Explorarea RM A Patologiei Coloanei Vertebrale: Aplicatii Clinice

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
♦APLICATII CLINICE
Prof. Dr. Ioan Codorean

Catedra de Radiologie-Imagistică Medicală şi
Medicină Nucleară
Spitalul Clinic Fundeni – Spitalul Militar Central
Marti
Joi
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

(SUBDURAL)
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPAŢIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR
•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de tumorile

benigne ale tecii neurale (neurofibroame si schwanoame, dezvoltate pe traiectul
unei rădăcini) şi meningioame (dezvoltate din foiţele duramater)
•In literatura recentă s-a raportat o creştere semnificativă a incidenţei

metastazelor leptomeningeale
•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea cât şi

specificitatea IRM
NEUROFIBROM
•Sunt mai frecvente între 30-40 ani fără

predominanţă de sex
•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi

lombare; de obicei sunt solitare (90%) dar pot fi
şi multiple - (NF1)
•Sunt localizate preferenţial în partea

antero-laterală a canalului rahidian, pe traiectul
unei rădăcini de obicei senzitive
•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de

conjugare este evocatoare şi determină lărgirea
acesteia cu subţierea unui pedicul (în sensul
înălţimii), uneori pot produce o alunecare a
corpurilor vertebrale adiacente
NEUROFIBROM
•Sunt formaţiuni bine încapsulate, cu creştere lentă care comprima si

deplasează cordonul medular sau rădăcinile nervoase.
•Sunt în general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe

imaginile T1SE şi izo-uşor hiperintense pe imaginile T2SE si PD.
•In T2SE - aspect “in tinta” periferie hiperintensa, centru hipo/izointens
•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să nu fie

vizualizate IRM.
•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul după

injectarea i.v a agenţilor paramagnetici, substanţa de contrast îmbunătăţeşte
detectabilitatea leziunilor mici şi facilitează localizarea exactă a tumorii şi relaţia
acesteia cu măduva spinării şi structurile adiacente.
NEUROFIBROM
Comportamentul la substanta de contrast
•Practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul după injectarea i.v
a agenţilor paramagnetici, substanţa de contrast îmbunătăţind detectabilitatea
leziunilor mici, localizarea exactă şi relaţia tumorii cu măduva spinării şi
structurile adiacente.
Dg. de trimitere - sdr. de compresie
NEUROFIBROM medulară T10-T11
Clinic - parapareză
- Babinski pozitiv bilateral
- tulb. de sensibilitate T10-T11
- tulb. sfincteriene
T1TSE sag. contrast
T1TSE cor. contrast

T1 TSE ax. contrast
- formaţiune tumorală neregulat ovalară de 20/35 mm,bine delimitată şi cu structură neomogenă, localizată
în canalul rahidian toracal inf., la nivel T12, în 1/2 sa stg., cu extensie prin gaura de conjugare T12 stg. în
afara canalului rahidian.
-Administrarea substanţei de contrast arata o intensificare accentuată a semnalului tumorii în toate
incidenţele efectuate
NEUROFIBROM
Dg. de trimitere: -
Sdr. de compresie
medulară T3
Clinic - ataxie
spinală
T1SE ax. contrast T2TSE sag. T2Fl2d ax

-formaţiune tumorală ovalară de 1,8/1,2/1 cm, bine delimitată, cu structură neomogenă,
localizată intradural extramedular, corespunzător spaţiului intervertebral T3-T4.
-pe secvenţele T2W tumora are semnal uşor intens, iar pe secvenţele ponderate T1 semnalul
este izointens cu semnalul măduvei spinării.
-tumora ocupă 1/2 dr. a sacului dural, deplasând spre stanga şi comprimând măduva spinării
la acest nivel şi lărgeşte gaura de conjugare T3-T4 de partea dreaptă
NEUROFIBROM
T1TSE cor. contrast Mielo RM sagital

-după administrarea s.c. apare o intensificare uşoară şi neomogenă a
semnalului tumorii
-pe mielografia RM sagitală imagine de “stop” LCR, de formă
ovalară.
NEUROFIBROM
T1SE cor.
T2TSE ax.
T2TSE sag.
-Voluminoasă formaţiune tumorală ovalară, aproximativ 3/2 cm (în plan coronal), bine delimitată,neomogenă,
intradural, extramedular, de la C1 la C2, în 1/2 dr. a sacului dural
-Tumora are semnal neomogen intens pe secvenţele T2W şi semnal izointens pe secvenţele T1W, prezentând
central o arie neregulată, cu semnal hiperintens T2 şi hipointens T1, sugestivă pentru o zonă de necroză
intratumorală.
-Formaţiunea comprimă spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. , comprima si deplasează spre stânga măduva
spinării cervicală de la C1 la C2.
NEUROFIBROM
T1TSE sag. T2TSE ax.

