-contur capsular neted
US mod B & Doppler CFI

FICAT NORMAL
Sect.oblic/recurenta
subcostala
FICAT NORMAL:VENE HEPATICE

v.porta
vci
Sect.oblic/longitud.
FICAT NORMAL:mod B&Doppler Angio Power

IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
- medicina nucleară; scintigrafia -
• PRINCIPIU: introducere de izotopi radioactivi=>raze α, β, γ şi
captarea cu o cameră de scintilaţie a radiaţiei rezultate după
fixarea izotopului în ţesuturi; fixarea detectată este analizată şi
redată de computer în imagine analogică pe monitor TV;
• fixare normală;
• hiperfixare (zone “calde”);
• hipofixare (zone reci).
• SPECT =SINGLE PHOTON EMISSION CT
• PET=POSITRON EMISSION TOMOGRAPHY

SCINTIGRAFIA SPECT
• IZOTOPI UZUALI:
99Tc, 201Ta, 67Ga, 131I, 111In
• APLICAŢII CLINICE
– FICAT
– SPLINA
– CORD/MIOCARD;
– SCHELET=“WHOLE BODY SCAN”;
– RINICHI
– PULMON=>PERFUZIE, VENTILAŢIE
– TIROIDA/PARATIROIDE
– INFECŢII (abcese)
– DETECŢIE CANCER
SCINTIGRAFIA PET
• PRINCIPIU: emisie de positroni de către izotopi cu viaţă scurtă,
(minute) sintetizaţi în laboratorul anexat aparatului detector.
• RADIOTRASORI: C-11…..+ metionina;
N-13…..+amoniu
Combinaţii
F-18…...+deoxiglucoza organice
O-15; RUBIDIUM 82
• APLICAŢII CLINICE:
– cuantificare flux sanguin => creer, miocard
– utilizarea tisulara acizi grasi,glucoza,aminoacizi; reperaj & funcţionalitate
– neuroreceptori cerebrali, etc;
– epilepsie focală, tumori, AVC, demenţă, IMA.
SUBSTANŢE DE CONTRAST ÎN
RADIO-IMAGISTICĂ
• Radiologia convenţională şi CT
– Negative – aer, dioxid de carbon
– Pozitive
• suspensie de sulfat de bariu
• substanţe de contrast iodate
– Pentru examenul organelor cavitare – ex. Gastrografin
– Pentru uz intravenos/intrarterial – hidrosolubile, ionice şi non-ionice (de
preferat acestea din urmă, care deşi mai scumpe au mult mai puţine r.a.)
– utilizate la U.I.V., angiografie, CT, ş.a.
– Mixt (combinaţii de agenţi de contrast pozitivi şi negativi)
• studiile cu dublu contrast ale tubului digestiv (aer + sulfat de Ba)
RADIO-IMAGISTICĂ
• Reacţii adverse la substanţele de contrast iodate
– Uşoare
• greaţă, senzaţie de căldură, strănut, acufene, ş.a.
• nu necesită tratament, doar supraveghere; eventual un anxiolitic
(Diazepam/Valium 5-10 mg iv lent)
– Moderate
• Urticarie (cu sau fără prurit), rash cutanat;
• Tratament:
– Antihistaminice iv (Tavegyl, 5 ml=2 mg)
– Derivaţi de cortizon (Solu-Decortin/Hidrocortizon 50-200 mg)
– Inhibitori H2 iv (Tagamet – 2 ml=200 mg)
RADIO-IMAGISTICĂ
• Reacţii adverse la substanţele de contrast iodate
– Grave, fiind ameninţătoare de viaţă necesită intervenţia
serviciului de Terapie Intensivă!
• Simptome:
– Generale: senzaţie de anxietate, agitaţie, urticarie generalizată, vărsături, dureri
de spate, pierderea conştienţei;
– Respiratorii: tahipnee, dispnee expiratorie, tuse spastică, spasm laringian-glotic,
bronhospasm;
– Cardio-vasculare: tahicardie, bradicardie, răcirea extremităţilor, cădere
tensională, colaps, şoc.
• Tratament (măsuri imediate):
– Antihipotensive: Suprarenin iv 1ml (0,1 mg) diluat 1/9 în ser fiziologic; se poate
repeta la 2 min, eventual în adm. s.c. 0,3-0,5 ml;
– Corticoizi: Hidrocortizon 500-1500 mg iv;
– Oxigen; Eufilin pentru combaterea bronhospasmului;
– Soluţii iv pentru combaterea colapsului, substituente de plasmă.
RADIO-IMAGISTICĂ
• Ultrasonografie
– Pentru uz intravascular – diverse suspensii de microparticule ce conţin gaz
(dimensiuni 1-8 µm), care amplifică semnalul Doppler color şi spectral;
– unele substanţe îmbunătăţesc contrastul şi în mod B – aşa-numitele substanţe
schimbătoare de fază (lichid la temperatura mediului ambiant, se transformă în
microbule de gaz la temperatura corpului);
– altele – specifice tisulare – sunt captate de celulele sistemului reticulo-endotelial
(ex. cel. Kuppfer);
– Agenţi de contrast oral – în studiu;
• IRM
– substanţe de contrast paramagnetice (chelaţi pe bază de Gadolinium – scurtează
T1) – pentru uz i.v.;
– există şi alte substanţe de contrast, inclusiv pentru tubul digestiv, aplicaţiile ce le
utilizează fiind în studiu şi în curs de standardizare.
Aspect
comparativ
Angiografie
digitala cu
substanta de
contrast:A
Angiografie prin
Rezonanta
Magnetica: B
A B
Anevrism disecant
Angiografie prin
Rezonanta Magnetica
Hematom stenozant
a. vertebrala stg.
Angio-
grafie
digitala
Hematom ocluziv: in
flacara de lumanare
Aspect
comparativ
Angiografie
digitala cu
substanta de
contrast:A
Angiografie
prin Rezonanta
Magnetica: B
B
Lumen dublu
Disectie carotidiana suprabulbara
Sectiuni axiale IRM ponderate T2-

leziune temporala dreapta
Disectie carotidiana suprabulbara
Angiografie intracraniana
Instalatie CT mobila
• Semiologia radiologica generala
Leziuni – localizare, numar, forma, structura,
contur, raporturi cu structurile invecinate.
Radiologia toracelui
Opacitati
Hipertransparente
Radiologia sistemului osteo-articular
Osteocondensare
Reducere a intensitatii structurii osoase
osteoliza
lacuna
geoda
Radiologia aparatului digestiv( dupa
administrarea substantei de contrast)
Plus sau minus de umplere
Imagine lacunara
Imaginea de nisa
Radiologia aparatului reno-urinar( dupa
administrarea substantei de contrast )
Imagini de aditie
Imagini lacunare
CURSUL 2
BAZELE FIZICE SI TEHNICE ALE IMAGINII

RADIOLOGICE
Prof. univ.Dr.Ioan Codorean

Dr. Dragos Cuzino
Clinica de Radiologie,Imagistica Medicala si Medicina Nucleara

Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central
INTRODUCERE
Radiologia
– Specialitate medicala care se ocupa cu utilizarea razelor X in scop diagnostic si
terapeutic( proceduri interventionale drenaje,embolizari etc).
– Prima tehnica medicala care a permis vizualizarea “in vivo” a unor segmente
anatomice ale corpului uman (os, plaman, cord).
– Din 1895, de la introducerea in clinica investigatia radiologica a cunoscut
perfectionari tehnologice in progresie si continuitate.
» In anii ’30 s-au introdus substantele de contrast intravenoase, care au permis vizualizarea
sistemului vascular, arterial si venos prin aparitia arteriografiei.
» In perioada 1950-1960 a aparut amplificatorul de imagine care a permis examinarea
pacientului la lumina zilei cu reducerea semnificativa a iradierii pacientului (50%)
» In 1970-1980>> prezent au aparut si s-au dezvoltat tehnicile imagistice medicale
OBIECTIV
• DEFINIREA RAZELOR X (CE SUNT RAZELE X)
• CUM SE PRODUC
• CARACTERISTICELE RAZELOR X
• CUM SE FORMEAZA IMAGINEA RADIOLOGICA
• CUM SE INTRPRETEAZA IMAGINEA RADIOLOGICA

GENERALITATI
• Radiatiile pot fi clasificate din punct de vedere

al capacitatii de ionizare in doua categorii:
• Radiatii ionizante a caror energie este suficient de mare
(>10kev)pentru a extrage un electron legat din atomul
neutru,determinand aparitia unui ion pozitiv si a unui
electron liber
• Radiatii neionizante,cu energie insuficienta extragerii
electronului din atom dar care determina 'excitarea'
electronului de pe un nivel energetic inferior pe unul
superior.
GENERALITATI
• Radiatii corpusculare au proprietatile specifice
particulelor -alfa,beta,neutroni,protoni si electroni
avand masa si sarcina electrica
• Radiatii electromagnetice, cu caracter dual de

unda si corpuscul (radiatiile X si gamma)
RAZELE X
• Descoperite de fizicianul german
W.C. Roentgen in 1985
RAZELE X
Desenul in care Rontgen a aratat

cum a obtinut radiografia maini
Premiul Nobel-1901
RAZELE X
Mumie Peruviana Radiografia mumiei (barbat de

40-50de ani ,tribul Chimu)
• Generalitati: RAZELE X
-sunt radiatii de tip electromagnetic ca si razele luminoase, razele gama

si ultrasunetele.
-au proprietatile generale ale radiatiilor electromagnetice:
1. Lungime de unda (λ)

2. Frecventa(  )= numar de oscilatii in unitatea de timp
3. Amplitudinea = inaltimea undei
4. Viteza(c) = viteza luminii (300 000 km /s)
5. Se nasc intr-un punct si se raspindesc sferic
6. Se propaga in linie dreapta
LOCUL RAZELOR X IN SPECTRUL
ELECTROMAGNETIC
IRM
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA
IMAGINII RADIOLOGICE
Lantul informational
Sursa radiatiei Vector Modulator Vector Receptia Decodificator
(organul modelat mesajului ul (perceptia)
examinat)
MONITORTV
Tub de raze X Fascicolul incident Atenuare Fascic. Detector Interpretarea

raze X Emergent imaginii
-ecran radiscopic
-absorbtie (Rezidual)
-film radiografic
-ef. Compton
-amplificator
Sursa radiatiei
IMAGINII
Vector
RADIOLOGICE
Modulator Vector Receptia Decodificator
de
examinat)

raze X Emerge -ecran radiscopic imaginii
-absorbtie nt -film radiografic
-ef. (Rezidu -amplificator
Compton al)
INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC
Reprezentarea schematica a circuitelor
electrice, a unei instalatii de radiodiagnostic
1,6-autotransformator
2–transformator ridicator tensiune
3 - redresor
5-transformator coborator de tensiune
SURSA DE RADIATII
Tubul de Raze X
Este constituit dintr-un balon

de sticla sau metal, puternic
vidat, rezistent la temperaturi
inalte, perfect etans, care are
la extremitati 2 electrozi.
• catodul(negativ)
• anodul(pozitiv)
SURSA DE RADIATII
Tubul de Raze X
Catodul
-este constituit dintr-un filament

spiralat, din metal greu fuzibil (W, Tg)
rezistent la temperaturi > 3500°C.
-prin filamentul catodic trece un curent

de joasa tensiune care are rolul de a-l
aduce la incandescenta (2300°C)
-ajuns la incandescenta, filamentul

emite un nor de electroni a carui
marime este direct proportionala cu
intensitatea curentului de incalzire.
Filamentul este inconjurat de
o piesa metalica cu rol de a
concentra si focaliza
Redresoarele:
• Curentul de înaltă tensiune fiind alternativ nu este

propriu pentru funcţionare a tubului radiogen,
acesta fiind polarizat functioneaza numai cu curent
continuu.
• Redresoarele au rolul de a transforma curentul

alterantiv in curent continuu pulsatil.
• Pot fi: cu vid (ventil, supapa, kenotron) sau uscati

(semiconductori)
3-redresor
SURSA DE RADIATIE
Tubul de raze X:
• Anodul
– piesă metalică situată opus
catodului construita din
metale greu fuzibile
(tungsten+rheniu)
– formă de disc cu suprafaţa
înclinată faţă de axul lung al
tubului cu 15-20
– rol in frânărea electronilor
proveniţi din catod
– tuburile moderne – anode
rotative
1.discul anodului 4.filamentul catodului

2.axul de rotaţie 5.peretele de sticlă al tubului
3.rotorul anodului 6.statorul anodului
SURSA DE RADIATII
TUBUL DE RAZE X
Anodul
-suprafata anodei pe care se
produce bombardamentul electronic
si iau nastere razele X se numeste
focar termic.
se folosesc anode rotative cu 2 focare
termice ( 0,3 x 0,3 mm 2 si 2 x 2 mm 2 ).
-discul anodic este rotativ (3000-9000
rot/minut), astfel incat impactul
electronilor catodici sa se produca in
alt punct al FT, evitandu-se
deteriorarea prin topire a zonei de
impact.
-focarul optic este proiectia
geometrica pe un plan a focarului
termic inclinat cu 12-15°.
SURSA DE RADIATII
• TUBUL DE RAZE X
Producerea razelor X
Se cunosc doua mecanisme:
1-Radiatiile X caracteristice apar cand

energia electronului catodic este mai
mare decat energia de legatura a
atomului din materialul anodic,
electronul intalnit fiind dislocat de pe
orbita sa.Fotonii produsi in urma
dislocarii electronului de pe orbitele
centrale apropiate de nucleu, se impart
in functie de energia lor in
raze X ( circa1%)
raze UV
lumina vizibila
caldura(>90%)
SURSA DE RADIATII
Producerea razelor X
2 Radiatia X de franare
2-mecanismul de franare al
Foton X electronului incident este dat de catre
Electron campurile electromagnetice interatomice
incident
si duce la eliberarea unor cuante de
energie- radiatiile X de franare
Electron
emergent
La alcatuirea fasciculului de raze X utilizat in roentgendiagnostic, participa atat
radiatiile de franare, cat si cele caracteristice, care iau nastere la nivelul anodului.
Proprietati :
RAZELE X
1. Intensitatea lor scade cu patratul distantei.
2. Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda. Aceasta

proprietate este numita duritate.
3. Se absorb si se emit in fragmente de energie numite fotoni, caracteristici

pentru fiecare element.
4. Sunt absorbite atunci cand strabat un corp prin 3 mecanisme:

