Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr Violeta Necula
Adenopatiile cervicale
• Adenopatiile cervicale - motiv
frecvent de consultaţie - necesită
un bilanţ riguros, complet şi
rapid.
• Anamneza şi examenul obiectiv,
incluzând ex. ORL - bilanţ
paraclinic - orientat
pe caracteristicile adenopatiei.
Topografia lanţurilor ganglionare cervicale
1. Diagnosticul clinic
• Anamneza
- Antecedentele
- Data şi modalităţile de debut
- Prezenţa semnelor funcţionale oto-rino-laringologice
• Disfagia, otalgia sau odinofagia - patologie faringiana sau
laringiana supragolotica;
• Disfonia sau dispneea laringiană - patologie laringiana;
• Obstrucţia nazală sau epistaxisul – rinofaringe sau cavităţile
nazo-sinusale;
• Hipoacuzia unilaterală sau senzaţia de plenitudine otică
sugerează o otită sero-mucoasă - cancer de rinofaringe(cavum),
care infiltrează sau/şi obstruează trompa lui Eustachio.
Vârsta ne poate orienta despre natura adenopatiei:
- Adenopatia cu caractere de malignitate
- la un subiect >50 de ani impune căutare unui carcinom în sfera ORL,
- la un subiect tânăr orienteză spre o hemopatie malignă;
- Carcinoamele faringo-laringiene şi ale cavităţii bucale apar destul de frecvent de la 40
de ani;
- Carcinoamele de rinofaringe se pot întâlni şi la adolescenţi, manifestându-se prevalent
cu adenopatie cervicală;
- La copii - patologia cervicală inflamatorie sau infecţioasă.
- Un transplantat - risc crescut pentru tuberculoză.
Examenul clinic
• Examenul oto-rino-laringologic complet - indispensabil
înainte de orice act diagnostic şi înaintea oricărui tratament!
• Examenul clinic general - examinarea altor grupe
ganglionare, a ficatului, splinei. Se va examina tegumentul
regiunilor cervicală, scapulară, toracobrahială.
Diagnostic paraclinic
1. MINIMALE
a). Examinări complementare
– formula sangvină şi numărarea plachetelor,
– viteza de sedimentare,
– intradermoreacţia la tuberculină
b). Imagistica
– Radiografia pulmonară de faţă şi profil
– Ecografia cervicală este indispensabilă în faţa unei tumefacţii cervicale.
c). Panendoscopia.
2. OPŢIONALE
– Serologia pentru mononucleoză infecţioasă, reacţia Paul-Bunnell-Davidsohn, toxoplasmoză.
– Computer tomografia, de preferinţă cu substanţă de contrast.
– Rezonanţa magnetică nucleara
– Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-scan).
– Puncţia sternală pentru mielogramă, într-un serviciu specializat.
– Puncţia citologică ganglionară
– Cervicotomia exploratorie cu examenul histopatologic extemporaneu al ganglionului
Pacient in varsta de 45 de ani, mediu urban
Se adreseaza pentru o formatiune laterocervicala
- vezi imaginea - cu debut de cateva saptamani
• Anamneza, istoric
• Inspectie
• Palpare
• examen endocavitar ORL
Ecografie
• Masă prelarigiană:
Masă subdigastrică: - Chist de tract tireoglos-
• Tumefacţie submandibulară:
- Bulb carotidian ateromatos ascensionează în deglutiţie
- Tumorile de glandă - Laringocel extern
voluminos;
submandibulară (adenom
- Apofiza transversă a atlasului; - Nodul de istm tiroidian
pleiomorf sau cilindroame)
- Cornul mare al hioidului la un subiect • Masă în teritoriul jugulo-carotidian
- Submaxilita (litiazica). Pentru a slab.
diferenţia o tumefacţie a glandei - Teritoriul subdigastric
de o adenopatie submandibulară o Tumoră de pol inferior parotidian
sunt necesare palparea bidigitală o Chist congenital (amigdaloid)
şi ecografia. o Paragangliom carotidian
o Tumoră parafaringiană
• Masă submentonieră mediană: exteriorizată
- Chist de tract tireoglos - Teritoriul jugulo-carotidian
(ascensionează în deglutiţie); mijlociu
- Chist dermoid; o Anevrism carotidian
- Nodul celulitic rezidual după o o Tumoră nervoasă cu sindrom
infecţie dentară. Claude Bernard-Horner
o Miozită postradică
• Masă spinală sau - Teritoriul jugulo-carotidian
supraclaviculară: inferior
- Flebectazie de jugulară externă o Tumoră tiroidiană
- Neurinom de plex cervical Masă supraclaviculară : La copil
• Diverticul faringo-esofagian reductibil – Limfangiom chistic
• Neurinom de plex brahial – Chist de tract tireoglos
• Cancer de apex pulmonar – Chist al celui de-al II-lea arc
branhial
• Tumefacţie
submandibulară:
- Tumorile de glandă
submaxilara (adenom
pleiomorf sau
cilindroame)
- Submaxilita (litiazica)
- palparea bidigitală şi
ecografia!