T2TIRM sag. (FLAIR)
T2TIRM cor. (FLAIR)
Dg. de trimitere - Nevralgie crurală stg.
-Formaţiune alungit-ovoidală, 40/10/12 mm, ce ocupă aproape complet canalul rahidian, de la 1/2 inf. a
corpului vertebral T11 la nivelul spaţiului T12-L1
-Tumora este bine delimitată, cu structură neomogenă, având două componente, una cu semnal hiperintens
T2 (mai intens decât LCR) şi uşor hipointens T1 şi FLAIR, situată superior şi alta cu semnal neomogen, uşor
intens T2 şi IR şi semnal izo-hipointens T1 (comparativ cu ţesutul nervos)
-Tumora deplasează postero-lateral spre dr. şi comprimă intens conul medular şi rădăcinile cozii de cal
-Tumora are caracter benign, este intradurală extramedulară cu 2 componente: solidă şi chistică
NEUROFIBROM
Diagnostic diferential
1. Schwannom:
- dificil de diferentiat de NF izolat
- semnul “in tinta” este mai frecvent intalnit in NF decat in schwannom
- schwannomul este mai hiperintens in T2
2. Meningocel:
- aspect clasic cu intensitatea semnalului identica cu a LCR
- se umple cu substanta de contrast administrata intratecal
NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
Criterii diagnostice
•6 sau mai multe macule în “cafea cu
lapte” al căror diametru este >5 mm la
pacienţii prepubertate şi >15 mm la
pacienţii postpubertate
•2 sau mai multe neurofibroame de
orice tip sau un neurofibrom plexiform
•Gliom de nerv optic
•2 sau mai mulţi noduli Lische
•Leziuni axilare sau inghinale
- Neurofibrom plexiform
•Leziuni osoase (de exemplu displazie -Ingrosare tumorala neregulata a
de aripa sfenoidului cu sau fără radacinilor nervilor cervicali si a
pseudoartroză) plexului brahial
-Gaurile intervertebrale apar
•Părinte, copil sau rudă cu NF tip 1 marite
NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
T1TSE cor. T2TSE cor.

-Multiple formaţiuni tumorale ovalare situate de-a lungul nervilor spinali toraco-lombari
bilaterali
-Tumorete cu semnal moderat crescut T2 şi hipo-izo semnal T1, bine delimitate dar cu structură
neomogenă
SCHWANNOM
•cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

•cel mai frecvent simptom este durerea
ASPECTE IMAGISTICE
•tumora de radacini nervoase, bine delimitata, care se accentueaza intens post sc
•70-75% intradurala extramedulara
•15% extradurala
•15% in “clepsidra”
•majoritatea au dimensiuni de cativa mm
•pot apare schwannoame gigant multisegmentare
SCHWANNOM
ASPECTE RM
•T1:majoritatea hipointense
•T2: 75% hiperintense, 40% componente chistice, 10% componente hemoragice
•Uneori aspect “in tinta” (semnal periferic crescut, centru de intensitate redusa)
•frecvent prezinta accentuare intensa post substanta de contrast, omogena sau
heterogena
SCHWANNOM TORACAL CHISTIC “in clepsidra”
T1SE T1SE FS + Gd
Masa ovalara bine delimitata, dezvoltata posterior la nivelul canalului spinal toracal, cu
larga componenta extradurala si cu o componenta adipoasa la extremitatea craniala.
Captare periferica a sc ce evidentiaza forma “in clepsidra”, cu extensie prin gaura de
conjugare stanga in regiunea paraspinala. Absenta captarii centrale a sc confirma
caracterul chistic al leziunii.
SCHWANNOM
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Neurofibrom:
- pot fi dificil de diferentiat
Ependimom mixopapilar
- de obicei mai mare si mai bine vascularizat , cu hemoragii mai frecvente
- poate sa nu se distinga de schwannom gigant
Fragmente discale extruzate