-emisie de fotoelectroni,
-fenomenul de difuziune Compton si Thomson
-generarea de perechi de particule.
RAZELE X
Caracteristici :
5. Determina fenomenul de luminescenta:

Daca luminozitatea dureaza atat cat dureaza radiatiile se numeste fluorescenta;
daca efectele luminoase dureaza si dupa oprirea fluxului de raze X se numeste
fosforescenta.
Aceasta proprietate este utilizata in formarea imaginii pe ecranul fluoroscopic si pe filmul
radiografic.
6. Determina efecte fotosensibile; Pe aceasta proprietate se bazeaza

efectuarea radiografiilor.
7. Efect de ionizare. Razele X ionizeaza gazele prin care trec. Pe baza
proprietatii ionizarii gazelor se bazeaza masurarea razelor X.
8. Efecte biologice. Razele X au efecte biologice; ele produc in tesuturi
ionizari si excitatii ce duc la alterari in materia vie.
TUBUL DE RAZE XSURSA DE RADIATII
Anodul
Ulei racire
Din cauza bombardamentului statorAnod
cabluIT
electronic anodul se încălzeşte
foarte mult şi se poate deteriora;
• este absolut obligatorie răcirea
anodului în timpul funcţionării.
Această răcire se poate face:
◙ cu apă,
Camera ulei racire Senzori-sigur.
◙ cu aer (la aparatele vechi), precolimare
◙ cu ulei dielectric, fereastra protectie Pb
◙ mixt (la aparatele moderne).
SURSA DE RADIATII
TUBUL DE RAZE X
1.cupola – rol:
• protecţie mecanică a tubului
• opreşte alte radiaţii
• limitează dimensiunile fascicolului
• conţine uleiul destinat răcirii tubului
Sursa radiatiei
IMAGINII
Vector
RADIOLOGICE
Modulator Vector Receptia Decodificator
de
examinat)

Compton al)
VECTORUL;
Fasciculul de raze X incident :
• portiunea din fascicul de la anod la regiunea examinata.
• manunchi de drepte de forma conica cu varful la focarul tubului si baza la

planul de examinat
• Razele X din fascicul nu au toate aceeasi energie (penetrabilitate) – fascicul

policromatic
• In radiodiagnostic se folosesc
 Radiatii cu energie joasa(raze moi) 30-50 Kv
 Radiatii cu energie medie 50-70 kV
 Radiatii cu energie mare (raze dure)86-130 kV
VECTORUL
Fasciculul incident este modificat (si omogenizat) prin:
- Filtrare inerenta la nivelul ferestrei cupolei
- Durizare (eliminarea razelor de energie joasa) prin filtre de Al, Cu sau

combinatii in functie de regiunea explorata
- Diafragmare cu ajutorul localizatoarelor si diafragmelor
- Filtrare la nivelul volumului examinat

Dispozitivele deSURSA DEaRADIATII
colimare fascicoluli incident
(anexe a tubului)
Filtrele:
sunt lame metalice (Cu,Al sau
combinatii) care absorb razele moi din
fascicolul emis si
omogenizeaza fascicolul.
• Diafragmele :
modelează dimensiunea şi formarea fascicolului
 Limitarea poate duce pana la inchiderea totala a
ferestrei prin intermediul unui dispozitiv electric
 Limitarea fluxului de raze secundare permite
obtinerea unor bune imagini radiologice si evita
iradierea personalului medical
Localizatoarele sunt adaptate la cupola tubului, in
zona de iesire a fasciculului de raze X si au rolul
de limita dimensiunile fasciculului in raport cu
aria de interes
Vectorul-Fascicolul incident
•Razele X se raspandesc sferic din punctul in care se formeaza
•Inclinarea discului anodic le orienteaza intr-un fascicul conic
Efectul "Heel"
• Razele X emise de anod au intensitate variabila in raport cu unghiul sub care
sunt emise din focar; astfel intensitatea radiaţiilor diminua din centrul razei
către anod si creste spre catod
• Fereastra tubului anuleaza portiunea din fascicul a caror intensitate este mai
mica decat a razei centrale
. Cunoaşterea acestui efect are importanţă in pozitionarea pacientului la examinările

radioscopice şi radiografice
Efectul Heel
Efectul "Heel". In radiodiagnostic se foloseste acea paleta de raze X care au intensitatea cea mai apropiata de maxima
FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Parametri tehnici
Miliamperajul
Creşterea miliamperajului creste “densitatea” razelor si invers scăderea miliamperajului descreşte
“densitatea” razelor.
Deci detaliile unei imagini) vor creşte concomitent cu intensitatea radiaţiilor X. (creste rezolutia)
Kilovoltajul
Schimbarea kilovoltajului dă modificări in penetrabilitatea (energia) razelor X.
Astfel creşterea kilovoltajului măreşte puterea de pătrundere a razelor X in ţesuturi(creste contrastul) iar
scăderea kilovoltajului are efect invers (scade contrastul).
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)
(org. examinat) modelat mesajului ul (perceptia)

Compton al)
RADIOLOGICE
Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)
Interactia razelor x cu structurile anatomice
• Corpul omenesc are o structura complexa, atat ca grosime a

diferitelor regiuni, cat si ca material din care este format
• . Din acest motiv razele X se vor absorbi in grade diferite.
• Oasele absorb mai multe raze decat tesuturile moi, care la randul lor
absorb mai mult decat aerul.
Lantul informational -Modulatorul
•A-radiatie reziduala(ce ramane din
fascicul dupa pierderea radiatiei
absorbite si a celei difuzate
•Este purtatoarea informatiei diagnostice
•B-radiatie absorbita; radiatia care nu mai

paraseste corpul examinat (efect fotoelectric) B
•C-radiatie secundara (difuzata-efect Compton) C

A
Urmare a fenomenelor fizice care apar la interactia cu volumul examinat, fotonii cu lungime de unda mica(duritate
mare) (A) vor traversa segmentul anatomic participand la formarea imaginii.
Alta parte din fotoni(raze moi) vor fi absorbiti de structurile anatomice (B)
Altii fotoni vor fi imprastiati (C) constituindu-se in raze secundare de difuziune raspandite in toate directiile, acestia
nu participa la formarea imaginii radiologice fiind eliminati prin grilele antidifuzoare
MODULATORUL
(ORGANUL EXAMINAT)
Interactia razelor x cu structurile anatomice
Razele X sunt absorbite de structurile anatomice in raport

cu:
-numarul atomic Z
-nr.atomic mare - atenuare crescuta.
- nr. atomic mic - atenuare redusa
-densitatea tesuturilor
– densitate mare – atenuare mare
- densitate mica – atenuare mica
-grosimea corpului de strabatut

grosime mare – atenuare mare
grosime redusa – atenuare mica
lungimea de unda a fascicului (λ)
-λ mica – raze dure – atenuare mica
-λ mare – raze moi – atenuare mare
Densitati Nr. Atomice Grosimi
diferite diferite diferite
Legea lui Bragg-Pierce : "absorbtia este direct proportionala cu

densitatea, cu puterea a-4-a a numarului atomic si cu puterea a
-3 –a a lungimii de unda".
MODULATORUL (ORGANUL EXAMINAT)
EXAMEN RADIOLOGIC - DENSITATI IDENTIFICATE
METAL
OS
PARTI MOI
GRASIME
AER
Termenul de radioopac se aplica mediilor ce absorb razeleX si care apar

albe pe filmul radiografic
Radiotransparenta se refara la mediile pe care razele X le penetreaza mai
usor, aparand intunecate sau negre pe film
Osul este radioopac comparativ cu tesuturile moi, dar
radiotransparent comparativ cu metalul
Fasciculul Emergent
Fasciculul emergent(rezidual): reprezinta portiunea de

fascicul de raze X dintre regiunea examinata si receptor
Este purtatorul informatiei radiologice.
RECEPTORUL
Reprezentat de:
-ecran fluoroscopic: prin actiunea directa a fasciculului emergent asupra

unor substante fluorescente (platicianura de Bariu, Sulfat de Cadmiu si Zinc)
-film radiografic: impresionare fotografica
-dispozitive digitale: prin efect de scintilatie
Obiectiveaza informatia purtata de fasciculul emergent creand imaginea radiologica

(primara sau finala)
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
 Exista 2 modalitati prin care energia razelor
X – invizibile cu ochiul liber - este convertita
in imagine vizibila:
 Radioscopia
 Radiografia conventionala
(analoaga) si digitala Aceste 2 modalitati de vizualizare se
bazeaza pe proprietatea unor substante
fluorescente de a emite lumina sub
actiunea razelor X
RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA)
 Imaginea se formeza pe suprafata unui ecran fluorescent
 Cele mai utilizate substante pentru ecranul radioscopic sunt : săruri speciale de
platino-cianură de bariu sau sulfură mixtă de zinc şi cadmiu.
 Imaginea radioscopica este o imagine pozitiva (structurile opace apar intunecate)
 Poate fii directa (la intuneric – istoric)
 cu lant de televiziune (amplificator de imagine)sau digitala.

 Fotonii X -t transformati in fotoni

Radioscopia cu luminosi cu intensitate amplificata de
8000-15000 sitransformati in semnal
amplificator de video
luminiscenta si lant TV
un ecran de iesire (secundar)
-introdusa in anii 60 electrozi de focalizare
incinta vidata careia i se
aplica o diferenta de
-consta dintr-un tub electronic potential mare
care are in componenta :
un ecran de intrare a razelor X
(ecran primar fluorescent sulf.de
Zn+Cd)
Radioscopia cu amplificator de luminiscenta si lant TV
Avantaje:
-achizitie in timp real
-reduce iradierea pacientului comparativ cu radioscopia clasica
-posibilitatea de a alege imaginile cele mai sugestive pt reproducerea
pe film
-lucrul la lumina zilei
Dezavantaje:
-operator dependenta
RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA) APLICATII
CLINICE
• Examenul dinamic simplu (fără substanţe de contrast) al toracelui,
abdomenului, etc.
• Studiile cu contrast ale tubului digestiv:

– Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;
– Clisma baritată, ş.a.;
• Proceduri de radiologie intervenţională:

– Diagnostice:
• Angiografia; DSA – angiografia cu substracţie digitală CPT –
colangiografia percutană transhepatică, ş.a..
– Terapeutice:
• CHEAT – chemoembolizarea arterială terapeutică
• Drenajele biliare, externe sau interne; ş.a.
RADIOGRAFIA (clasica- analoaga)
 Se realizeaza pe film fotografic.
 Principiul radiografiei se bazeaza pe actiunea fotochimica a

radiatiei X asupra emulsiei fotosensibile din compozitia filmului
fotografic(Br Ag)
 Radiatiile X din fasciculul emergent elibereaza Ag din BrAg care

apoi este oxidat in cursul procesului de developare
 Filmul este“inegrit” proportional cu intensitatea radiatiiei X

atenuata de structura anatomica traversata.
RADIOGRAFIA
 Casetele: Contin in interior

1. filmul radiografic
2. foliile intaritoare (1 sau 2)
1 Filmul radiografic:
1=strat protector
2=emulsie fotosensibila
3=strat adeziv
2=emulsie fotosensibila
4=suport transparent
1Foliile intăritoare: Fotoni X
Contin substante fluorescente
(pamanturi rare- Strat cristale luminiscente
gadolinium,europiu,terbiu)
Fotoni luminosi
Reduc expunerea si iradierea Film radiografic

de10 ori
RADIOGRAFIA
Un film bun este apreciat după următoarele elemente :
◙ contrast: raportul între negru şi alb al unei imagini
◙ netitate: vizibilitatea cât mai clară a contururilor
◙ detaliu: evidenţierea a cât mai multe elemente de fineţe pe o anumită

unitate de suprafaţă.
RADIOGRAFIA DIGITALA
Achizitia datelor se face cu aparatura de radiologie clasica.
Caseta contine un “ecran cu memorie” care achizitioneaza si pastreaza

o " imagine latenta" care ulterior prin fotostimulare laser va fi
transformata in imagine digitala.
Sunt doua tipuri de detectori digitali:

Detectori de baleiaj
Detectori plan matriciali
Detectori de baleiaj :sant alcatuitI din fluorohalogenura de bariu activata cu

ergoniu.care are propriatati fosfoluminiscente,( emisie remanenta-imagine
latenta)
Fotostimularea: consta in emisia de lumina din imaginea latenta sub actiunea de

stimulare energetica a unui fascicul laser
Acesta baleiaza ecranul (timp de citire 45 sec) determinind eliberarea

electronilor legati de halogenuri si obtinerea imaginidigitale
Detectori plan matriciali: imaginea se obtine prin conversie electrica

directa a imagini latente
Semnalul electric sau luminos generat de ecranul de scintilatie va fii

achizitionat punct cu punct pe o matrice activa.
Calitatea imaginii digitale
Rezolutia spatiala
este inferioara celei clasice, fiind influentata de diametrul fasciculului laser. Ecranele
mari utilizeaza un fascicul laser cu diam 100-200 μ ecranele mici cu rezolutie mai mare -100μ. Pentru
mamografie se utilizeaza un fascicul de 50μ.
Rezolutia de contrast
este excelenta cu o eficacitate de detectie cuantificata la 100%.
imaginea radiologică digitală este afişată pe monitorul computerului; aceasta poate

fi salvată pe HDD, CD-R/RW, DVD, sau printată pe diverse dispozitive
hardcopy;
Principiile geometrice
1. Legea proiectiei conice:
Fasciculul incident de raze X avand o forma

conica, dimensiunile si forma corpului radiografiat
variaza in raport cu :
-distanta focar(F) – film(f)

