TUMORILE

SNC

Catedra de Radiologie si Imagistica Medicala

SUUB
Semne generale ce trebuiesc
urmărite în formaţiunile expansive:
1. Diagnosticul de natură
este tumoră? Trebuie să avem în minte diagnosticul diferenţial dintre tumori şi alte leziuni
expansive (infecţii, parazitoze, AVC pseudotumoral, hematom, MAV)
2. Caracterul benign/ malign
benign: datorită creşterii lente: efect de masa mic
malign
edem
efect de masă important
priza de contrast
3. Numărul: unice / multiple
4. Caracteristicile imagistice
bine circumscrise / slab delimitate
regulate / neregulate, dimensiuni, densitate / semnal, priza de contrast
5. Raporturile de vecinătate
cu structurile vasculare (angiografie, angioCT, angioRM)
cu ariile motorii (IRM functional)
6. Hernierea cerebrală
subfalciformă, descendent transtentorial, tonsilară
Diagnosticul histologic - în special ghidarea biopsiei. Prudenţă
Noua clasificarea histopatologică a
tumorilor sistemului nervos
Tumori ale ţesutului neuro-epitelial
Tumori ale meningelui
Tumori ale nervilor cranieni şi spinali
Tumori ale ţesutului hematopoietic
Tumori ale celulelor germinale
Tumorile chistice
Tumorile regiunii selare
Tumorile extinse din vecinătate
Tumorile metastatice
PARTICULARITATI DUPA LOCALIZARE
INTRANEVRAXIALE ENDOCRANIENE EXTRANEVRAXIALE
SUPRA INFRA SUPRA INFRA
TENTORIALE TENTORIALE TENTORIALE TENTORIALE
- astrocitom - hemangioblastom - meningiom - neurinom
- oligodendogliom - meduloblastom - craniofaringiom - meningioame
- glioblastom - astrocitom - chist epidermoid - chist epidermoid/
- limfom - ependimom - adenom hipofizar dermoid
- metastaze - metastaze - lipom
- papiloame de - papiloame de - chordom
plexuri coroide plexuri coroide - tumora de glomus
- chiste coloide jugular
- tumorile glandei - metastazele
pineale

Localizări T. INTRAVENTRICULARE: ependimom, meningiom, papilom,

particulare neurocitom central, chist xantogranulomatos, metastaze
T. DE LINIE MEDIANA: chist coloid, lipom, teratom
T. ALE BAZEI CRANIULUI: chordom, condrom, metastaze
 CARACTERE IMAGISTICE
Tumora localizare priza de margini morfologie efect de masă
contrast

Intranevraxial - profund sau -variabilă, - pot fi -variabilă, - efect

superficial nodulară infiltrative, substanţa intrinsec
inelara dificil de cenuşie este asupra
in plaje separat de rareori structurilor
minima parenchimul implicată învecinate
moderata înconjurator
intinsa

Extranevraxial - de obicei - de obicei - margini - limitare - efect

superficiale densă şi netede, adesea durală extrinsec cu
uniformă, bine delimitate deplasarea,
când este turtirea girilor
prezenta şi a cortexului
Tumora Particularităţi imagistice
intraventriculară

Chist coloid CT: hiperdens, RM: hiperT1, hipoT2, (-) K

Chist xantogranulomatos în plexurile coroide, semnal lichidian

Chist arahnoidian refulează plexurile coroide

Teratom hiperT1 cu nivel, discretă priză de contrast

Neurocitom central ataşat la septul pellucid, calcificat / chistic

Ependimom intraventricular +/- intraparenchimatos

Meningiom în carrefour-ul ventricular, creşte sferic, determină HI

cu resorbţie transependimară (nu e edem perilezional)
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
MENINGIOM
1% - multiplu : în neurofibromatoză
localizări comune:
SUPRATENTORIAL: regiunea parasagitală, convexităţile, aripile
sfenoidale, corpul sfenoidal, regiunea periselară
INFRATENTORIAL: stânca temporală, clivus, gaura occipitală mare,
tentorium / foarte rar: ventriculul IV

Rx CT IRM Angiografie
 hiperostoză  leziune hipodensă T1 - evidenţiază
focală a faţă de cortexul -în izosemnal faţă de tipul şi
craniului cerebral cortex gradul de
 calcificări  iodofilie omogenă -în hiposemnal fata de vascularizaţie
 +/- eroziuni  20% - arii de s.a. - posibilă
osoase (de calcificări T2: embolizarea
ex. a podelei  rar: componente -hiper-izosemnal preoperatorie
şeii turceşti) chistice, necrotice Gd
sau grăsoase - încărcare marcată cu
„tail” sign
(apartenenţa durală)
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
CRANIOFARINGIOM
= tumoră chistică cu componente solide, formată din epiteliu
scuamos stratificat; prezintă frecvent calcificări; poate fi
complet solid
derivat din epiteliul pungii Rathke
localizare: la joncţiunea dintre glanda pituitară şi infundibul
Supraselar 75%, supra+intraselar21%, intraselar4%
Ectopic: vIII/chiasma / nazofaringe / sfenoid/ gl. pineala
frecvent aderent de structurile adiacente
Adamantinomatos / papilar (adult, solid) / mixt