- pot mima schwannomul
- de obicei sunt hipointense si nu se accentueaza post sc
NEUROBLASTOM
T.L., 46 ani
T1TSE cor. contrast
T1TSE ax. contrast

T1TSE sag. contrast
-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de conjugare

T7-T8, cu captare relativ omogenă şi cu posibilă necroză centrală
MENINGIOAME
•Sunt frecvente la femeile peste 50 de ani

(80%).
•Sunt solitare, prezintă calcificări (detectate
CT ) şi nu au extensie în gaura de conjugare.
•În secvenţele T1SE prezintă hiposemnal
•In secvenţele T2SE sunt izo/hiperintense;
poate fi hipointensa in cazul unor calcificari
difuze. Meningioamele intens vascularizate pot
avea frecvente “flow voids”
•in secventele T1 post Gd captează omogen
substanţa de contrast, evidenţiindu-se uneori
prezenţa unor spiculi de inserţie meningiană
(evocatori pentru diagnostic)
MENINGIOAME
Schwannom
- foarte hiperintense pe T2
- modificari chistice, hemoragice mai frecvente
- fara insertie durala
MENINGIOAMELE
Meningiom cervical intradural
SE T1W sag. SE T1W ax.
Masa intradurala cervicala superioara dezvoltata in canalul spinal la nivel C2, care
deplaseaza posterior si comprima maduva spinarii adiacenta.
MENINGIOAMELE
Meningiom dorsal calcificat
SE T2W sag. SE T2W cor.

Masa intradurala de dimensiuni reduse, partial calcificata, ce deplaseaza radacinile
nervoase ale cozii de cal si comprima moderat conul medular.
MENINGIOAMELE
Meningiom de sac dural
SE T2W sag. SE T1W+Gd FS sag.
Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza

anterior si posterior radacinile nervoase, fara a comprima conul medular.
MENINGIOAMELE
Meningiom dorsal
SE T1W sag. SE T1W+Gd FS cor.
Formatiune localizata intradural, anterolateral de maduva spinarii, ce comprima si

deplaseaza in stanga conul medular.
METASTAZELE TUMORILOR
MALIGNE
•Sunt tumorile subdurale extramedulare
cele mai frecvente la copilul sub 10 ani
•Tumorile primitive sunt de obicei
tumori maligne intracraniene (la copil
neuroblastom, ependimom de fosă
posterioară) meduloblastom, pinealom,
glioblastom la adult
•Mai rar, metastazele leptomeningeale
sunt diseminări secundare hematogene în
cazul carcinoamelor pulmonare sau mamare,
melanoamelor, limfoamelor şi leucemiilor.
METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

•Frecvent sunt asimptomatice la debut
•În general, metastazele leptomeningeale sunt nodulare, unice sau multiple, cu
implantare preferenţială în regiunea toracală sau în spaţiul subdural lombosacrat
(gravitaţional?); uneori apar sub forma unor îngroşări difuze ale rădăcinilor nervilor
lombari
•Injectarea i.v a agenţilor de contrast paramagnetici permite o mai bună detectare
a leziunilor care de regulă prezintă o captare intensă
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR

PATOLOGIA SPAŢIULUI INTRAMEDULAR
Tumori primitive
Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase
Traumatisme
Leziuni degenerative
EPENDIMOM MIXOPAPILAR
•Este cea mai frecventă tumoră de con

medular (65%)
•Apare predominant la nivel medular
inferior, conul medular şi filum terminale
(această localizare este tipică pentru subtipul
mixopapilar, iar diagnosticul diferenţial include
astrocitomul şi paragangliomul)
•Tumora este descoperită în timpul
decadelor 5-6 de viaţă cu o uşoară
predominanţă la femei.
Reprezentarea schematica a
unui ependimom. Leziune bine
vascularizata extinsa pe
inaltimile a 3 corpuri vertebrale
lombare cu largirea marcata a
canalului rahidian.
EPENDIMOM
•Clinic se prezintă doar cu lombalgie;ocazional pacienţii acuză slăbiciune la