-distanta focar - obiect
-pozitia corpului in fas
3
1 2
Principiile geometrice
2. Sumatia si substractia
planurilor:
Imaginea reprezinta suma imaginilor
diferitelor structuri ale corpului
traversat, asezate in planuri diferite
in calea fascicolului de raze X :
• daca structurile sunt opace imaginea

este de sumatia (pozitiva),
• daca structurile sunt mixte, imaginea
este de substractie (negativa)
FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA
3. Paralaxa:
• Proiectiile a 2 structuri suprapuse dar situate la adancimi diferite in corpul

de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat functie de:
– inclinarea fascicolului fata de planul corpului
– sau prin rotatia corpului in fascicol.
Desen danil pg.7

FORMAREA IMAGINII
Factori de perturbare a imaginii
• Sursa fasciculului:
1. focar optic de formă liniară

 apariţia penumbrei în
vecinătatea contururilor
imaginii obiectului.
1 2
2. zona de penumbră este mai

largă când obiectul este
situat mai aproape de sursă.
3. un obiect cu dimensiuni mai

mici decât focarul optic nu
va putea fi reprezentat net în
imagine.
3
3
RADIOLOGICE
DECODIFICATORUL
Sursa Vector Modulator Vector Receptia Decodificato

radiatiei (organul de modelat mesajului rul
examinat) (perceptia)
Tub de raze Fascicolul incident Atenuare Fascic. Detector Interpretarea

X raze X Emergen -ecran radiscopic imaginii
-absorbtie t -film radiografic
-ef. (Rezidual -amplificator
Compton )
DECODIFICATORUL (PERCEPTIA)
• Este reprezentat de medicul radiolog care face analiza informatiei realizand

un exercitiu de imaginatie si rationament.
• Analiza informaţiei presupune integrarea într-un context clinic, biologic şi
imagistic
• Formarea imaginii este dependenta de
– nr atomic,
– densitatea,
– grosimea obiectului,
• realizeaza transpunerea in plan a unui corp tridimensional fiind o sumatie de
transparente si opacitati unele peste altele.
• Trebuie gandita imaginea in mod “stratificat”, tridimensional

DECODIFICATORUL (PERCEPTIA
• O buna interpretare a imaginii presupune:
– Cunoasterea exacta a anatomiei regiunii examinate, a

formei si topografiei organelor si structurilor cuprinse
in aceasta
– Cunoasterea capacitatii de atenuare a structurilor
anatomice parcurse de fascicul
– Cunoasterea imaginii radiologice normale in vederea
sesizarii diferitelor aspecte anormale
– Utilizarea unor incidente complementare care permit
disocierea planurilor pentru reprezentare mentala
tridimensionala
EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIAŢIILOR
Generalităţi
• La trecerea prin celulă,

radiaţiile interacţionează cu
diferitale componente
structurale ale acesteia.
• Tinta cea mai importantă

(d.p.d.v. al efectelor) este
ADN-ul, acărui afectare
(mutaţii) poate determina
apariţia unor leziuni celulare
ireversibile.
RADIAŢIILOR
Tipuri de mutaţii
1. Alterarea unei
baze
2. Dispariţia unei
baze
3. Ruperea unei a
din catene
4. Ruperea ambelor
catene
5. Mutaţii complexe
RADIAŢIILOR
Efectele mutaţiilor
Celulă viabilă
Reparare
Celulă neviabilă
Moarte
celulară
Mutaţie Cancer?
Supravieţiure
fără reparare
RADIAŢIILOR
Repararea mutaţiilor
 999 din 1000 leziuni ADN pot fi reparate

 999 din 1000 celule lezate mor (problemă minoră –
milioane de celule mor zilnic)
 Restul celulelor supravieţuiesc cu mutaţii ireversibile
LUCRARI PRACTICE - CURS 1
 transformator de inalta tensiune, joasa tensiune

 redresoare
 cablurile de curent
 stativul si masa de radiografii: amplificatorul de imagine
 masa de comanda
 sursa de radiatii - tubul radiogen - componente
- producerea razelor X
- filtre si localizatoare
- anexe
Casete - dimensiuni, tipuri, utilizare

Filme radiografice
Radiografia digitalizata
Transformatorul de înaltă tensiune(2) este
dispozitivul principal al unei instalaţii radiologice,
care transformă curentul de tensiune din retea 220V
în curent de tensiune înaltă şi intensitate mică (10
000 - 100 000V şi 2 - 1 000 mA)
• Este consttuit din două bobine separate una primara

si alta secundara, bine izolate, situate faţă în faţă pe
un cadru pătrat sau rectangular de fier moale.
• Raportul dintre numărul de spire al bobinei

secundare şi cel al bobinei primare, se numeşte
raport de transformare(raportul de transformare
este de 500 laU2de100.000V si U1de220V
(U2/U1=500) 1-curent retea
2-bobine transformatoare
inalta tensiune
Redresoarele:
• Curentul de înaltă tensiune fiind alternativ nu este

propriu pentru funcţionare a tubului radiogen,
acesta fiind polarizat functioneaza numai cu curent
continuu.
• Redresoarele au rolul de a transforma curentul

alterantiv in curent continuu pulsatil.
• Pot fi: cu vid (ventil, supapa, kenotron) sau uscati

(semiconductori
3-redresor
Transformatorul de joasă tensiune
• Este necesar pentru aducerea la incandescenţă a filamentului

catodic.
• Acest transformator are un aranjament invers al bobinelor:

bobina primară are un număr mare de spire, iar cea secundară
are un număr redus de spire.
• Raportul de transformare este aranjat în aşa fel încât să
furnizeze o tensiune de 6 - 12 V şi 3 - 5 A, exact cât este
necesar pentru aducerea la incandescenţă a filamentului
catodic.
5 transformator de joasa
tensiune
6 curent retea
Reprezentarea schematica a circuitelor
electrice, a unei instalatii de radiodiagnostic
1,6-autotransformator
2–transformator ridicator tensiune
3 - redresor
5-transformator coborator de tensiune
Tubul de Raze X SURSA DE RADIATII
Puterea tubului constituie o caracteristică deosebit de importantă în practică.
Această putere se află multiplicând intensitatea curentului pe care o poate
suporta tubul, cu tensiunea aplicată la bornele aceluiaşi tub.
Deci, P=I x V.
De exmplu, să presupunem că un tub de 100mA (deci 0,100A) şi 50000V;
puterea tubului va fi 5000 waţi,( 5 kilowaţi).
• Există tuburi de 1,2, 3,6 şi 10 kw (cu anod fix)

• Tuburi 12, 20, 22, 40 şi 50kw, cu anod rotativ
• In acest ultim caz anodul este rotativ şi în acest fel fascicolul electronic al
catodului nu va mai bombarda un singur punct de pe anod (focus) ci o
întreagă suprafaţă circulară în formă de inel
• Aceste tuburi au un randament mai bun şi o viaţă mai lungă.
Stativul
• Este un sistem de susţinere a tubului radiogen, al ecranului şi al bolnavului
• . Stativul poate fi basculant sau fix.
• Piesa principală este masa de care şi pe care se sprijină bolnavul atât în

ortostatism cât şi în clinostatism
• . i
• Pentru fixarea tubului şi ecranului există un întreg sistem de pârghii,
m care permit
în afară de fixarea acestor piese, şi deplasare lor, după necesităţilea
examinatorului. g
i
Cablurile de curent:
Curentul de încălzire a filamentului, precum şi curentul de înaltă tensiune
sunt conduse de la transformatoarele respective prin cabluri
Masa de comandă
• Este dispozitivul care serveşte la

punerea în funcţie şi la oprirea
aparatului.
• Masa de comandă este înzestrată
cu o serie de aparate care permit:
IMAGINE MASA
 măsurarea curentului de la reţea
(voltmetrul),
 măsurarea intensităţii curentului
(miliampermetrul),
 măsurarea timpului,
 butonul de punere în funcţiune şi
de oprire a instalaţiei.
RADIAŢIILOR
Efecte Efecte
directe indirecte
Reparare
Lezare
ADN
Moarte Celulă
celulară modificată
Afectarea Celule Celule

organului somatice germinative
Cancer Efecte
Moarte
Leukemia ereditare
Efecte Efecte
deterministice stocastice
examinat)
MONITORTV

raze X Emergent imaginii
-ecran radiscopic
-absorbtie (Rezidual)
-film radiografic
-ef. Compton
-amplificator
FORMAREA
IMAGINII
RADIOLOGICE
IMAGINEA RADIOLOGICĂ
• Imaginea radiologică se formează având la

bază proprietățile razelor X
Formarea imaginii radiologice
• Razele X pot să penetreze corpuri solide-
gradul de penetrare depinde de lungimea de
undă a razelor și de compoziția corpului
străbătut
• Unele raze sunt sunt absorbite în grade
diferite
• Gradul de absorbție variază în funcție de
tipul de țesut, grosimea și numarul atomic
• Din moment ce organismul uman este
constituit din diferite țesuturi- de grosime
diferită- razele X sunt absorbite și
impresionează filmul în grade diferite
• Radiația incidentă
• Radiație absorbită
• Radiație reziduală
• Radiație secundară
• Există diferiți factori care influențează calitatea unei imagini radiologice:
√ kilovoltajul- forța cu care electronii sunt împinși de la catod la anod, determină

lungimea de undă (kV mare- unde scurte, penetrabilitate mare)
√ miliamperajul- determină numărul exact de electroni care deplasează de la

catod la anod, într-un anumit interval de timp și cu un anumit Kv, MA
aplicat catodului determină temperatura și numarul de e- care vor fi
proiectați
√ timpul de expunere- timpul în care anoda este bombardată de electroni (în care
sunt produse razele X)
√ miliamperi-secundă- determină cantitatea de raze X produse, MA mare și
timp de expunere scurt= MA mic și timp de expunere
lung
√ distanța anod-film- influențează de/formarea imaginii, cu cât e

mai scurtă, cu atât deformarea imaginii e mai
importantă
1. Proiecția unui obiect pe filmul radiografic este
mare decât obiectul
2. Cu cât obiectul este mai aproape de sursă și mai
departe de film, proiecția lui este mult mărită
3. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare
mărit, dar nedeformat- înclinarea fascicolului de raze nu modifică
forma obiectului
4. Două obiecte suprapuse, situate la distanțe

diferite față de sursă se proiectează sumate
Mărirea imaginii radiologice
• Imaginea apare mărită și deformată
Mărirea imaginii radiologice
• Dacă dorim ca imaginea obiectului să aibă
dimensiuni cât mai apropiate de cele reale,
trebuie să apropiem obiectul mai mult de
ecran sau să depărtăm tubul cât mai mult de
obiect
PA vs AP
PA vs AP
Deformarea imaginii obiectelor
Deformarea imaginii radiologice
• O sferă în calea fascicului de raze X realizează
o imagine mărită, dar cu aceeași formă dacă
fasciculul conic este perpendicular pe obiect
• Dacă fasciculul este oblic, imaginea sferei
apare ca oval
• Pentru a evita deformarea obiectelor raza
trebuie să cadă perpendicular pe planul de
proiecție
Substracția și sumația planurilor
• Imaginea radiologică este suma imaginilor
diferitelor organe și țesuturi care sunt
străbătute de razele X
• În regiunea în care, în calea fascicolului de
raze X, se află organe opace și corpuri
transparente, acestea din urmă micșorează
intensitatea umbrei cauzate de primele prin
fenomenul de substracție
Substracția
Sumația
• Două obiecte suprapuse situate la distanță
diferită față de sursa și față de planul
filmului se proiectează sumate
• Pentru a putea diferenția între cele două
structuri suprapuse este necesar să se încline
fascicolul de raze
Sumația
Fenomenul de paralaxă
• Fenomenul de paralaxă reprezintă
fenomenul de disociere a elementelor unei
imagini sumate
• Exemplu- mediastinul
• Disocierea organelor din mediastin, care
anatomic, se găsesc în planuri diferite, se
face pe baza proiecției oblice, reușindu-se
să se obțină imagini pentru fiecare în parte
Fenomenul de paralaxă
TORACE
ASPECT RADIOLOGIC
NORMAL/SEMIOLOGIE
TORACE
Conţine:
A. Cutia toracică:
-scheletul toracic
-părţile moi parietale toracice
B. Pulmonul
C. Mediastinul
D. Cordul – din punct de vedere topografic
aparţine mediastinului
E. Diafragmul
TORACE
TEHNICI DE EXPLORARE
• Radioscopia pulmonară
• Radiografia pulmonară –incidenţe: postero-
anterioară, profil, oblice, speciale
• Tomografia computerizată
• Angiografia
• Bronhografia
• Kimografia
• Ecografia –mediastin, cord
• Examen prin rezonanţă magnetică – cutie
toracică, mediastin, cord
A.CUTIA TORACICA
1.Scheletul toracic
- Coloana vertebrală
toracală
- Sternul
- Coastele
- Claviculele
- Omoplaţi
A.CUTIA TORACICA
1.Scheletul toracic
• Tehnici radio-imagistice de vizualizare:
a.Radiografia în incidenţă de postero-
anterioară:
-corp vertebral
-proces spinos
-procese transverse –parţial
-pediculii –parţial
-spaţiul intervertebral –parţial
-coastele
-claviculele
-omoplaţi
A.CUTIA TORACICA
1.Scheletul toracic
b.Radiografia de profil:
-corp vertebral
-spaţii intervertebrale
-proces spinos
-pediculii vertebrali
-găuri de conjugare –parţial
-procese transverse –parţial
-sternul –doar în această
incidenţă
-coaste
-scapule
A.CUTIA TORACICA
2.Părţile moi parietale toracice
• Sunt:
-muşchi
-glanda mamară
-ţesut grăsos subcutanat
• Metode de vizualizare:
-radiografia de faţă şi de profil –doar prin
asimetrie, eventual modificări de structură
(calcificări)
-tomografia computerizată
-examenul prin rezonanţă magnetică
-ecografia
B.PULMONUL
• Alcătuire:
-căi aeriene
-structuri pentru schimburile respiratorii
-ţesut de susţinere
• Metode de explorare:
-radiografia de faţă, profil şi oblice
-tomografia plană –iradiantă
TERITORIUL PULMONAR CENTRAL = CAI
TESUT INTERSTITIAL DE LEGATURA
TERITORIUL PULMONAR PERIFERIC =