Rx CT IRM
+ calcificări -leziune chistică - HT1, HT2, HFlair
supraselare +calcificări + nodul solid heterogen
+/- hidrocefalie sau izoT1/T2
- priza contrast - calcificările pot fi
- pereti chistici si vizibile în T2 sau mai
- portiune solida bine în EG T2*
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
CHIST EPIDERMOID
= masă extraaxială formată din celule epiteliale şi produsele lor descuamate
localizare: unghiul ponto-cerebelos 75%, ventricul IV 25% regiunea paraselară,
calvarie; se infiltrează în zona de slabă rezistenţă, are contur geografic
reprezinta incluzii de material ectodermic in cursul inchiderii tubului neural

Rx CT IRM Angiografie

- poate apare o ~ LCR - dirty/HT1, varT2 - tumoră

lacună la - neomogen - H difuzie avasculară
nivelul - neiodofil - izo/HFLAIR
calvariei, cu +/calcificari - aspect heterogen
osteoscleroză - nu se încarcă cu Gd.
marginală
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
LIPOAMELE
= tumori benigne
- localizare: cisternele cvadrigeminală şi perimezencefalică

CT IRM
leziune cu densitate grăsoasă; hiper T1, izo- hiposemnalT2
uneori: calcificări
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
CHIST DERMOID

densitate / semnal grăsos (pentru diferenţiere

necesită şi secvenţe RM cu saturare de grasime)
se pot rupe în spaţiile subarahnoidiene / sistemul
ventricular, generând nivele grasime - lichid
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
NEURINOAME
cel mai frecvent nervul VIII şi mai rar n. VII
multiple - neurofibromatoză tip II: nn. XII, IX,
X

Rx. CT IRM

T. de n. - leziuni izodense,intens - h T1; HT1+ Gd

VIII: iodofile + Gd ptr decelarea mici
lărgirea şi - T de n. VIII: lărgirea neurinoame acustic înainte
eroziunea canalului acustic ce modificărilor osoase sau a
canalului apare ocupat de masa unghiului pontocerebelos
acustic tumorală
 TUMORILE EXTRANEVRAXIALE
METASTAZE LEPTOMENINGEALE
 TUMORILE INTRANEVRAXIALE
ASTROCITOMUL PILOCITIC

cea mai frecventă tumoră infratentorială la copii

e o tumoră slab infiltrativă, bine delimitată, cu componentă
chistică (60%)
localizare: emisferele cerebeloase

CT IRM
-componenta -componenta
 solidă: izodensă -20% prezintă  nodulară: izoT1, uşor H T2
calcificări  chistică: izoT1, H T2
 chistică: hipodensă - încărcare cu Gd la nivelul
-iodofilie marcată a componentei solide componentei solide
± capsulei chistului
INTRANEVRAXIALE
ASTROCITOAME INFILTRATIVE
Astrocitomul fibrilar gradul II

localizare: oriunde în emisferele cerebrale, se întind de-a lungul substanţei

albe, creştere relativ înceată
deficit neurologic minor de obicei
specific decadei 3-4
edemul perilezional conţine şi celule atipice: edem - infiltraţie

CT IRM Angiografie
- arii omogene, hipodense, - h T1, H T2, Hs faţă de - tumoră avasculară
relativ bine delimitate; parenchim - deplasarea vaselor de
- expansiune minimă a - leziune omogenă (fără sânge datorită efectului de
structurilor interesate necroză sau chiste) masă
(poate să nu fie detectat) - natura infiltrativă e mai bine
- 10-20% calcificări apreciabilă RM- fig.
- edem perilezional minim - “edem” minim sau absent
(proporţional cu gradul T.) - încărcarea cu Gd: minimă
- iodofilie mică sau absentă sau absentă
(proporţional cu gradul T.)
INTRANEVRAXIALE

Astrocitomul anaplastic gradul III

specific decadei a 5a
CT IRM Angiografie
- proces expansiv - h T1, H T2, mai -neovascularizaţie cu
hipodens, rar au probabil heterogen prin vase patologice
calcificări sau chiste necroză - drenare venoasă
- edem perilezional - “edem” perilezional cu precoce
mai important acelaşi semnal ca
(proporţional cu tumora
gradul T.) - faţă de gradul II au
- grad mai mare al efect de masă, edem,
efectului de masă priză de K mai evidente
- arii neregulate sau
inel periferic cu priză
de contrast
INTRANEVRAXIALE