nivelul membrului inferior şi disfuncţii sfincteriene
•se asociaza cu neurofibromatoza tip 2 ; cresc lent si pot determina modificari
osoase; largirea canalului spinal apare in 30 % din cazuri
•70% din tumorile medulare cu componenta sangvina sunt ependimoame
•pot determina HSA acuta de cauza nonanevrismala, hemosideroza superficiala
(margine cu semnal redus -semnul “capisonului”
•Chistele intratumorale sunt mai frecvente în comparaţie cu astrocitoamele
•T1SE: - de obicei izointens
•T2SE: - aproape intotdeauna hiperintens in raport cu maduva spinarii
•accentuare intensa post sc
EPENDIMOM
Aspecte RM
•T1SE: - de obicei izointens

•T2SE: - aproape intotdeauna hiperintens in raport cu maduva spinarii
•accentuare intensa post sc
EPENDIMOM
T2TIRM sag.
T1TSE sag. contrast
Mielo. RM cor.
Mielo RM sag.
•Canal rahidian cu conformaţie şi dimensiuni evident modificate. Măduva cu semnal heterogen de la T10 la
L4
•Examenul mielografic sagital şi coronal confirmă modificările de arhitectură ale sacului dural, care apare
pseododiverticular. Se remarcă hiposemnal la cele 2 extremităţi ale sacului dural (“semnul bonetei“)
•Postcontrast, captare periferică şi centrală, cu delimitarea de cavităţi intratumorale
•Corpul vertebrei L1 apare tasat prin tulburări trofice locale
EPENDIMOM
•Imagine mediosagitală T1
postcontrast: ependimom
mixopapilar în filum terminale. Se
observă hipersemnalul de la
nivelul porţiunii distale a filum
terminale, care postoperator s-a
dovedit a fi infiltrat tumoral.
EPENDIMOM DE COADA DE CAL
SE T1W sag. SE T2W sag.

Masa intradurala dezvoltata in coloana toracala inferioara - lombara superioara, cu
discreta largire a canalului spinal cu deformarea peretilor posteriori ai corpurilor
vertebrale adiacente.
EPENDIMOM
Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical

EPENDIMOM
•Imagine mediosagitală T1
precontrast la un pacient cu
ependimom în regiunea
cervicobulbară.
•Tumora conţine câteva arii
hipointense, sugerând prezenţa
de produşi de degradare ai
hemoglobinei.
T1SE
EPENDIMOM
Tumori de teaca nervoasa:
- hemoragii mai rare
- se extind de obicei prin gaura nervoasa
Meningiomul:
- de obicei izointens cu maduva pe T1,T2 mai frecvent in coloana toracala,
cervicala
- de obicei nu prezinta hemoragie, leziuni osoase
Paragangliomul:
- tumora intens vascularizata
Alte tumori:
- hemangioblastomul (de obicei intramedular)
ASTROCITOM INTRAMEDULAR
•Mai mult de 75% din

astrocitoamele măduvei spinării (atât
la copii cât şi la adulţi) prezintă
caracteristici histologice de grad
redus. Apar mai frecvent la adulţii de
sex masculin
•Este a doua tumoră medulară ca
frecvenţă după ependimom
•Majoritatea tumorilor afectează
regiunea cervico-toracală
•Majoritatea sunt descoperite în
decadele 3-4 de viaţă
•Simptomele precoce sunt nespecifice sau nelocalizate şi include durere şi

scolioză
•Tumora are o rată de creştere redusă şi determină modificări osoase în 50%
din cazuri
•Chistele asociate sunt frecvente (40%) iar implicarea totală a măduvei este
rară
•Aproape toate aceste tumori se accentuează la RM postcontrast
Dg. de trimitere -
Hemipareză dr.
progresivă
Clinic - deficit motor
progresiv
- sdr. amiotrofic
mb. sup. dr.
T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