Masă submentonieră mediană:
Laringocel extern
Masă în teritoriul jugulo-carotidian
Teritoriul subdigastric
Paragangliom carotidian
Teritoriul jugulo-carotidian
mijlociu/supraomohioidian
(III)
• Anevrism carotidian
• Tumoră nervoasă cu sindrom
Claude Bernard-Horner
• Miozită postradică
Teritoriul jugulo-carotidian
inferior (IV)
• Tumoră tiroidiană
La copil
Limfangiom chistic
Virala
Banale – adenovirus
MNI, CMI, rubeola
Acuta
Bacteriana
Adenopatia acuta inflamatorie
Adenopatia acuta supurata
Adenoflegmonul
Inflamatorie
Bacteriene
Tbc, boala ghearelor de pisica,
Adenopatie sifilis, actinomicoza
Subacuta
Neinflamatorie Parazitoze
toxoplasma
Cronica
Boli de sistem
LES
Poliartrita reumatoida
Diagnostic etiologic şi tratament
Medicamentoasa
hidantoină, Reticuloze
Maligna
carbamazepină, Sarcoidoza
rifampicină,
penicilină, captopril, Boala Letterer-Siwe
metildopa Maladia Rosai-
Dorfman
Hemopatii Metastaze
maligne
Limfom
de carcinom
Hodgkin/nonhodgkin
Leucemie limfoida
cronica
Panendoscopie
Pozitiva
Carcinom de Negativa
rino/oro/hipofaringe/esofag/
bronhopulmonar
CT± PET-CT
Sialolitiaza - în 80% din cazuri la nivelul glandei submandibulare, 10% la nivelul parotidei şi
7% în sublinguală.
- calcul minor - de obicei asimptomatic. Riscul este mai mare pentru glanda submandibulară
datorită conţinutului mai mare de mucus şi vâscozităţii crescute.
Tratamentul - extragerea calculului fie prin mobilizarea lui în cavitatea bucală fie printr-o
mică incizie longitudinală la nivelul ductului.
3. Tumori non-epiteliale
4. Limfoame
5. Tumori secundare
6. Tumori neclasificate
7. Afecţiuni tumor-like: sialadenozele, oncocitozele, sialometaplazia
necrotizantă, leziuni limfoepiteliale benigne, chistele de glande
salivare, sialadenita cronică submandibulară (tumora Küttner),
hiperplazia limfoidă chistică din SIDA.
Adenomul pleomorf - cea mai comună tumoră de
glandă salivară,
- 80% glanda parotida
- creste încet, nedureros
- 80% în lobul parotidian superficial.
- la nivelul lobului profund - masa
orofaringiana, deplasează vălul şi amigdala,
cu modificări ale vocii, disfagie.
- Orice disfuncţie a nervului facial, durere sau
ulcerare a tegumentului - transformare
malignă.
- glandele salivare minore - adenoamele
pleomorfe la nivelul palatului, buzelor,
obrajilor, limbii sau amigdalelor palatine.
- Tratamentul – chirurgical, parotidectomie
superficială sau totală cu conservarea nervului
facial.
În cazul tumorilor la nivelul glandei
submandibulare se practică submaxilectomia.
Tumora Whartin (chistadenolimfom) - cel mai
comun adenom monomorf, a doua tumoră, ca
frecvenţă, a glandelor salivare.
- Frecvent bilaterală/multiplă, ocazional
componentă familială.
- glanda parotidă, mai frecvent la bărbaţi ≈ 60
de ani.
Clinic - tumefacţie moale, nedureroasă, polul
inferior al glandei parotide.
- Apariţia durerii = infarctizarea tumorii.
- Modificările carcinomatoase excepţionale.
Tratamentul - parotidectomie superficială/totală cu
conservarea nervului facial.