Clasificare

• Criterii
 Raportul dintre celule, fibre şi substanţă
fundamentală
 Organizarea celulelor şi componentelor
extracelulare
 Funcţiile specifice
• Tipuri
 Embrionare: mezenchimal, mucos
 Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat)
 Specializate: adipos, cartilaginos, osos, sîngele,
mieloid, limfoid, reticular
 Ţesuturi conjunctive embrionare

Mezenchimal Mucos
• Monomorfism celular • În cordonul ombilical şi
• Celule mezenchimale pulpa dinţilor tineri
cu numeroase mitoze • SF bogată
• SF bogată
• Celule rare (dominant
• Fără fibre
fibroblaste)
• Abundent la embrion şi
făt • Fibre rare şi lungi
• Insule mici
perivasculare la adult
 Ţesuturi conjunctiv propriu-zise

• Lax
• Dens
– Ordonat
– Dezordonat
 Ţesutul conjunctiv lax
• Numeroase celule fixe şi mobile
• Substanţă fundamentală bogată
• Fibre colagene rare şi subţiri
• Numeroase vase sanguine
• Localizare:
– dermul papilar
– lamina propria a organelor
tubular-cavitare
– stroma organelor
parenchimatoase
• Funcţii: mecanică, metabolică, de
sinteză

Proporţie aproximativ egală de celule, fibre şi SF

Ţesut conjunctiv lax

Celule fixe
Epiteliu
Celule mobile

Fibre colagene
rare şi subţiri
SF bogată
 Celule
Fibre fixe
subţiri

SF bogată
Epiteliu Celule mobile
Fibrosarcomul
 Ţesuturile conjunctive dense
• Predomină fibrele de colagen
• Substanţă fundamentală
redusă
• Celule fixe rare (fibroblaste, -
cite), mobile de obicei absente
• Tipuri, în funcţie de orientarea
fibrelor colagene:
– Dezordonat
– Ordonat
Ţesutul conjunctiv dens dezordonat
• Abundenţă de fibre,
puţine celule şi SF
• Celulele: fibroblaste şi
fibrocite
• Fibre orientate în diferite
direcţii
• Localizare:
– Dermul profund (reticular)
– Submucoasa organelor
cavitare şi tubulare
– Stroma interlobulară
(glanda mamară)
Ţesut conjunctiv dens dezordonat
ME de baleiaj, ţesut conjunctiv dens dezordonat
HE
Dens
dezordonat

Ep

Lax

Ep
 Ţesutul conjunctiv dens ordonat

• Fibre colagene dispuse

paralel (ordonat)
• Fibrele şi celulele sunt
dispuse ordonat
• Tendoane
• Ligamente
• Aponevroze
• Lamelar
 Tendonul
• Conexiunea muşchi –
os
FT
• Fascicule paralele de
fibre colagene, printre
care sunt dispuse
celulele specifice – Epi
tenocitele Endo
• Fibre+celule: fascicule
• Învelişuri conjunctive:
– Endotenonium
– Peritenonium
– Epitenonium
 Tenocitele
• Formă funcţională de
fibroblaste
• Secţiune longitudinală:
fuziforme
• Grupate cîte două
(bigeminism), cîte patru
(cvadrigeminism)
• Nucleu: ovlar, hipercrom
• Citoplasmă: bazofilă
• Secţiune transversală:
stelate (celule aliforme)
Tendon, secţiune longitudinală
ME, tenocit în secţiune longitudinală
Tendon, secţiune transversală
ME, tenocite şi fibre
de colagen
 Tendonul
• Rezistenţă la stimuli mecanici
• Substanţe nutritive: prin difuziune
• Tendoane mari: epitenonium cu două foiţe,
conţine lichid de tip sinovial
• Joncţiunea mio-tendinoasă: fibronectina,
colagenul, laminina, GAG, acetilcolinesteraza
• Diferenţierea şi menţinerea joncţiunii:
antigenul mio-tendinos
 Ligamentele
• Similar tendonului
• Fibrele de colagen şi
elastice: paralele, dar mai
puţin ordonat decît la
tendon
• Conexiunea dintre oase
diferite
• Elemente tipice:
ligamentele articulare
• Bogate în fibre elastice:
coloana vertebrală
 Ligament galben

Elastice HE
 Ţesutul conjunctiv lamelar
• Cornee, teaca conjunctivă a foliculului pilos,
corpusculi Vater-Pacini, învelişul conjunctiv
al nervului (perinerv)
• Fibre lungi şi groase de colagen, dispuse
paralel sau concentric; fibre elastice şi
reticulinice foarte rare
• Rare celule de tip fibroblastic şi fibrocitar (rar
conţine macrofage)
• Celulele şi fibrele formează planuri multiple
 Ţesutul adipos alb-galben
• Lobulat, septuri conjunctive
• Vase sanguine (arteriole,
venule, capilare) şi fibre
nervoase
• Format din adipocite alb-
galbene (uniloculare)
• Sărac în celule mobile
• Hormonosensibil: ACTH,
tiroxină, cortizol
• Localizare:
– ţesut celular subcutanat
– în jurul unor organe (glob
ocular, rinichi)
Funcţii
Metabolică
Depozitare
Lipoliză
Sinteză
 Lipomul
Tumoră benignă
Subcutanat
Histologic: lobuli de celule
adipoase inegale
 Liposarcomul
Lipoblaste:
• Nucleu excentric/central,
indentat
• Citoplasma: incluziuni
lipidice
Mixoid Fusiform