RM: - formaţiune tumorală intramedulară cervico-toracală ce se extinde de la C2 la T2, ocupă 3/4 din canalul
rahidian de partea dreaptă.
- spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. sunt dispărute compresiv secundar
- tumora are semnal izointens T1 cu restul măduvei spinării .
- după adm. S.c. se observă o accentuare a semnalului la nivelul tumorii, în special la periferia acesteia
(A) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: astrocitom neomogen ce afectează măduva

spinării de la C2 la T1.
(B) Imagine T2 postcontrast: hipercaptare la nivelul unor noduli tumorali.
HEMANGIOBLASTOM
•Reprezintă 3,3% din tumorile

intramedulare
•Nu au predilecţie de sex
•Se întâlnesc de regulă în decada 4
de viaţă
•30% din pacienţii cu
hemangioblastoame au sindrom Von
Hippel-Lindau
•Sindromul Von Hippel-Lindau se
transmite autosomal dominant şi se
asociază cu hemangioame cerebeloase
(35-60%), angiomatoză retiniană
(25-38%), feocromocitom (>10%) sau
hemangioblastoame (<5%).
HEMANGIOBLASTOM
• IRM fără contrast:

➢lărgirea canalului rahidiaN
➢asocierea cu formaţiuni chisticE
➢chistele pot avea intensitate variabilă a semnalului în funcţie de conţinutul
proteic
➢intensitatea crescută a semnalului chistelor face dificilă diferenţierea de
nidusul tumoral şi de măduvă
➢edemul asociat hemangioblastomului medular are semnal redus pe
secvenţele cu TR scurt
➢ariile serpiginoase adiacente lipsite de semnal pot reprezenta mişcări ale
fluxului arterelor sau varicozităţi meningeale asociate cu nidusul tumoral
hipervascularizat
•IRM postcontrast: - accentuare marcată a intensităţii semnalului la nivelul
nidusului tumoral (like electric bulb), permiţând diferenţierea nidusurilor mici de
leziunile medulare edematoase adiacente şi de chiste
HEMANGIOBLASTOM
T1TSE sag. contrast

T1SE ax. contrast
T1TSE cor. contrast

•Captare focală şi intensă, circumscrisă “ electric bulb “ în regiunea toracală inferioară a
măduvei.
•Cavitate medulara superior şi inferior de nivelul leziunii cu semnal crescut periferic şi
postcontrast
Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
METASTAZE MEDULARE SI LEPTOMENINGEALE
•Apar la mai puţin de 1% din pacienţii cu cancer, în special la cei cu tumori

primare pulmonare (> 50%) şi mamare sau cei cu limfoame, melanoame, carcinom
colorectal, leucemie
•Măduva toracică este cel mai frecvent afectată
•Secundar diseminării hematogene, metastazele medulare ale tumorilor SNC
(în principal meduloblastom) pot disemina prin LCR
•Metastazele pot implica leptomeningele, dar afectarea osoasă simultană este
rară
•Tumorile SNC care diseminează frecvent prin LCR sunt meduloblastomul,
ependimomul şi gliomul
•Tumorile din afara SNC care pot disemina prin LCR includ carcinom mamar,
carcinom pulmonar, melanom, carcinom de tract gastrointestinal şi limfom, dar
metastazele survin la aproximativ 50% din pacienţii cu leucemie limfoblastică sau
mieloblastică.
METASTAZE MEDULARE
T2SE T1SE
(A) Imagine RM mediosagitală ponderată T2 la o pacientă cu
cancer de sân: leziune cu hipersemnal la nivelul C2
(săgetata).
(B) Imagine T1 postcontrast, cu captare intensa la nivelul
leziunii.
METASTAZE MEDULARE
•Imagine T1 postcontrast ce
evidentiaza metastaze
intramedulare şi piale în conul
medular şi la nivelul unei rădăcini
nervoase lombare.
T1SE + Gd
Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
MIELITA ACUTA
• Sindrom clinic ce grupează leziuni medulare inflamatorii şi demielinizante,

cu etiologii multiple
•Mielita acută poate apare după infecţii, vaccinare, în boli autoimune (LES)
sau în sindroame paraneoplazice
•Asocierea mielită transversă cu nevrită optică realizeaza sindromul Devic
sau neuromielită optică
•Se asociază cu infecţiile virale,tuberculoza şi LES.
MIELITA ACUTA
•IRM - semnal intramedular anormal hipointens T1 şi hiperintens T2