SCHIMBURI
TRAHEEA
1. POSTERO-ANTERIOR:
- DIRECTIE:
-median, uşor deviat spre dreapta
- CALIBRU:
-egal pe toată lungimea
- CONTUR – AORTA
-AZYGOS
- BIFURCATIE:
-la nivel T4-T5
-unghi 40-70
2. PROFIL:
- DIRECTIE:
-spre caudal şi dorsal
- BIFURCATIE
BRONSIILE PRIMITIVE
1. POSTERO-ANTERIOR:
- DIRECTIE - DR. VERTICAL
- STG. ORIZONTAL
2. PROFIL:
- DIRECTIE - DR. VERTICAL, ANTERIOR
- STG. POSTERIOR, ORTOGRAD
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
SCIZURILE
DREAPTA:
- SCIZURA MARE (OBLICA):
-delimitează lobul inferior, vizibilă numai
pe profil
- SCIZURA MICA (ORIZONTALA):
-delimitează lobul mijlociu de cel superior,
-vizibilă pe faţă şi pe profil
STANGA:
- SCIZURA UNICA, simetrică scizurii mari de pe
dreapta
AUXILIARE:
- SCIZURA LOBULUI AZYGOS
- SCIZURA SEGMENTULUI APICAL AL LOBULUI
INFERIOR
SEGMENTATIA PULMONARA
DREAPTA:
3 LOBI = 10 SEGMENTE
STANGA:
2 LOBI = 9 SEGMENTE
PULMON DREPT
1. LOB SUPERIOR (SEGMENTELE 1-3):
- APICAL – 1
- DORSAL – 2
- VENTRAL – 3
2. LOB MIJLOCIU (SEGMENTELE 4,5):
- LATERAL – 4
- MEDIAL – 5
3. LOB INFERIOR (SEGMENTELE 6-10:)
- APICAL – 6
- PARACARDIAC – 7
- ANTEROBAZAL – 8
- LATEROBAZAL – 9
- POSTEROBAZAL - 10
PULMON STANG
- LOB MIJLOCIU = LINGULA = SEGMENTELE 4-5 ALE

LOBULUI SUPERIOR
- LOB INFERIOR = ABSENTA SEGMENTULUI

PARACARDIAC (7)
VASELE PULMONARE
• TRUNCHIUL ARTEREI PULMONARE

-vizibil doar în segmentul cel mai cranial
-formează arcul mijlociu stâng al mediastinului
-ramura dreaptă:
-orizontală/uşor oblică spre caudal
-ramura stângă:
-mai scurtă
-traiect uşor ascendent, spre caudal
VASELE PULMONARE
• HILUL PULMONAR
-cel stâng cranial faţă de cel drept
-hil drept:
-artera este ventral de bronşie
-ambele merg paralel
-hil stâng:
-artera încrucişează bronşia dinspre
ventral spre dorsal
-după intersecţie – bronşia este cranial
- artera este dorsal de
bronşie
VASELE PULMONARE
• ARTERELE PULMONARE
-se divid în plămân exact ca şi bronşiile
-asigură schimburile gazoase
-circulaţia nutritivă – artere bronşice, direct din
aortă
-circulaţia pulmonară – 3 sectoare pe Rg:
-sector hilar –arterele mari şi venele
lobare
-sector central – până la 2-2,5cm de
peretele toracic (nivel arteriolă)
-sector periferic – mantaua pulmonară
- fără desen pulmonar
VASELE PULMONARE
• Sectorul central:
-conţine desenul pulmonar
-benzi opace, distribuite radiar dinspre
hiluri spre periferie, de grosime
progresiv descrescătoare, care se divid
dicotomic = ARTERELE
-VENELE – traiect orizontal
- de obicei nu se văd radiologic
PARENCHIMUL PULMONAR
-majoritar – aer
-interstiţiu pulmonar – conjunctivo-vascular
Lobulul pulmonar:
-este unitatea structurală şi funcţională a plămânului
-are un diametru de 0,3-3cm
Arborele traheo-bronşic:
-divide dicotomic
-bronşia:
-are cartilaj în structură
-are rol în transport de gaze
-bronşiola:
-nu are cartilaj în structură
-are rol în schimburile de gaze
C.MEDIASTIN
-este delimitat de cei doi plămâni, stern, coloana
toracală, diafragm
-pe radiografie – o opacitate
Contururi:
-reprezintă interfaţa dintre masa mediastinală şi
pulmonii aeraţi
1. Marginea dreaptă – 3 arcuri:
-arc superior:
-1-2cm imediat caudal de clavicule
-trunchiul brahiocefalic venos
-arc mijlociu:
-VCS
- vârstnici – aorta
-arc inferior:
-atriul drept
2. Marginea stângă – 4 arcuri:
-arc superior:
-artera subclavie stângă
-butonul aortic
-arc mijlociu:
-trunchiul arterei pulmonare
-arc inferior:
-ventriculii cardiaci
Diviziune:
1. Dinspre cranial spre caudal:
-superior
-mijlociu
-inferior
2. Dinspre anterior spre posterior:
-anterior
-mijlociu
-posterior
LINIILE MEDIASTINALE
-reprezintă proiecţia unei interfeţe dintre
pulmon şi anumite formaţiuni anatomice
mediastinale
Mediane:
-linia mediastinală anterioară
-linia mediastinală posterioară
De partea dreaptă:
-linia paravertebrală
-linia paraesofagiană
De partea stângă:
-linia paravertebrală
-linia paraaortică
SECTIUNI CT MEDIASTINALE
-vizualizează toate structurile mediastinale indiferent
de densitatea lor
Dinspre cranial spre caudal sunt:
1.Prin articulaţiile sterno-claviculare:
-manubriul sternal -anterior
-cele 5 vase supraaortice –posterior
-între ele –spaţiul prevascular
2.Prin trunchiul brahiocefalic venos stâng:
-prin porţiunea orizontală a trunchiului
brahiocefalic venos stâng
-spaţiul prevascular –anterior
-emergenţele aortei -posterior
3.Prin crosa aortică:
-crosa în porţiunea orizontală
-VCS –lateral dreapta şi posterior de Ao
-+/- vena azygos
-spaţiul prevascular –anterior
-loja Baretty:
-VCS –lateral
-Ao –medial + ventral
-traheea –medial + dorsal
4.Prin fereastra aorto-pulmonară:
-este o secţiune suprahilară
-Ao ascendentă –peretele ventral
-trahee –peretele medial
-pleura pulmonului –peretele lateral
-poate conţine în mod normal un număr de
maxim 9 ganglioni cu diametrul maaxim de 1cm
5.Prin hilul pulmonar stâng:
-este imediat caudal de bifurcaţia traheei
-se văd bronhia primitivă stângă şi ramul stâng
al arterei pulmonare
6.Prin hilul pulmonar drept:
-artera este paralel cu bronhia
-artera este ventral
-bronhia este dorsal
7.Cardiacă cranială sau atrială:
-AS –situat posterior
-AD –situat anterior
8.Cardiacă caudală sau ventriculară:
-VS –la stânga şi anterior
-VD –la dreapta şi anterior de VS
D.CORDUL
-imaginea radiologică este expresia proiecţiei
contururilor externe
-metode de investigaţie radioimagistice:
-radiografia –diverse incidenţe
-radiografia cu raze dure
-radiografia cu esofag baritat
-ecografia
-IRM
D.CORDUL
AS:
-este cea mai cranială şi mai posterioară
cavitate cardiacă
-normal nu se vede pe radiografia de faţă
-posterior este în contact direct cu
esofagul
-cranial are raport cu bifurcaţia traheei
-caudal nu atinge niciodată diafragmul
D.CORDUL
VS:
-formează apexul cardiac
-pe radiografia de faţă – arcul inferior
stâng
-pe radiografia de profil:
-formează porţiunea cea mai caudală
a marginii posterioare a cordului
-vine în raport cu esofagul şi VCI
D.CORDUL
VD:
-este anterior de VS
-nu se vede pe radiografia de faţă
-radiografia de profil – porţiunea cea mai
caudală a marginii anterioare
AD:
-este anterior şi lateral drept de AS
-radiografia de faţă – arc inferior drept
-nu se vede pe radiografia de profil
AORTA:
-se vede cu excepţia porţiunii supravalvulare
Radiografia de faţă:
-marginea externă a Ao ascendente = arc
superior drept la cei peste 50 ani
- marginea laterală stângă a porţiunii orizontale
a Ao = butonul Ao
-marginea laterală stângă a Ao descendente -
este paralelă cu coloana toracală
Radiografia de profil:
-anterior – Ao ascendentă
-superior – crosa Ao
-posterior – Ao descendentă
VCS:
-formează arcul superior drept – Rg de faţă
-nu are proiecţie specifică pe Rg de profil
VCI:
-banda care amputează unghiul cardio-frenic
drept – Rg de faţă
-banda care amputează unghiul cardio-frenic
posterior – Rg de profil
Ao
Tr. AP
AD
VS
Ao
VD
AS
VS
E.DIAFRAGMUL
-este o structură musculo-aponevrotică care
separă cavitatea toracică de cea abdominală
-radiografic – cupolă convexă înspre cranial şi
care se racordează cu peretele toracic în
unghi ascuţit lateral
-este mobil cu mişcările respiratorii
-hemidiafragmul drept este situat mai cranial
decât cel stâng
-pe radiografia de profil treimea anterioară a
cupolei diafragmatice stângi este ştearsă
datorită suprapunerii cu masa cordului
SEMIOLOGIA GENERALA
RADIOLOGICA A
TORACELUI
MODIFICARILE
RADIOLOGICE ELEMENTARE
• Sunt reprezentate de:

1. opacităţi
2. hipertransparenţe
3. imagini mixte
OPACITATILE
• Sunt imagini a căror transparenţă este mai
scăzută decât cea a plămânului normal
vizibile pe radiografii
• Sunt caracterizate de parametrii:
1.Număr
-unice
-multiple
2.Formă
-nodulare
-benzi
-masive –triunghiulare, nedefinite, etc
3.Dimensiuni
-în special pentru opacităţile nodulare:
-micronoduli –maxim 3mm
-noduli -3-10mm
-macronoduli –peste 10mm
4.Intensitate
-se raportează de obicei la cea a coastelor:
-subcostală
-costală
-supracostală
5.Structură
-omogenă
-neomogenă
6.Contururi
-formă:
-regulată
-neregulată (boselată)
-netitate:
-net
-şters
7.Localizare
-apartenenţa de organ –plămân, pleură,
mediastin, cord, perete toracic
-la nivel pulmonar –lob, segment
8.Existenţa unor leziuni limitrofe
HIPERTRANSPARENŢE
• Reprezintă imagini vizibile pe
radiografie a căror transparenţă este
crescută faţă de cea normală
pulmonară
• Clasificare:
-difuze
-localizate:
-fără perete
-cu perete opac = cavităţi
IMAGINI MIXTE
• Prezintă zone cu transparenţă scăzută

faţă de cea normală pulmonară
concomitent cu zone de
hipertransparenţă
• Clasificare:
-difuze
-localizate/sistematizate
CURS TORACE- 3
APARATUL RESPIRATOR
Semiologie radiologica
Dr. Dragos Cuzino
APARATUL RESPIRATOR
Modificarile patologice elementare
SEDIUL
- SPAŢIUL AERIAN BRONHO-ALVEOLAR
- INTERSTIŢIUL PULMONAR
- SECTOR VASCULAR
- PLEURA
I. OPACITAŢI PATOLOGICE
II. HIPERTRANSPARENŢE
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
I. OPACITAŢI PATOLOGICE leziuni care cresc absorbtia
razelor X si scad transparenta pulmonara- sunt albe pe
Rgf .
II. HIPERTRANSPARENŢE leziuni care scad absorbtia
razelor X si cresc transparenta pulmonara - sunt negre
pe Rgf.
III. LEZIUNI MIXTE - asocierea de opacitati si
hipertransparente(imagini cavitare)
IV.LEZIUNI COMPLEXE - modifica arhitectura
toracopulmonara
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
Mecanisme fiziopatologice
Opacitatile patologice
•Inlocuirea aerului alveolar (lichide, proliferari celulare)
•ingrosari ale unor structuri normale, care in mod obisnuit nu

sunt vizibile pe imaginea radiologica.
• Sediu: lobi, segmente, cavitatea pleurala,
scizuri, perete toracic
• Numar:
– unice: pneumopatii, tu benigne, maligne
– multiple (diseminare bronhogena sau
hematogena): br-pn, matastaze, TBC
miliara
• Forma:
– rotunda: chist hidatic, tumori, tuberculom
– nodulara: pneumoconioze, br-pn
– segmentara: pneumopatii, atelectazii
– liniara (interstitiu, pleura, scizuri)
– reticulara (interstitiu difuz)
– policiclica: adenopatii hilare
Opacitatile patologice-topografie rgf. de fata
Divizarea
câmpurilor
pulmonare
1 – regiunea vârfului supra-claviculară, 2,3 – regiunea subclaviculară, 4,5 –

regiunea hilară şi axilară, 6,7 – regiunea bazei( medial, lateral)
Sediul opacitatilor patologice
• peretii toracelui,
• cavitatea pleurala,
• parenchimul pulmonar,
• mediastin
• diafragm.
• Precizarea sediului necesita examinarea toracelui in cel putin

doua planuri de proiectie, perpendiculare intre ele (incidentele
de fata si profil)
 Pentru stabilirea topografiei unei formatiuni opace pe imaginea de fata este descris asa-
numitul semn al siluetei (Felson).
 2 opacitati situate in acelasi plan isi sterg conturul la interfata
 O leziune, situata la distanta in plan antero-posterior de formatiunea respectiva nu ii va

sterge conturul, chiar daca se suprapune peste el.
Apartine mediastinului Apartine plaminului
SEMNUL SILUETEI
(FELSON)
SEMNUL SILUETEI (FELSON)
Semnul lui Bernou
Semnul cervico-toracic: - localizarea leziunii in raport cu proiectia fata de

clavicula; sup. - posterior;
- opacitati
sistematizate (ocupa un
teritoriu functional al
plamanului)
• opacitatea segmentara
• opacitatea lobara
nesistematizate
opacitatea
masiva:opacitate
intinsa care ocupa
teritorii largi ale
campurilor
pulmonare
• Sediu: lobi, segmente, scizuri

• Numar:
– unice: pneumopatii, tum. benigne, maligne
hematogena): br-pn, metastaze, TBC
miliara
• Forma:
 Numarul opacitatilor :
 Unice - nodulul pulmonar solitar cu etiologie variata: diferite leziuni inflamatori, tumorale
 Multiple:
 monomorfe
 polimorfe
0pacitati unice si multiple
bronhopneumonie
0pacitati multiple

• Numar:
miliara
• Forma:
Forma
•rotunda: chist hidatic, tumori, tuberculom
•nodulara: pneumoconioze, br-pn
•segmentara: pneumopatii, atelectazii
•liniara (interstitiu, pleura, scizuri)
•reticulara (interstitiu difuz)
•policiclica: adenopatii hilare
•stelata: cicatrici
Forma

• Numar:
miliara
• Forma:
Opacitatile nodulare - Dimensiuni
Sunt descrise si clasificate dupa criterii dimensionale foarte diferite
 opacitatile punctiforme au diametrul sub 1,5 mm
 opacitatile micronodulare au diametrul cuprins intre 1,5 si 10 mm.