Glioblastomul multiform gradul IV

= tumori nediferentiate, foarte agresive, specifice decadei a 6-a
localizare în emisferele cerebrale, tipic extinzându-se prin
corpul calos în emisferul opus
CT IRM Angiografie
- aspect heterogen: - semnal mixt, heterogen: hemoragie, -neovascularizaţie cu
necroze95% necroză, componente solide, vase patologice
- aparent bine delimitată componente chistice cu nivele de - drenare venoasă
(anapatologic se dovedeşte detritusuri precoce
că e infltrativ) - flow void datorită neovascularizaţiei
- priză de contrast în inel - extensie de-a lungul corpului calos,
periferic gros şi sub formă comisurii anterioare, capsula internă şi
de arii neregulate în masa externă
expansivă - încărcare postcontrast marcată,
+ modificări perilezionale neomogenă
“edematoase” - diseminare leptomeningeală şi
subependimală
INTRANEVRAXIALE
Gliomatosis cerebri
semnal asemanator astrocitoamelor de grad mic,
foarte infiltrante, traversează corpul calos coboară în trunchiul
cerebral
INTRANEVRAXIALE
Oligodendrogliomul
= tumori infiltrative, relativ bine delimitate
majoritatea în lob frontal, provin din oligodendrocite în substanţa albă şi se
extind spre periferie – element de diagnostic important: interesarea
cortexului, cu îngroşarea sa
decada 3-4, sensibile la chimioterapie

Rx. CT
- calcificări - masă ovoidală – rotundă bine
circumscrisa, periferic în lobul
frontal, hipodensa sau izodensa cu
s.a.
- 70-90% au calcificări, uneori
giriforme - hiperdense
- 20% chiste în oligodendroglioame
de grad mic
IRM
- delimitează natura bine circumscrisă a T,
extensia la substanţa cenuşie
- semnal mixt
HsT2 intens – chiste
hs – calcificări/hemoragie veche
- priză de K proporţional cu gradul T dar
nu există o particularitate imagistică
pentru a delimita benign de malign
INTRANEVRAXIALE

LIMFOMUL
cel mai frecvent: limfomul cu celule B
60%: mase solitare în momentul descoperirii
au creştere rapidă şi răspuns iniţial rapid (dar temporar) la steroizi
şi radioterapie
localizare: tipic – periventricular si adesea implică corpul calos,
afectand si emisferul controlateral

CT IRM

-leziune izodensă/discret hiperdensă, omogenă, - izo/hiperT2

iodofilă, bine/difuz delimitată; efect de masă redus, - încărcare cu Gd.
tipic depăşeşte linia mediana interesând corpul
calos
-la pacienţi cu SIDA: leziuni cu inel periferic ce ia
contrast
G
INTRANEVRAXIALE
TUMORI DISEMBRIOPLAZICE NEUROECTODERMALE – DNET
DNET nu conţine atipii neuronale, activitatea mitotică este minimă (indicele de proliferare MIB-1 este scăzut) în majoritatea
cazurilor (leziune benignă)
supratentorială, localizare frecventă temporală (amigdală / hipocamp), dar pot exista şi localizări parietale, la nivelul nucleului
caudat sau septului pellucid.
bine circumscrisă
interesează cortexul, asociind şi displazii corticale focale (DCF)

CT IRM Angiografie
- hipodensitate cortico- - T2: posibil aspect chistic - formaţiune avasculară
subcorticală - hemoragie în
- 20-30 % calcificări antecedente : EG T2*
- modificări osoase de - FLAIR: fără edem
vecinătate (atrofie / peritumoral
remodelare a tăbliei - 20% priză de contrast
interne) 40-60% sub formă de inel periferic
- minim /absent - spectroscopie: nespecific,
efect de masă prezenţa lactatului
edem perilezional
priză de contrast i.v.
EPENDIMOMUL
- de obicei tumoră solidă, ataşată de podeaua ventriculului IV; frecvent prezintă calcificări, rar chiste
- tumora tinde să crească şi să se extindă spre orificiile lui Luschka şi Magendie, asociind hidrocefalie
- meta spinale)

CT IRM
- priză importantă de - apreciază relaţia cu ventriculul
contrast IV(ependimomul din podeaua ventriculului
IV, hemangioblastomul din acoperisul
ventriculului IV )
- aspect triunghiular al tumorii
- semnal mixt
 MEDULOBLASTOMUL
- localizare: vermis (cu dezvoltare spre anterior în ventriculul IV)

CT IRM

- densitate tisulară, omogenă, izo/uşor - izosemnal T1 şi T2

hiperdensă, intens iodofilă - încărcare crescută după
- rar: calcificări, chiste administrarea de Gd
HEMANGIOBLASTOMUL
= tumoră chistică cu un mic nodul intramural vascular
-localizare: emisferele cerebeloase / vermis!!!!1
-10% - tumori multiple (boala Hippel-Lindau)

CT IRM Angiografie

- nodulul - poate demonstra prezenţa - flux capilar

solid e fluxului sangvin prin vasele marcat în
hiperdens suficient de largi interiorul nodulului
- vizualizarea aa.
aferente şi a vv. de
drenaj
TUMORI DE TRUNCHI CEREBRAL
1. astrocitom fibrilar
- localizare: punte, difuze, prognostic prost
- sunt tumori cu creştere lentă
- protocol: mai bine vizibil în T2, sagital
- nu au priză de contrast
- neomogen: hemoragie, chiste
=> lărgirea progresivă a trunchiului cerebral
=> compresia ventriculului IV, în stadiile avansate: hidrocefalie

2. astrocitom pilocitic
- vermian cu extensie în emisferul cerebelos sau direct emisferul cerebelos