•Măduva de calibru normal sau uşor crescut
•Poate afecta segmentul cervical, toracal sau ambele segmente
•Leziunile îşi intensifică semnalul după administrarea de gadolinium
MIELITA ACUTA
T2TSE sag.
T1TSE sag.
T1TSE sag.
T2TSE ax.
•Măduva cu calibru crescut, cu semnal uşor crescut în T2 şi nemodificat în T1, pe

segmentul toracal inf. (izointensa).
MIELITA ACUTA - SIDA
T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast
Captare segmentară la nivelul măduvei cervicale (mielită în cadrul SIDA)

SCLEROZA MULTIPLA
•1/3 din pacienţii cu SM prezintă simptomatologie spinală

•Măduva cervicală este cel mai frecvent afectată
•Leziunile de SM intramedular apar ca arii cu semnal hiperintens T2 cu sau
fără arii corespunzătoare de semnal hipointens T1.
•Se pot asocia în faza acută cu tumefierea măduvei
•În stadiul cronic măduva poate deveni atrofică
•Creşterea intensităţii semnalului după administrarea de gadolinium este
corelată cu boala acută
•1/3 din pacienţii cu SM ce prezintă clinic mielopatie pot să nu asocieze
leziuni periventriculare pe RM cerebral
SCLEROZA MULTIPLA
T1TSE sag.
T2TIRM sag. (FLAIR)
T2 Fl2d ax
T2TSE sag.
Arie longitudinală, fusiformă, în hipersemnal T2 şi izosemnal T1, la nivelul cordonului

medular, lateral în dreapta pe segmentul T1-T2
SCLEROZA MULTIPLA
T1 si T2SE sag. T2SE ax.

SCLEROZA MULTIPLA
PD si T2SE sag. T2SE sag.

Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
TRAUMATISME
Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare

C6 – C7, cu secţionarea măduvei.
TRAUMATISME
Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu

fractură-compresie cervicală: semnal hipointens în
interiorul măduvei spinării sugerând prezenţa unui
TRAUMATISME
Fractura tasare L1
Imagine mediosagitală T2:

compresia L1 cu îngustarea
canalului medular.
•Hipersemnalul de la nivelul
măduvei se datorează edemului.
•Corpul vertebral are semnal de

intensitate crescută datorat atât
edemului, cât şi hemoragiei.
T2SE
TRAUMATISME – SPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC
•Spondilolistezisul se referă la deplasarea (posterioară sau anterioară) a unei

vertebre cu respectarea celor adiacente.
•Poate fi determinat de laxitatea ligamentară asociată cu modificări
degenerative sau cu spondiloliză (în special la persoanele tinere) sau poate fi o
sechelă a traumei; L5 –S1 sunt cele mai frecvente nivele afectate.
•Pe imaginile sagitale medii RM diametrul anteroposterior al canalului
spinal este mărit datorită spondilolizei şi nu este modificat în bolile degenerative
TRAUMATISME – SPONDILOLISTEZIS POST-TRAUMATIC
M.C., 15 ani
Clinic: - suferinta
neurologica a membrelor
inferioare
RM: -dislocare vertebrala
T2TSE sag. T1TSE sag. STIR sag. anterioara completa a
corpului vertebral L5 fata
de baza sacrului
-luxatie posterioara a
sacrului, cu compresie a
sacului dural si a
radacinilor cozii de cal
-hiperlordoza
lombara si accentuarea
cifozei sacrate
-spina bifida larga la
T2TSE ax. Mielografie RM corpurile vertebrale
sacrate
Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
SIRINGOMIELIA
•Este o boală cronică medulară care apare ca o cavitate intramedulară care

nu comunică cu canalul ependimal
•Termenul este folosit în prezent pentru a descrie orice cavitate
intramedulară
•Se diferenţiază de hidromielie: cavitatea hidromielică este mărginită de
celule ependimale şi corespunde unei dilatări a canalului ependimal, în timp ce
în siringomielie cavitatea este mărginită de glioză astrocitară
•Diagnosticul diferenţial este dificil de făcut sau chiar imposibil prin
tehnici imagistice
HIDROSIRINGOMIELIA RM nativ
T1TSE sag. T2TSE sag. T2FLAIR 2d
•Clinic: - compresie medulara toracala operata; laminectomie T5-T7