Pleomorf Cu celule rotunde

 Ţesutul adipos brun
• Format din adipocite brune
(multiloculare)
• Lobulat, septuri conjunctive
• Numeroase capilare
sanguine
• Localizare: axilar, cervical,
perirenal
• Funcţie: termoreglare prin
termogenină
capilare
Hibernomul
 Ţesutul reticular
• Format din celule
reticulare, fibre de
reticulină şi substanţă
fundamentală bogată
• Localizare:
– Măduva hematogenă
– Organe limfopoetice
• Funcţii:
– Suport mecanic
– Sinteza de factori implicaţi în
diferenţiere (hemonectina)
– Fagocitar şi nutritiv
Ţesut reticular, stroma ganglionului limfatic
Ţesutul mieloid
• Criterii de
recunoaştere
– Punctat
– Policrom
– Polimorf
– Megacariocite
Ţesutul limfoid
Criterii de recunoaştere:
• Punctat
• Monomorf
• Monocrom

Forme de organizare folicul

cordon infiltrat
 Caractere generale
• Ţesut conjunctiv specializat
• Componente: celule specifice şi matrice
extracelulară
• Matricea: solidă, fermă, elastică, bogată în
glicozaminoglicani
• Permite difuzia substanţelor nutritive
• Model cartilaginos pentru viitoarele oase
• Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii
 Histogeneză
• Din ţesutul mezenchimal
• Cap şi gît: creste neurale
• Agregarea celulelor
mezenchimale
• Diferenţiere în celule
specifice cartilajului
• Sinteza de matrice, celulele
devin condroblaste
• Mezenchimul periferic:
pericondru
 Celulele cartilaginoase
• Tipuri:
– condroprogenitoare
– condroblaste
– condrocite
• Condroblastele:
– Situate la periferie
– Aplatizate, mai mici decît
condrocitele
– Prin diviziune, diferenţiere şi
sinteza de matrice devin
condrocite C
 Condrocitele
• Rotunde, ovalare sau unghiulare
• Mai mari decît condroblastele
• Incluse în lacune ale matricei
• Nucleu excentric
• Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi incluziuni
(glicogen şi lipide)
• Potenţial de diviziune păstrat
• Sintetizează componentele matricei: colagen tip II, GAG
şi ancorină
• Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la compresiune
 TC

Cb
C

P
 Grupele izogene
• Aglomerări de condrocite
• Toate celulele unui grup izogen provin din
acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi,
genos – origine)
• Grupe izogene coronare:
– condrocite dispuse radiar – cartilaj hialin matur
• Grupe izogene axiale:
– condrocite dispuse în şiraguri – discul de creştere
al oaselor în lungime
Grupe izogene coronare
 Matricea extracelulară
• Componente:
– Fibre de colagen, reţea în jurul
lacunelor
– Substanţă fundamentală
• Biochimic:
– Colagen tip II
– Glicozaminoglicani
– Glicoproteine
– Condronectină, ancorină
– Apă 60 – 75%
• Tipuri:
– Teritorială: concentraţie mare
de proteoglicani
– Interteritorială:concentraţie
mică de proteoglicani
Albastru de toluidină
Colagen II

Ancorină
ME de baleiaj, fibrele matricei extracelulare
 Pericondrul
• Învelişul conjunctiv al
cartilajului
• Tip tisular: dens dezordonat
• Conţine vase sanguine
• Strat intern:
condroprogenitor
• Strat extern: tipic dens
dezordonat
Fibros

Tipuri de cartilaj

Hialin

Elastic
 Cartilajul hialin
• Cel mai bine reprezentat
• Localizare
– Schelet primitiv
– Sept nazal
– Trahee, bronhii
– Cartilaje costale
– Articulaţii mobile
• Morfologie
– Condrocite, condroblaste
– Matrice amorfă, acidofilă
– Pericondru
 Cartilajul elastic
• Elastină în matrice
• Condrocite mari, grupe
izogene coronare
• Matrice redusă faţă de
hialin
• Are pericondru
• Nu calcifică
• Localizare: epiglotă,
cartilaje aritenoide,
pavilionul urechii, tuba
auditivă
P

Cb
 Cartilajul fibros
• Componente
– Condrocite
– Matrice teritorială
– Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
• Localizare
– Discuri intervertebrale
– Simfiza pubiană
– Articulaţia temporo -
mandibulară
• Nu are pericondru
• Calcifică frecvent
 Canalele cartilaginoase
• Apar numai în cartilajul hialin
• Derivă din pericondru
• Conţin: ţesut conjunctiv lax,
vase sanguine, celule polimorfe
la periferie
• Localizare: sept nazal, laringe
• Numeroase canale
cartilaginoase: condrodisplazii
Condrosarcomul
 Creşterea şi regenerarea cartilajului
• Creşterea cartilajului
– Apoziţie: noi straturi de matrice la suprafaţa
cartilajului format; prin acţiunea stratului intern al
pericondrului
– Interstiţială: la cartilajele tinere; condroblastele se
divid mitotic şi secretă matrice
– Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni,
estrogeni (stimulante), glucocorticoizi (inhibitori)
• Regenerarea cartilajului
– Limitată, pe seama pericondrului
– Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv
dens dezordonat sau formare de ţesut osos
Regenerarea cartilajului
Lumină polarizată
 Calcificarea cartilajului
• Proces de impregnare cu săruri minerale a matricei
cartilaginoase
• Frecventă la cartilajul hialin, fibros şi NU se produce la
cel elastic
• Condiţiile calcificării:
– Cartilajul aflat în contact cu ţesutul osos
– Cartilajele care vor fi înlocuite în mod normal cu os
(osificarea endocondrală)
– Calcificare lentă a matricei în toate cartilajele hialine
odată cu vârsta-microcalcificări
• Resturi celulare-matriceale fagocitate de condroclaste