 (carcinomatoza miliara).
 opacitatile macronodulare au diametrul cuprins intre 1 si 3 cm; se intalnesc in

bronhopneumopatia adultului, in bronhopneumonia tuberculoasa si in unele forme
de metastaze pulmonare
 formatiunile opace cuprinse intre 1,5 si 3 mm sunt denumite noduli miliari. Acestia au de regula
dimensiuni egale si o distributie simetrica. Substratul lor este reprezentat de procese
productive, de natura inflamatorie (tuberculoza miliara) sau tumorala
 opacitatile masive au dimensiuni >de 3 cm

OPACITATI MICRONODULARE (1,5-3mm)
MILIARA TBC
opacitatile macronodulare cu
diametrul cuprins intre 1 si 3 cm;
Noduli interstit calcificati - silicoza
Opacitatile liniare
Pot apartine:
 interstitiului pulmonar
 parenchimului pulmonar
 pleurei
Opacitati liniare interstitiale
– opacitatile liniare interstitiale pot fi produse prin prezenta

exsudatului sau infiltratiei in interstitiul peribronhovascular
– se manifesta prin ingrosarea si accentuarea imaginilor

vasculare, care pot fi urmarite pana la periferia campurilor
pulmonare si au contururi mai sterse si mai putin regulate.
– ingrosarea interstitiului perilobular si intretaierea liniilor

intrestitiale conduce la aspectul de imagini reticulare.
– forme particulare de opacitati interstitiale sunt produse de

staza limfatica in vase sau septuri interlobulare (asa-numitele
linii Kerley A, B si C).
opacitatile liniare interstitiale
Opacitati liniare grosiere in ambele campuri pulmonare, cu predominanta bazala.

.
Opacitatile liniare (ïn banda) parenchimatoase pot fi :

de natura- atelectatica
- fibroasa.
Opacitatile liniare pleurale

– pot apare la periferia campurilor pulmonare sau pe
traiectul unei scizuri;
– se datoreaza ingrosarii foitelor pleurale prin
procese inflamatorii sau fibroase.
• Contur:
– net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric
– net: chist hidatic
– difuz: congestie pulmonara
– invadant: cancer exobronsic
• Structura: omogena \ inomogena
• Intensitate: medie \ mare \ mica
• Raporturi:
– tractiune: aderente
– aspiratie: atelectazie
– impingere: bula de emfizem, tumora
– modificarea volumelor toracic si pulmonar
• Functionalitate:
• Conturul opacitati
Poate fi:
• net, traducand delimitarea procesului patologic printr-un
perete propriu sau o scizura, chistul hidatic, pneumonie
lobara
• difuz,-pneumonia segmentara si in procesele de alveolita

in general, ca si in revarsatele lichidiene pleurale
• infiltrativ, cu prelungiri in parenchimul pulmonar vecin -

unele tumori maligne
•Conturul opacitati
net
Net si difuz
spiculiform
policiclic
Conturul opacitati
net
• Contur:
• Raporturi:
Structura opacitatii
omogena in cazul in care
formatiunea patologica
absoarbe uniform radiatiile pe
toata intinderea ei
neomogena, daca aceasta

formatiune este constituita din
structuri diferit absorbante
Structura opacitatii
Op. neomogena
• Contur:
• Raporturi:
Intensitatea opacitatii
subcostala+costala supracostala
• Contur:
• Raporturi:
Raporturi
- de vecinatate
- la distanta
• deplasari prin impingere sau tractiuni ale diafragmului si arcurilor

costale.
• Opacitatea (de regula de intindere mare) poate fi insotita de retractia

formatiunilor anatomice adiacente (organe mediastinale, diafragm,
coaste) este denumita opacitate retractila si traduce prezenta unui
proces atelectatic sau fibros.
• Opacitatile care imping (deplaseaza) formatiunile adiacente sunt

proprii unor procese proliferative si revarsatelor lichidiene pleurale in
cantitate mare
Raporturi de vecinatate
Pneumonie-impingere Atelectazie-retractie Fibroza-retractie
Bulla de emfizem-impingere
Raporturi de vecinatate
Pleurezie masiva Atelectazie

deplasari prin impingere deplasare prin retractie
Fibrotorax-retractie
Leziuni elementare pleuro-pulmonare: 1 – opacităţi miliare, 2 – opacităţi micro-

nodulare, 3 – opacitate segmentară, 4 – opacităţi nodulare, 5 – opacităţi liniare, 6 –
opacităţi reticulare, 7 – atelectazie lamelară, 8 – cavernă drenată, 9 – opacitate
macronodulară, 10 – pleurezie exudativă
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
Hipertransparente
• Sunt modificari elementare exprimate prin accentuarea transparentei

unei regiuni a plamanului
• Traduc in toate cazurile faptul ca in calea fasciculului de radiatii se afla

o cantitate mai mare de aer sau una mai redusa de tesuturi.
• Hipertransparentele au cauze diferite, deseori asociate, care realizeaza

fie:
• cresterea continutului aeric al plamanului pe un teritoriu de
intindere variabila
• reducerea numarului sau calibrului vaselor din mica circulatie
Hipertransparente
• Circumscrise: dimensiuni mici, precis delimitate
• Etiologie:
– congenitale: bule de emfizem, chiste aerice, plaman polichistic
– ulcerativ \ necrotic: caverna TBC, abces pulmonar total evacuat
– ventil de tip expirator: bule de emfizem, pneumatocel posttraumatic
• Difuze: dimensiuni relativ mari, contur imprecis

– fara desen pulmonar: pneumotorace, chiste aeriene gigante
– cu desen pulmonar: astm bronsic in criza, emfizem pulmonar,
hipovascularizatie pulmonara
Hipertransparenta circumscrisa
Circumscrise
Bula de emfizem cu efect compresiv

Hipertransparente
• Circumscrise: dimensiuni mici, precis delimitate
– congenitale: bule de emfizem, chiste aerice,
plaman polichistic
– ulcerativ \ necrotic: caverna TBC, abces pulmonar
total evacuat
– ventil de tip expirator: bule de emfizem,
pneumatocel posttraumatic
• Difuze: dimensiuni relativ mari, contur imprecis
– fara desen pulmonar: pneumotorace, chiste
aeriene gigante
• Hipertransparentele difuze bilaterale:
- hipertransparentele produse de criza de astm si bronsiolita copilului

consecinta a spasmului bronhiolar si a edemului mucoaselor ;.
Vascularizatia pulmonara nemodificata.
– hipertransparenta produsa de emfizemul pulmonar este reprezentat atat

de distensia alveolara cat si de disparitia unor septuri alveolare, cu
formarea de cavitati aerice de intindere diferita- bulele de emfizem.
– Hipertransparentele produse de reducerea patului vascular,apar in

anomaliile congenitale -hipoplazia arterei pulmonare sau cele care reduc
considerabil fluxul circulator pulmonar (stenoza de artera pulmonara,
stenoza de tricuspida).
HIPERTRANSPARENTA PULMONARA
BILATERALA
1. EMFIZEMUL OBSTRUCTIV – semne de hiperinflatie difuza bilaterala
CRONIC - diafragm coborat, aplatizat sau concav
- largirea spatiilor intercostale
- cresterea diam. anteroposterior al
toracelui
- circ. pulm. redusa sau aspect de
hipertensiune
- cord verticalizat redus de volum
- poate asocia bule
2. ACCESUL ASTMATIC – hiperinflatie severa

ACUT - ingrosarea peretilor bronsiilor (aspect de
“sine de cale ferata”)
- nu asociaza modificari circulatorii
- remisiune dupa disparitia atacului propriu-
zis
BILATERALA
3. BRONSIOLITA ACUTA – hiperinflatie bilaterala (vezi mai sus)

- reactie interstitiala de tip reticular
- localizare predominet bazala
4. BOALA BULOASA – spatii aerate, avasculare

PULMONARA - delimitare neta cu pereti subtiri
- leziuni multiple
- fara modif. circulatorii pe pulmonul
restant
- efect de masa asupra structurilor vecine
5. FIBROZA CHISTICA – hiperinflatie difuza

(MUCOVISCIDOZA) - sindrom interstitial major
- episoade de atelectazie sau pneumonie
localizata.
BILATERALA
6. BRONHOPNEUMONIA – aspect de “tabla de sah” - opac.
nesistematizate
LA COPIL -
hipertransparente
intercalate
- marirea de volum a hilurilor
7. OBSTRUCTIA CAILOR – se refera la obstructie incompleta

AERIENE SUPERIOARE - localizata laringian sau traheal
- este obstructie sau deplasare prin
impingere
- opacitati pneumonice in istoric
8. DEFECTE DE TEHNICA – radiografia hiperpenetrata

RADIOGRAFICA - la bolnavii cu gabarit foarte
mic
• Hipertransparentele difuze unilaterale :
• emfizem functional (vicariant)
• aplazia sau hipoplazia unei ramuri principalea arterei pulmonare

(sindromul McLeod).
• Pneumotoraxul cu cantitate mare de aer si presiune intrapleurala

ridicata, care colabeaza in totalitate plamanul, absenta totala a
opacitatilor vasculare.
• Hipertransparenta difuza unilaterala poate fi simulata de absenta

congenitala a unui muschi pectoral, de absenta postoperatorie a unii
san (dupa mastectomie), ca si de asimetria toracelui produsa de o
scolioza accentuata.
HIPERTRANSPARENTA UNILATERALA DE CAUZA
NON PULMONARA
(CIRCULATIE PULMONARA NORMALA)
1. MASTECTOMIA – absenta umbrei sanului
2. ABSENTA MUSCHIULUI – asociaza – absenta opacitatii

supraclaviculare si
PECTORAL - a pliului axilar
3. DEFECT DE TEHNICA
RADIOGRAFICA – rotatia pacientului (in special femeile
cu sani
mari)
- centrarea gresita a fascisolului
Pneumotorax dr.total compresiv
Pneumotorax stg. supero-lateral
Pneumotorax dr.total compresiv
Difuze
Pneumotorax stg.partial asociat cu revarsat lichidian
Pneumotor
Pneumotorax stg.total compresiv
asociat cu revarsat lichidian
Hipertransparente difuze bilaterale
BPOC scleroemfizematos
CPC
Emfizem bulos
Bronhograma aerica
• O categorie particulara de hipertransparente localizate, de

forma liniara sau in banda produsa de bronhiile aerate al caror
lumen devine vizibil datorita contrastului cu peretii ingrosati
sau cu parenchimul vecin opacifiat patologic.
• Imaginile de benzi hipertransparente sunt create si

• de bronsiile dilatate(bronsiectazii)
• bronhiile de drenaj ale cavernelor
• bronhiile permeabilizate in cursul resorbtiei proceselor
pneumonice (semnul bronhogramei aerice).
Bronhograma aerica
Hipertransparenţe : 1 – chist hidatic fisurat, 2 – cavernă cu bronhie de drenaj, 3 –

bronhogramă aeriană pe fond de pneumonie, 4 – plămân polichistic supra-infectat, 5 –
chist aerian congenital, 6 – hidro-pneumo-torace lateral stâng, 7 – abces pulmonar după
vomică
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
• Imaginile mixte (hidroaerice)
• Traduc prezenta simultana de zone transparente si opace in

cadrul aceleiasi imagini patologice
• Prezenta de aer si lichid (rezultata din lichefierea tesutului

necrotic) intr-o cavitate formata in parenchimul pulmonar sau
in cavitatea pleurala
• In mod caracteristic imaginea hidroaerica, are un contur liniar

orizontal sau in forma de menisc, care separa zona opaca
(inferior) de o zona hipertransparenta( superior).
Imaginile mixte (hidroaerice)
- CLASIFICARE: ( criteriul - apartenentei la organ )

PULMON………….chist hidatic, abces, caverna, cancer excavat;
PLEURA……………. hidro-/pio-/hemo-/ pneumotorax;
MEDIASTIN………mediastinite, perforatii esofag;
PERICARD…………hidro-/pio-/hemo-/ pneumopericard;
DE VECINATATE(organ abdominal)…….. eventratii, hernii
diafragmatice.
- DESCRIERE: SEDIU; MARIME; FORMA;

Elemente specifice etiologic:-aspectul nivelului lichidian;
-aspectul peretilor cavitatii;
-starea parenchimului juxta-lezional.
Imaginile mixte (hidroaerice)
• Sistematizate: tipic imagine cu nivel hidro-aeric

– abces pulmonar partial evacuat
– chist aerian suprainfectat
– chist hidatic fisurat
• Nesistematizate:
– nu se pot incadra in formele sistematizate:
metastaze pulmonare, leziuni tuberculoase extinse,
fibrotorax mutilant
IMAGINI MIXTE
abces Bloc pneumonic abcedat

Hidropneumotorax
Cancer
abcedat Hidropneumotorax
HIDROPNEUMOTORAX DR.
Abces pulm partial evacuat
Chiste aeriene suprainfectate
Chiste aeriene suprainfectate
Chist hidatic fisurat partial evacuat
S mb ondulante
Imaginile mixte
Chist hidatic
complicat:
fisurarea
SEMNUL SEMILUNEI AERICE

Imaginile mixte nesistematizate
Metastaze excavate
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
IV.LEZIUNI COMPLEXE TORACO-PULMONARE
Hemitorace opac: pneumonie atelectazie, fibrotorace, pleurzie
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
SINDROAME PARIETAL
PLEURAL
PROF.DR. IOAN CODOREAN/DR.CUZINO
SINDROAMELE TORACICE
• IMAGINEA RADIOGRAFICA A TORACELUI ESTE

REPREZENTATA DE CUTIA TORACELUI, CEI DOI PLAMANI,
MEDIASTIN SI CORD
• SEMNELE RADIOLOGICE INDUSE DE PATOLOGIA TORACELUI

POT FI GRUPATE IN RAPORT CU STRUCTURILE ANATOMICE
AFECTATE IN MOD PRIORITAR REALIZAND MAI MULTE
SINDROAME.
• SINDROMUL PARIETAL
• SINDROMUL PLEURAL
• SINDROAMELE PULMONARE
A-SINDROMUL ALVEOLAR
B-SINDROMUL INTERSTITIAL
C-SINDROMUL BRONSIC
D-SINDROMUL VASCULAR
E-SINDROMUL PARENCHIMATOS
• SINDROMUL MEDIASTINAL
• SINDROMUL CARDIAC
Ansamblul de semne radiologice ce traduc afectarea
peretelui toracic (parti moi, schelet,diafragm)
SINDROMUL PARIETAL
Sindromul parietal cuprinde leziunile dezvoltate la nivelul peretelui toracic
 Anatomic, peretele toracic este

alcatuit din:
 parti moi :
- tegument
- glanda mamara
- muschii toracelui
- diafragm
 scheletul cutiei toracice:
- coloana vertebrala toracala
- coaste
- stern
.
ANATOMIA RADIOLOGICA A CUTIEI
TORACICE
• Pe radiografia toracica se
vizualizeaza cusca toracica,
mediastinul si cordul
• Cutia toracica este constituita

din piese scheletice si structuri
moi din care se pot vizualiza o
serie de muschi, glanda
mamara si depozitele de
grasime.
• Pe radiografie se mai vad oasele centurii

scapulare: claviculele, scapulele si epifizele
proximale ale humerusurilor.
SINDROMUL PARIETAL
Perete toracic
Elemente de anatomie sectionala
B
A Reprezentarea schematică în detaliu a
peretelui toracic: 1- plamân;
2 – pleura viscerală;
3 – pleura parietală;
4 – grăsimea extrapleurală;
5 – fascia endotoracică;
6 – m. intercostal intern;
7 – grăsimea şi vasele intercostale;
8 – m. intercostal intern;
David P. Naidich, MD, Computed Tomography and Magnetic
Resonance of the Thorax, Lipincott Raven, 1999 9 - tegument
SINDROMUL PARIETAL
• LEZIUNILE PARTILOR MOI
– Cresteri localizate ale grosimii peretelui
• opacitati omogene, intensitate variabile, racordate in panta lina, eventual

cu lizereu transparent de demarcatie fata de plaman (dezvoltate
endocavitar)
– Cresteri/ reduceri difuze ale grosimii peretelui (comparativ)

• hipertrofie m. pectoral
• agenezie de m. pectoral
• asimetrii congenitale
• mastectomie
• atrofie musculara de cauza neurologica
– Calcificari :
• adenopatii
• parazitoze
• hematoame vechi
– Hipertransparente:
• emfizem subcutanat
SINDROMUL PARIETAL
– Cresteri localizate ale

grosimii peretelui
• opacitati omogene,
intensitate variabile,
racordate in panta lina,
eventual cu lizereu
transparent de
demarcatie fata de
plaman (dezvoltate
endocavitar)
SINDROMUL PARIETAL
TUMORI DE PARTI MOI
T2 coronal T1 axial
T1 axial T1 coronal
SINDROMUL PARIETAL
TUMORI DE PARTI MOI - SANT COSTOVERTEBRAL
T2 coronal
Topograma CT T2CTaxial
T1 axial + sc
SINDROMUL PARIETAL
– Cresteri/ reduceri difuze

ale grosimii (comparativ)
• hipertrofie m. pectoral
• asimetrii congenitale
• agenezie de m. pectoral
• mastectomie
• atrofie musculara de
cauza neurologica
SINDROMUL PARIETAL
– Calcificari :
• adenopatii
• parazitoze
• hematoame vechi
– Hipertransparente:
• emfizem subcutanat
SINDROMUL PARIETAL
cc
• LEZIUNILE SCHELETULUI
OSOS
– Modificari costale
• Numar:
coaste supranumerare,
hipo/aplazii, absenta
congenitala/ dobandita
• Dimensiuni:
modificari generalizate/
localizate
• Pozitie, orientare
– tipul constitutional
– hiperinflatie,pleurezie,
atelectazie, fibrotorax
– modificari de ax ale CV
• Contur
– coarctatie Ao,
neurofibromatoza, fracturi
• Structura
osteolitice,
osteocondensante, mixte
SINDROMUL PARIETAL
OSOS
– Modificari costale
• Numar:
coaste supranumerare,
hipo/aplazii, absenta
congenitala/ dobandita
• Dimensiuni:
modificari generalizate/
localizate
• Pozitie, orientare
– tipul constitutional
– hiperinflatie,pleurezie,
atelectazie, fibrotorax
– modificari de ax ale CV
• Contur
– coarctatie Ao,
neurofibromatoza, fracturi
• Structura
osteolitice,
osteocondensante, mixte
SINDROMUL PARIETAL
OSOS
Modificarile coloanei
vertebrale
– de ax:
scolioze, cifoze,
sdr. spatelui drept
– modificari de forma
- eroziuni fata anterioara
corpuri vertebrale:
anevrism Ao
- largirea g. de conjugare :
neurinom
– modificari de structura
– modificari ale spatiilor i.v.:
pensari, calcificari, vid
discal
SINDROMUL PARIETAL
• LEZIUNILE SCHELETULUI OSOS
– Modificarile sternului-infundare
SINDROMUL PARIETAL
TUMORA OSOASA STERNOCOSTALA
T1 coronal T1 sagital
T2 axial T1 axial
SINDROMUL PARIETAL
• LEZIUNILE DIAFRAGMULUI
– pozitie
 Sus situat
bilateral unilateral
- expir - hepatomegalie
- sarcina - splenomegalie
- ascita - pareza de nv frenic
- tumori abd. volumin. - atelectazie
-obezitate - fibroza pulmonara
-hepatosplenomegalie - pneumonectomie
- reducerea - pahipleurita
compliantei pulmonare - scolioze
Jos situat : hiperinflatie, inspir profund
 contur:
alterare tonus/ fibre
impingere/ tractionare
 mobilitate: redusa, absenta, paradoxala
 rupturi, hernii diafragmatice
SINDROMUL PARIETAL
– pozitie
 Sus situat
 contur:
SINDROMUL PARIETAL
– pozitie
 Sus situat
 contur:
SINDROMUL PARIETAL
OSOS
– Modificarile coloanei
vertebrale
• de ax:
scolioze, cifoze,
sdr. spatelui drept
• modificari de forma
- eroziuni fata anterioara
corpuri vertebrale:
anevrism Ao
- largirea g. de conjugare :
neurinom
• modificari de structura
• modificari ale spatiilor i.v.:
pensari, calcificari, vid
discal
SINDROMUL PARIETAL
Invazie perete toracic
A B C
A. Sectiune CT care evidentiaza formatiune tumorala pulmonara apicala cu invazie de

perete toracic. B. Imagine RM T1 in plan sagital evidentiaza extensia formatiuni
tumorale in canalul rahidian. C. Sectiune RM in plan coronal evidentiaza invazia in
gaurile de conjugare ale jonctinii cervico-toracale.
SINDROMUL PARIETAL
Tunora parietala cu extensie
intratoracica
T1TSE cor. contrast
T1TSE ax. contrast

T1TSE sag. contrast
-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de

conjugare T7-T8, cu captare relativ omogenă
Diafragmul
• Membrana musculotendinoasa care

separa cele 2 cavitati: toracica si
abdominala
• Diafragmul este afectat atat in afectiunile

organelor toracice cat si in cele ale
cavitatii abdominale cu care vine in
contact.
HERNIILE HIATUSULUI ESOFAGIAN
Clasificarea anatomica:
- herniile cu esofag scurt congenital (Akerlund 1)
- herniile paraesofagiene (Akerlund 2)
- hernia prin alunecare (Akerlund 3)
Ex radiologic: masa ovoida paracardiaca opaca

sau hipertransparenta si cu bula de gaz a
stomacului absenta
HERNIILE HIATUSULUI ESOFAGIAN
SINDROMUL CHILAIDITI
• se manifesta prin interpozitia colonului

transvers intre diafragm si ficat, se
prezinta sub forma unei hipertransparente
subdiafragmatic drept, cu contur boselat si
striuri haustrale caracteristice.
Diagnosticul diferential al sindromului parietal
• Originea parietala a unei leziuni poate fi afirmata daca exista o

tumefactie accesibila examenului clinic sau daca exista o leziune
osoasa evidenta radiologic.
• Apartenenta la peretele toracic a unei leziuni poate fi presupus in
prezenta unei mase de parti moi ce se extinde intratoracic
comparabila cu opacitatea de origine parenchimatoasa sau pleurala.
Perete Pleura Pulmon

Contur Net
Net Imprecis
Racord la perete In panta lina In panta lina In unghi ascutit
Bronhograma Absenta Absenta Prezenta
aerica
Epansament Absent Absent
Prezent
pleural
Leziuni osoase Prezente Absente Prezente
miercuri
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
PROF.DR. IOAN CODOREAN/DR.CUZINO

b. SINDROMUL INTERSTITIAL
c. SINDROMUL BRONSIC
d. SINDROMUL VASCULAR
e. SINDROMUL PARENCHIMATOS
SINDROMUL PLEURAL
• Sindromul pleural grupeaza ansamblul de

modificari elementare radiologice care permit
afirmarea existentei unui epansament liber
sau cloazonat, lichidian sau gazos sau a unui
tesut solid in marea cavitate pleurala sau pe
traiectul scizurilor
SINDROMUL PLEURAL
Pleura si scizurile
• Parietala
• Mediastinala
• Costala
• Diafragmatica
• Apicala
• Viscerala
Scizurile oblice
Vizibile doar pe profil
Scizura orizontala dr.
Scizurile accesorii
paracardiaca
lingulara
azygos
SINDROMUL PLEURAL
Semiologie Radiologica
•Opacitati pleurale
• colectii lichidiene(pleurezii)
• tumori
• calcificari
Transparente pleurale
• colectie aeriana (pneumotorax)
Imagini mixte
• aer+lichide(hidropneumotorax)
SINDROMUL PLEURAL
Opacitatile pleurale
Pleureziile- Colectii lichidiene in caviatea pleurala
Lichididul pleural:
seros (transudat sau exudat)
purulent
hemoragic
chilos
mixt- serosanguinolent,
seropurulent, piohemoragic
Colecţiil mici între 100-300 cmc
Colecţiile mijlocii între 1000-1500 cmc
Colecţiile masive peste 1500 cmc
COLECTIE LICHIDIANA IN CAVITATEA PLEURALA LIBERA
Opacitatea pleurala
Lichidul ocupa portiunea
cea mai decliva realizand
o opacitate intinsa care:
 are limita superioara concava,
cu conturul sters, ascendent
spre grilajul costal
 tine de la stern la coloana
vertebrala (pe profil)
nu contine bronhograma

aerica
sterge conturul cupolei
diafragmatice
se modifica cu pozitia
bolnavului
Colecţii mijlocii (1000-1500 cmc)
nu este sistematizata
In colecţiile mici între 100-300 cmc se

constată o opacitate de intensitate hidrica
localizată în sinusul costodiafragmatic
lateral
Lichidul este mobil, ceea ce face ca în

decubit lateral să se aşeze ca o bandă
latero-toracic
EPANSAMENT LICHIDIAN IN CAVITATEA PLEURALA
LIBERA
Opacitatea pleurala
– opacitatea
intereseaza un
hemitorace
intreg
– efect de
impingere a
mediastinului de
partea opusa
– inversarea
curburii cupolei
diafragmatice
Epansament masiv(>1500ml)
COLECTIE PLEURALA MARE INAINTE SI DUPA PUNCTIE
COLECTIE LICHIDIANA IN MAREA CAVITATE
PLEURALA DREAPTA
Evolutie favorabila post terapeutic
Col pleur
PLEUREZIE BILATERALĂ ÎN CANTITATE MARE
N.A, F 72 ani. Dg trimitere: neoplasm ovarian subocluziv intestrinal

CT: Pluerezie bilaterală, Esofag cu conţinut lichidian, Condensare pulmonară
subsegmentară LSD, LID, LIS. Ascită
COLECTII PLEURALE INCHISTATE
• Colecţiile pleurale se pot închista în orice
loc al marii cavităţi pleurale
• Mai des închistarea se face, latero-toracic si

este bine delimitată.
• Inchistarea se poate face si între foiţele

pleurale a scizurii mici; în aceste cazuri,
examenul radiologic din profil precizează Imaginea de fata
diagnosticul.- opacitate fuziformă foarte
bine delimitată
• Lichidul poate fi localizat de asemenea atat

în mica cat si marea scizură - poliscizural
Imaginea de profil
sex M, 33 ani, dg trimitere:. Colecţie pleurală închistată

Examen CTHemitorace mărit dimensional. Pleurezie dreaptă multplu cloazonată.
Pleurezie mediastino-diafragmaticaală cu aspect cloazonat.Pleurezie minimă stângă.
Condensare parţială a parenchimului LSD, LID, LM.
Colectii pleurale inchistate
variante de pleurezie inchistata,
dupa localizare
• interlobara (scizurala) = acumulare
intre foitele viscerale ale interlobului
+ pleura periferica simfizata
- fata: necaracteristic
- profil: forma biconvexa (fusiforma)
continuitate cu pleura ingrosata Imaginea de fata
• mediastinala = intre pleura viscerala mediala si

pleura mediastinala
caractere: - sterge marginea cordului
- are limite externe nete
- nu se modifica cu pozitia
Imaginea de profil
CARACTERELE OPACITATII PLEURALE INCHISTATE
 are caracterele unei opacitati

parietale dar nu are lizereu
pleural pe conturul spre plaman
 nu se modifica cu pozitia
 asociaza alte semne pleurale
 nu contine bronhograma
aerica
Colectie pleurala cu intensitate omogena care umple unghiul

costofrenic drept si se extinde in scizura oblica.
COLECTII PLEURALE INCHISTATE SCIZURAL
Colectii localizate pleurale interlobare. Opacitati rotund-ovalare in

campul pulmonar dr. mediu si bazal - fluid in scizurile oblica si
orizontala bine identificate pe imaginea de profil.
COLECTII PLEURALE INCHISTATE SCIZURAL SI LATERO-TORACIC
Opacitati ovalare-fuziforme net conturate localizate in campul pulmonar drep

si laterotoracic inf.dr.
CARACTERELE OPACITATII PLEURALE
POLISCIZURALE INCHISTATE
EMPIEM TORACIC
M, 33 ani, dg trimitere: Abces pulmonar gigant dr. Colecţie pleurală închistată

Examen CT control: 27.01.2006 Pleurezie dreaptă multplu cloazonată. Pleurezie mediastinală
cu aspect cloazonat. Pleurezie minimă stângă. Imagine lichidiană LID ? Condensare parţială
a parenchimului LSD, LID, LM.
M, 33 ani, dg trimitere: Colecţie pleurală închistată
Examen CT control: 27.01.2006Pleurezie dreaptă multplu cloazonată. Pleurezie mediastinală
SINDROMUL PLEURAL
Transparentele pleurale (pneumotoraxul)
•Aerul poate patrunde in cavitatea

pleurala fie printr-o perforatie parietala, fie
prin una pulmonara.
•Plamanul, datorita elasticitatii sale se

retracta spre hilul la care este fixat.prin
sistemul bronho-vascular
Transparentele pleurale (pneumotoraxul)
pneumotorax. total/partial
Etiologie: spontan (astm)
accidental (trauma)
Tipuri: endogen (bula de emfizem,caverna)
exogen (plaga, fracturi costale)
iatrogen (accident la punctie)
Tipuri anatomo-radiologice:-in pleura libera=>colaps la hil
-in pleura simfizata=>colaps limitat
Rx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar;
- linia bordanta - pleura viscerala
- bont pulmonar colabat la hil, opac
complicatii: - hidro-pneumotorax
- pio/ hemo-pneumotorax.
SINDROMUL PLEURAL
Transparentele pleurale(pneumotoraxul)
Semnele de pneumotorax sunt :
●Transparenta homolaterala cu
leziunea, vizibila cel mai bine spre
varf
●Vizualizarea clara a pleurei

viscerale sub forma unui lizereu
dens ce delimiteaza parenchimul
pulmonar colabat.
●disparitia vascularizatiei dintre

pleura viscerala si parietala
PNEUMOTORAX DR.TOTAL COMPRESIV
EPANSAMENT MIXT HIDRO-AERIC
Radiografia de fata in
ortostatism:
• imaginea hidroaerica
• nivel orizontal de lichid
• partea lichida este libera si
mobila in interiorul cavitatii
• partea aerica este
delimitata de un lizereu
(pleura viscerala) fin si de
intensitate subcostala.
PNEUMOTORAX STG.TOTAL COMPRESIV
ASOCIAT CU REVARSAT LICHIDIAN
Pneumotorax Hidro-pneumotorax inchistat
CALCIFICARILE PLEURALE
SECHELE PLEURALE=PAHIPLEURITE
Cale finala comuna a unor leziuni

cazeoase sau hemoragice :
intensitate variabila
 contur neregulat, bine delimitat
 structura neomogena
 sediu periferic, mediastinal sau
diafragmatic
 orientare verticala
 efect retactil
Rx.:opacitati in banda, calcificari amorfe,

retractii costale, ”corturi”diafragmatice,
simfize/imobilizare diafragmatica, deviere
mediastin,coloana vertebrala
Placa pleurala calcificata datorita expunerii la azbest
Imaginea de fata Incidente oblice

Empiem pleural laterotoracic bilateral calcificat

Se remarca efectul retractil pe structurile adiacente Fibrotorax dr.

Pahipleurita apicala dr
TUMORILE PLEURALE
Histopatologie: Endo/mezoteliom; sarcom; metastaze.
semne radiologice : - noduli opaci marginali

- lichid pleural hemoragic
dg.dificil: CT; ecografie;
punctie-biopsie ghidata imagistic
TUMORILE PLEURALE
Formatiuni
solide
•TUMORI PLEURALE
BENIGNE
•Fibrom, angiom,
condrom, tumora
amiloida, lipom
•Mezoteliom local
benign
•TUMORI PLEURALE
MALIGNE
• primare
•fibrosarcom
•mezoteliom
difuz
•secundare
TUMORA PLEURALA: MEZOTELIOM
TUMORILE PLEURALE
Joi
EMPIEM TORACIC
COLECTII PLEURALE INCHISTATE POLISCIZURALE
Scizura oblica dr.1/2sup.si 1/3inf.+scizura orizontala

M, 33 ani, dg trimitere: Colecţie pleurală închistată
Examen CT control: 27.01.2006Pleurezie dreaptă multplu cloazonată. Pleurezie mediastinală
M, 33 ani,
Dg trimitere: Pneumonie? Chist hidatic? Colecţie pleurală?
CT:control. Pleurezie drepată. Pleurezie interlobară drepată. Imagine hidroaerică în aria LSD
? Imagine lichidiană în aria LID ?
M, 33 ani,
Dg trimitere: Pneumonie? Chist hidatic? Colecţie pleurală?
CT: Pleurezie drepată. Pleurezie interlobară drepată. Imagine hidroaerică în aria LSD ?
Imagine lichidiană în aria LID ?
M, 33 ani
Dg trimitere: Empiem pleural drept, drenat. Pneumonie LID.
CT de control: aspect mult ameliorat postintervenţie: Empiem metapneumonic. Lichid
pleural steril pe mediul de cultură uzuale.
M, 33 ani
Dg trimitere: Empiem pleural drept, drenat. Pneumonie LID.
CT de control: aspect mult ameliorat
Dg. postintervenţie: Empiem metapneumonic. Lichid pleural steril pe mediul de cultură
uzuale, fără miros, probabil cu anaerobi.
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR

SINDROMUL ALVEOLAR
Cuprinde ansamblul de semne ce traduc prezenta de lichid

sau celule benigne sau maligne in interiorul alveolelor.
Exista 7 semne radiologice specifice:
1. Opacitati de densitate hidrica cu contur flu

2. Confluenta
3. Sistematizarea
4. Bronhograma si alveolograma aerica
5. Aspectul de aripi de fluture
6. Nodulii alveolari
7. Evolutivitatea relativ rapida si precoce
SINDROMUL ALVEOLAR
Opacitati de densitate hidrica cu

contur flu (sters)
Aspectul flu al acestor tipuri de opaciati se

datoreaza afectarii gradate al grupurilor
alveolare, unele fiind pline cu lichid iar
altele au inca continut aeric normal
Exceptie :atunci cand sunt delimitate de o

scizura; acea margine a opacitati apare net
delimitata.
Edem alveolar Voal Opacitate

SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
SINDROMUL ALVEOLAR
Confluenta opacitatilor
Se explica prin difuziunea lichidului

dintr-o zona alveolara in alta prin porii
Khon si canalele Lambert.
Confluenta explica progresiunea

procesului din aproape in aproape, de
la un segment la altul, pana la
interesarea intregului lob.
Doar scizurile reprezinta o bariera de
netrecut.
SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
 Sistematizarea
 Deriva din localizarea
segmentara sau lobara a
procesului pneumonic.
 Cel mai des se intalneste o
opacitate triunghiulara cu
varful la hil si baza la periferie,
delimitata de o scizura sau de
ambele;
 SINDROMUL
Profilul ALVEOLAR
este incidenta de
electie pentru a aprecia
caracterul sistematizat al unei
opacitati alveolare.
pneumonii bacteriene segmentare polisegmentare si lobare
SINDROMUL ALVEOLAR
Pn LSS
SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
SINDROMUL ALVEOLAR
 Bronhograma si alveolograma
aerica.
 O transparenta tubulara care se

bifurca, formata din bronsii normale
in sanul unei opacitati, semn al unei
atingeri parenchimatoase, de
origine alveolara.
 Aveolograma aerica este
reprezentata de alveolele pline de
aer inconjurate de alveole pline de
lichid; evidentierea ei este foarte
dificila.
pneumonie bacteriana plurisegmentara

SINDROMUL ALVEOLAR
bronhograma aerica
pneumonie bacteriana
SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
SINDROMUL ALVEOLAR
Aspectul de aripi de fluture.
Localizarea de o parte si de
alta a celor doua hiluri
pulmonare
opacitatea atinge bazele dar

respecta periferia si varfurile
corpul fluturelui este

reprezentata de mediastin.
SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
SINDROMUL ALVEOLAR
Nodulii alveolari
Opacitati rotunde sau ovalare

cu borduri flu, de talia unui acin
(0.5cm diam) adesea vizibile in
periferia altor opacitati
confluente, in faza de debut a
afectiunii.
Se numesc si opacitati acinare.
Aceste opacitati nu trebuie

confundate cu nodulii interstitiali
care, in principiu, nu au tendinta
la confluare si au marginile mult
mai bine delimitate.
SINDROMUL ALVEOLAR


2. Confluenta
3. Sistematizarea
SINDROMUL ALVEOLAR
Evolutivitatea relativ rapida si

precoce
Cresterea sau diminuarea

dimensiunilor opacitatii alveolare are
loc in general in cateva zile, fata de
evolutia sindromului interstitial, care
este mult mai lenta
.
Exista totusi opacitati alveolare
cronice care evoluaeaza lent.
Pn segm apico-dorsal stg in rezorbtie

Concluzii
 Semnele radiologice specifice unui sindrom alveolar nu

sunt prezente simultan.
 In practica sunt necsare cel putin doua semne caracteristice

pentru diagnostic
SINDROMUL ALVEOLAR
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR

Joi
1. DEFINITIE
2. BRONSITA CRONICA
3. BRONSIECTAZII
4. BRONHOPATII OBSTRUCTIVE
5. ATELECTAZII
SINDROMUL BRONSIC
Reuneste ansamblul modificarilor radiologice ale
afectarii bronsice prin:
•ingrosarea peretelui
•dilatatia lumenului
•obstructia lumenului:
- completa
- incompleta
SINDROMUL BRONSIC
- cu dubla localizare
•modificari de vascularizatie
Bronhiile sunt vizibile radiologic in trei situatii:
•1) cand li se ingroasa peretii vizualizandu-se sub forma a
doua benzi opace paralele in sectiune longitudinala sau a
unui inel cu centru clar in incidenta ortograda;
•2) cand lumenul isi pierde aerul prin inlocuire cu fluid seros
sau purulent, dar zona invecinata este normal aerata -
bronhia apare ca o banda opaca;
•3)
SINDROMUL BRONSIC
cand mediul aeric extrabronsic devin opac, iar bronhia
apare ca o banda clara intr-o masa opaca: bronhograma
aerica.
SINDROMUL BRONSIC
Ingrosarea peretelui
bronsic datorita:
- edemului; artera bronsie
- infiltrarii celulare;
- fibrozei
Bronsie cu pereti
Predomina la nivel: ingrosati
- proximal;
- parahilar
Artera dilatata (HTAP)
Semnele radiologice pot fi:
 directe
 ingroşarea peretelui bronşic fără modificarea
calibrului căii aeriene-bronsite cronice
 îngroşarea peretelui bronşic cu dilatatia
lumenului căii aeriene-bronsectazii
 indirecte
 tulburări de ventilaţie
 modificări de vascularizaţie pe teritoriul
conex
SINDROMUL BRONSIC
MUL BRONSIC
 Semne directe
• ingrosarea peretilor bronsici
 cu calibru normal 
inflamatie- bronsita
cronica
 aspect de"' plaman

murdar''- ingrosarea
peretilor bronsici, claritati
si opacitati tubulare si
inelare fara dilatatia
lumenului
 cu calibru crescut
 bronsiectazii
BRONSITA CRONICA
-
Aspect de plaman murdar, imagini in'" sina de tren""

alternand cu imagini inelare hipertransparente,
bronsita cronica: bronhografii
SINDROMUL BRONSIC
BRONSIECTAZIILE
 Ingrosarea peretelui bronsic cu neregularitati de contur
 dilatatii permanente si ireversibile ale calibrului,
 opacitatiinelare cu contur gros si centru clar, grupate

sub forma de buchet, mai vizibile la baze
 Rx imagini in sina de tren si in inel gros cu diametru

crescut
SINDROMUL BRONSIC
Tipuri de dilataţii bronşice
Bronsiectaziile cilindrice: formeaza hipertransparente tubulare
care se bifurca fara modificarea calibrului ;ortorg.- imagini
inelare.
cilindrice
Bronsiectaziile varicoase (moniliforme) pot lua un aspect
perlat datorat succesiunii zonelor dilatate si retractate, daca
bronhia are un traiect apropae orizontal.
Bronsiectaziile chistice (sacciforme) formeaza cavitati cu

peretele ingrosat grupate dupa o topografie hilifuga sau
paramediastinala.
moniliforme
saculare-ampulare
SINDROMUL BRONSIC
bronsiectazii:
bronhografie:tipuri anatomo-radiologice
Cilindrice Moniliforme(varicoase) sacciforme

SINDROMUL BRONSIC
RONSIECTAZII
a) congenitale:- sindroame malformative complexe:
Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita
(surditate)
- bronsiectazii chistice
b) dobindite: - secundare altor afectiuni
(tractiuni parietale externe)
Rx.standard:
-dilatatii bronsice pline - ”ciorchine”,cordoane
- dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn
mîncat de carii,
- triunghiul bronsiectatic hilio-bazal
Bronhografia:-dilatatii cilindrice, chistice,
ampulare, sacciforme, moniliforme
B.P.O.C. = Afectarea bronsiilor mici
1 BRONSITA CRONICA:
Rx. standard: - desen pulmonar hilio-bazal intarit;
Bronhografie: - ”arbore mort”; dilatatii cilindrice;
- decalibrari bronsice;
- ulceratii ale glandelor bronsice=>nise,
”spiculi”
2 EMFIZEM PULMONAR:
Distensie;- hipertransparenta (ruptura pereti alveolari si
distrugerea patului capilar).
3 ASTM BRONSIC INTRICAT ( CRONIC INFECTIOS):
Inflamatie parietala; dopuri de mucus; bule de emfizem;
adesea combinatie cu 1 si 2.
SINDROMUL BRONSIC
ANOMALII ALE VASCULARIZATIEI PULMONARE
TERITORIILE SUNT PROST VENTILATE, HIPOVASCULARIZATIE
MECANISME:
- VASOCONSTRICTIE REFLEXA;
- DISTRUGEREA PARENCHIMULUI PERIFERIC DE VECINATATE
- DIMINUAREA NUMARULUI SI TALIEI VASELOR;
- REDISTRIBUIREA VASCULARA SPRE TERITORIILE NORMAL
VENTILATE;
- HIPETRANSPARENTA RADIOLOGICA
SINDROMUL BRONSIC
Bronhografie
bronsii normale bronsiectazie

SINDROMUL BRONSIC
Bronsiectazie sacciforma bilaterala suprainfectata

Sindromul bronsic-patologie
bronsiectazie bilaterala: suprainfectie
Triunghiul bronsiectatic
Bronsiectazie-leziuni grupate “rozeta ameuille”
Bronsiectazie bilaterala-leziuni extinse
Tipuri de bronşiectazii:
imagine în “lemn
găurit de carii”
imagine în tuburi pline imagine în rozetă Ameuille
– imagine în tuburi pline
imagine în “bule de săpun”, triunghi bronşiectatic
imagini de tuburi
dilataţii cilindrice şi dilataţii sacciforme
amputate şi tuburi
moniliforme, pline şi ampulare
SINDROMUL BRONSIC
BRONHOCEL = bronsie dilatata solitar, secundar obstructiei prin dop de

mucus; stenoza inflamatorie cu inchidere in amonte;.
Rx. - nodul
opac omogen tomografie plana Computer tomografie
parahilar.
Dg.diferential: chist hidatic, adenopatie, cancer nodular ( CT)
Atrezie bronsica- hiperinflatia data de ventilatia colaterala prin porii
Kohn
SINDROMUL BRONSIC
MUCOVISCIDOZA
•tulburare genetica a secretiei de mucus cu cresterea

viscozitatii acestuia
• staza;
• infectie
• bronhocele multiple
• fibroza secundara;
• cord pulmonar cronic
Bronhiile pot fi dilatate, dand imagini de

hipertransparente tubulare sau inelare,
opacitati nodulare sau tubulare datorate
agresiunilor mucoide, mai ales in lobul
superior.
 Bronsiolita obliteranta
 semne de condensare
parenchimatoasa
 opacitati micronodulare diseminate
 sau opacitati liniare interstiatiale
bilaterale daca sunt prezente leziuni
fibroase
Imaginile de condensare pulmonara

sunt neregulate, nesistematizate,
diseminate in ambele campuri
SINDROMUL
pulmonare, cuBRONSIC
localizare
predominent subpleurala, leziuni
adesea migratorii.
SINDROMUL BRONSIC
ATELECTAZIA
 diminuare a volumului pulmonar si crestere a densitatii parenchimului

pulmonar
 Exista 5 mecanisme posibile de producere a atelectaziei:
 1. obstructie bronsica – unica intr-o bronhie mare sau multiple in bronhii
mai mica;( atelectazia este termenul consacrat pentru colapsul obstructiv
non-aerat cu obstructia bronhiei proximale);
 2. pasiva – prin compresia extrinseca a parenchimului datorate leziunilor:
-pleurei-epansament lichidian, pneumotorax, pahipleurita
-mediastinului- hipertrofia cavitatilor cardiace, tumori mediastinale
-parenchimului-bule de emfizem, chisturi;
 3. cicatriciala –prin scadere a compliantei parenchimatoase
cu o retractie pulmonara fibroasa cicatriciala.. Cauzele cele
mai frecvente sunt: tuberculoza, embolia pulmonara, silicoza.
 surfactant –alterarea
4. prin pierdere deSINDROMUL BRONSIC
surfactantului, antreneaza aplatizarea alveolelor,
caile aeriene fiind permeabile;
ZIA  acest mecanism apare in boala membranelor
hialine la nou-nascuti, la pacientii ce fac
radioterapie sau dupa o anestezie generala.
 Pe radiografie, se observa o pierdere de volum
pulmonar la baze, fenomen reversibil in cateva zile;
 5. prin infasurare – atelectazie rotunda pleurom sau

sindrom Blesovsky, un colaps pasiv produs de un
revarsat pleural gazos sau lichidian pulmonar, in
care se invagineaza pleura viscerala..
SINDROMUL BRONSIC
 Semnele directe ale atelectaziei

 Opacitatea retractila datorata lipsei de aerare a teritoriului interesat. Bronhograma
aerica este prezenta in opacitate daca bronhiile raman partial permeabile
 Opacitatea triunghiulara cu varful hilar si baza parietala sau diafragmatica.
 Volumul opacitatii este cu atat mai mic cu cat retractia este mai importanta.
 Limitele nete ale opacitatii, traduc caracterul sitematizat al leziunii (limita scizurala,
in caz de atingere lobara).
 Tomodensitometria permite aprecierea perfecta a sediului opacitatii si limitele sale
nete, mai ales cele scizurale
 Natura alveolara a opacitatii este confirmata de vizualizarea bronhogramei aerice.
 Atractia scizurii este cel mai sigur semn al retractiei lobare,si consta in modificarea
traiectului scizural cu aspect de curba convexa spre opacitatea retractata.
SINDROMUL BRONSIC
 Semnele indirecte ale atelectaziei

 Ridicarea cupolei diafragmatice, apare in atelectazia lobilor inferiori,dg.
dif. cu : paralizia frenica, epansament pleurale subpulmonare, in
perioada postoperatorie sau abcese subdiafragmatice.
 Deplasarea structurilor mediastinale- retractia traheei reprezinta unul din

semnele de baza ale atelectaziei. traheale. Deplasarea si rotatia inimii
sunt semne mai greu de interpretat, datorita numeroaselor variatii
fiziologice, ca si deplasarea liniilor mediastinale.
 Modificarile hilare. In mod normal, hilul stang nu este niciodata mai jos
decat cel drept.
 Deplasarea hilurilor are valoare daca hilul drept este mai sus decat cel
stang, fie prin ridicarea celui drept, fie prin coborarea celui stang.
 Uneori, hilul se poate ascunde in spatele inimii in colapsul lobului inferior
stg.
SINDROMUL BRONSIC
ATELECTAZIA
obstructie completa
intreg plamanul
•lobare,
• segmentare
•obstructie incompleta 
hiperinflatie (air-
trapping)
Obstructia bronsiei primitive: ATELECTAZIE TOTALA
CANCER ENDOBRONSIC
Atelectazie de lob superior stang.
Opacitate voalata care se suprapune peste zonele stangi superioare si

medii.
Scizura oblica este deplasata anterior iar portiunea anterioara a lobului
superior se deplaseaza posterior si pierde contactul cu peretele toracal
anterior.
Lobul inferior drept hiperinflat, herniat, umple spatiul retrosternal.
Mediastinul superior stang poate fi mascat.
Traheea este deplasata la stanga.
Atelectazie lingulara
Marginea stanga a cordului este mascata iar ½ inferioara a scizurii oblice

este deplasata anterior.
Atelectazie de lob inferior stang.
Scizura oblica si o opacitate in "pana" este vizibila prin opacitatea cordului.

Scizura oblica este deplasata posterior pe filmul de profil, iar portiunea
posterioara a hemidiafragmului stang este mascata.
Atelectazie de lob inferior stang.
Lobul inferior stang colabat, este Scizura oblica este deplasata

vizibil prin opacitatea cordului si posterior iar hemidiafragmul
mascheaza portiunea posterioara stang este mascat.
a hemidiafragmului stang
Atelectazie de lob superior drept.
Periferia scizurii orizontale s-a deplasat superior si catre mediastin, cu

suprafata superioara convexa. Portiunea superioara a scizurii oblice este
deplasata anterior. Mediastinul superior drept este mascat. Traheea este
deplasata la dreapta.
Atelectazie de lob superior drept.
Scizurile oblica si orizontala sunr deplasate. Masa hilara dreapta.

Atelectazie de lob mediu drept.
Scizura orizontala este deplasata inferior catre scizura oblica.

Marginea dreapta cardiaca este mascata.
Atelectazie de lob mediu drept.
B. lobul colapsat este o C Rx. in lordoza

A. Marginea dreapta
opacitate ingusta intre confirma colapsul.
cardiaca este
mascata. scizurile deplasate.
Atelectazie de lob inferior drept
Scizura oblica si o imagine opaca in "pana" estei vizibila pe filmul frontal.

Marginea dreapta cardiaca nu este mascata. Scizura oblica este deplasata
posterior pe imaginea de profil, iar portiunea posterioara a hemidiafragmului
drept este mascata.
Atelectazie de lob inferior drept
A. Imagine Rx.normal inainte B. dupa colapsul de lob inferior

de colapsul lobului inferior drept, hilul drept este presat si rotat
drept. medial. Lobul superior drept este
hiperinflat, hemidiafragmul drept
este ridicat.
SINDROMUL BRONSIC
Tomografie plana
Radiografie standard Bronhografie

CANCER BRONHO-PULMONAR LOB SUPERIOR DREPT
-tip endobronsic: obstructie bronsica si atelectazie secundara
ASPERGILOZA
BRONSIECTAZII
BRONSIECTAZII CHISTICE
SNDR. KARTAGENER
FIBROZA CHISTICA
ATELECTAZIE PL. STG.
ATELECTAZIE LSD
ATELECTAZIE BAZALA
BILATERALA
ATELECTAZIE LIS
ATELECTAZIE P.D.
ATELECTAZIE
P.D. EVOLUTIE
miercuri

Radio Merge

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radio Merge

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radiodiagnosticul

1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

Model Model tricompartimental

In mediastinul anterior In mediastinul posterior

฀ Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

฀ Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

฀ Prezenţa calcificărilor impune diagnosticul diferenţial

฀ Examenul radioscopic televizat este cel care precizează

∙ Guşa retroclaviculară dreaptă

฀ opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul superior în

฀ Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

∙ Guşa toracică aberantă

฀ sediul variat în mediastin;

฀ opacitate rotundă sau ovalară;

฀ poate deplasa organele mediastinale (traheea, aorta,

∙ Guşa intratoracică malignizată

1.semne de infiltraţie tumorală, constând în

∙ Anevrismul trunchiului brahio-cefalic

฀ Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

฀ Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

฀ Kimografic prezintă pulsaţii proprii.

∙ Procese patologice ale timusului.

฀ Hipertrofia timusului la sugari;

฀ Procese benigne : timoame

฀ Procese maligne primitive timice.

฀ Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

฀ Radiologic: opacitate cu forme variate (rotundă,

฀ in profil opacitatea se proiectează în mediastinul

฀ alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind

∙ Tumorile maligne primitive ale timusului.

฀ Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică având contur

Chist bronsic gigant

Chist bronsic – IRM in T1 si T2

฀ sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

฀ radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau

฀ Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

฀ formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

฀ dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având

฀ Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir (semnul

฀ Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind asemănătoare pe

฀ Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

∙ Pleurezia mediastinală antero-inferioară.

฀ Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o opacitate cu

฀ Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

฀ Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul

฀ Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

฀ Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice,

฀ Necroza ţesutului grăsos pericardic

∙ Limfogranulomatoza malignă HODGKIN

฀ Aspecte radiologice variate :

∙ Adenopatiile din limfoleucoze

∙ lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

∙ adenopatii hilare bilaterale izolate ;

∙ Adenopatiile mediastinale maligne metastatice

฀ Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele

฀ Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

฀ Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat, de

฀ În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.

฀ Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

∙ Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-Schaumann

∙ Adenopatiile sindromului Loffgren

฀ Sindromul Loffgren este caracterizat de triada