•RM: - cordonul medular de la T2 la T5 are calibru crescut si prezinta central
semnal hiperintens T2 si hipointens T1 si FLAIR. De la T6 la T7 cordonul are
dimensiuni reduse si contur neregulat. Epidural la acelasi nivel se remarca ingrosarea
heterogena si neregulata a spatiului.
HIDROSIRINGOMIELIA
RM contrast
T1TSE sag.+ Gd T1TSE ax. +Gd
•Post-contrast se evidentiaza procesul congestiv epidural si

incarcarea periferica a cavitatilor siringomielice.
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL
Traumatisme – Fractura-tasare. Siringomielie
Clinic: sindrom de coada de cal
Fractură-tasare vertebră L1 operată
senzitivo-motor
T12 T12
T2TSE sag. T1TSE sag.

Mielografie RM
RM: -fractura-tasare a corpului vertebral L1,
cu retrolistezis
T12 L1 -compresia sacului dural si a conului
medular
-modificari de siringomielie la T12
-cifoza toracala inf. si lombara sup. si
T2TSE ax. T2TSE ax. scolioza lombara dextroconcava
IN LOC DE CONCLUZII
•In interpretarea imaginii se va urmari:

•Aliniamentul corpurilor vertebrale
•Forma si dimensiunile canalului rahidian
•Forma si dimensiunile cordonului medular
•Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale
•Forma, dimensiunile si semnalul discului
•Spatiul epidural
•Radacinile nervoase
•Tesuturile paravertebrale
•Aspectul sacrului
Vineri – Sambata - Duminica

Explorarea RM A Patologiei Coloanei Vertebrale: Aplicatii Clinice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Explorarea RM A Patologiei Coloanei Vertebrale: Aplicatii Clinice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI

Prof. Dr. Ioan Codorean

PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de tumorile

•In literatura recentă s-a raportat o creştere semnificativă a incidenţei

•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea cât şi

•Sunt mai frecvente între 30-40 ani fără

•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi

•Sunt localizate preferenţial în partea

•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de

•Sunt formaţiuni bine încapsulate, cu creştere lentă care comprima si

•Sunt în general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe

•In T2SE - aspect “in tinta” periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să nu fie

•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul după

Comportamentul la substanta de contrast

T1TSE sag. contrast

T1TSE cor. contrast

T1SE ax. contrast T2TSE sag. T2Fl2d ax

T1TSE cor. contrast Mielo RM sagital

T1TSE sag. T2TSE ax.

T1TSE cor. T2TSE cor.

•cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

Fragmente discale extruzate

T1TSE cor. contrast

T1TSE ax. contrast

-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de conjugare

•Sunt frecvente la femeile peste 50 de ani

SE T1W sag. SE T1W ax.

SE T2W sag. SE T2W cor.

SE T2W sag. SE T1W+Gd FS sag.

Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza

SE T1W sag. SE T1W+Gd FS cor.

Formatiune localizata intradural, anterolateral de maduva spinarii, ce comprima si

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR

•Este cea mai frecventă tumoră de con

•Clinic se prezintă doar cu lombalgie;ocazional pacienţii acuză slăbiciune la

•T1SE: - de obicei izointens

SE T1W sag. SE T2W sag.

Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical

•Mai mult de 75% din

•Simptomele precoce sunt nespecifice sau nelocalizate şi include durere şi

T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

(A) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: astrocitom neomogen ce afectează măduva

•Reprezintă 3,3% din tumorile

• IRM fără contrast:

T1TSE sag. contrast

T1TSE cor. contrast

•Apar la mai puţin de 1% din pacienţii cu cancer, în special la cei cu tumori

• Sindrom clinic ce grupează leziuni medulare inflamatorii şi demielinizante,

•IRM - semnal intramedular anormal hipointens T1 şi hiperintens T2

•Măduva cu calibru crescut, cu semnal uşor crescut în T2 şi nemodificat în T1, pe

T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

Captare segmentară la nivelul măduvei cervicale (mielită în cadrul SIDA)

•1/3 din pacienţii cu SM prezintă simptomatologie spinală

T2TIRM sag. (FLAIR)

Arie longitudinală, fusiformă, în hipersemnal T2 şi izosemnal T1, la nivelul cordonului

T1 si T2SE sag. T2SE ax.

PD si T2SE sag. T2SE sag.

Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare

Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu

Imagine mediosagitală T2: