Asdasf

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
♦APLICATII CLINICE
Prof. Dr. Ioan Codorean

Catedra de Radiologie-Imagistică Medicală şi
Medicină Nucleară
Spitalul Clinic Fundeni – Spitalul Militar Central
Marti
Joi
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL
Leziuni degenerative
Metastaze vertebrale
Traumatisme
Leziuni infectioase
Tumori vertebrale primitive
Traumatisme
Generalitati
•Efectele traumatismelor spinale depind de intensitatea, directia si localizarea
impactului.
•Cele mai frecvente localizari sunt C1-C2 (jonctiunea cranio-cervicala), C4-C7

(coloana cervicala inferioara) si T11-T12 (jonctiunea toraco-lombara), corespunzand
regiunilor vertebrale cu mobilitate crescuta. Ele implica segmentele spinale ce contin
intumescentele cervicale si lombare, in care spatiul dintre canal si continutul sau este
redus.
•Transferul pacientului trebuie realizat cu atentie sporita, iar explorarea trebuie

realizata folosind algoritmii imagistici optimi si sub raport cost-eficienta.
Traumatisme
Tehnici de diagnostic
•Examenele Rx si CT sunt inca tehnici valoroase in evidentierea aliniamentului
vertebral, prezentei si localizarii fragmentelor osoase raportate la canalul vertebral, dar
nu evidentiaza leziunile medulare.
•IRM este prioritara in evaluarea maduvei spinarii evidentiind direct natura si

extensia afectarii medulare.
•Pe imaginile RM medio-sagitale sunt evidentiate pierderea aliniamentului la un
anumit nivel al axului spinal si deplasarea corpului vertebral.
•Secventele sagitale T1 si T2SE sunt completate de cele axiale, iar tehnica
gradient-echo poate oferi date legate de diagnosticul fracturilor vertebrale fara deplasare
precum si depistarea eventualei componentei hemoragice a contuziei medulare.
•De asemenea, RM este foarte utila in monitorizarea sechelelor cronice
post-traumatice medulare.
Traumatisme
Interpretarea imaginilor
•Algoritmul diagnostic trebuie sa includa o evaluare initial Rx a coloanei incepand cu o

examinare din profil, in special in cazul coloanei cervicale.
•Incidenta sagitala impune evaluarea integritatii celor 4 linii cranio-caudale care
corespund, din anterior spre posterior :
- tesuturilor moi prevertebrale retrofaringiene (grosime < 7 mm) si
retrotraheale (grosime < 22 mm);
- marginile anterioare ale corpurilor vertebrale si LLA;
- marginea posterioara a corpurilor vertebrale posterioare delimitate de LLP;
- linia spino-laminare care corespunde bazei proceselor spinoase care limiteaza
portiunea posterioara a canalului spinal.
•Incidenta AP este importanta in evaluarea jonctiunii cranio-cervicale.
•Limitarile principale sunt date de evaluarea canalului spinal, a maduvei precum si a
tesuturilor moi paraspinale.
Traumatisme
Mecanisme de producere
∙Traumatismele in hiperflexie, de obicei implica in special C5, C6 sau C4 determinand
fracturi prin compresie, cu pierderea inaltimii portiunii anterioare a corpului vertebral,
largirea regiunii interspinoase datorita intreruperii ligamentului interspinos si in cazuri
severe smulgerea conturului antero-inferior al platoului vertebral cu intreruperea LLP si
fractura arcului posterior ce determina instabilitate marcata.
∙ Dislocarea fatetara bilaterala cu intreruperea LLA si LLP ce survine la C5-C6 sau
C6-C7, determina un antero-listezis vertebral important asociat cu compresie medulara.
∙Fracturile secundare hiperflexiei sunt complexe, instabile, orizontale si sunt de
∙doua tipuri: Chance si Smith. In ambele cazuri fractura implica corpul vertebral
posterior si elementele posterioare, in timp ce in tipul Smith procesul spinos este
neafectat.
Traumatisme – Fractura tip Chance
SE T1 W SE T2W
Traumatisme
•Traumatismele cu hiperextensie pot determina ruptura LLA cu smulgerea conturului
antero-inferior al platoului vertebral al C2 sau C3 cu tumefierea de parti moi si
tetraplegie asociata.
• Subluxatia anterioara a C2 cu neafectarea C3 este secundara fracturilor bilaterale ale

pars interarticularis si trebuie suspectate in cazul unui traumatism facial.
•Traumatismele secundare compresiei axiale determina fracturi bilaterale ale arcului

posterior C1 comprimat in fatetele articulare superioare C2 si condilii occipitali
(fractura cominutiva Jefferson).
Traumatisme
•Fractura procesului odontoid apare in cazul afectari prin hiperflexie sau hiperextense,
nu se asociaza de obicei cu semne neurologice, si se imparte in trei subtipuri
(Anderson) :
-tipul 1, “fractura dintelui” (rara si nu trebuie confundata cu os odontoideum;
- tipul 2, “fractura orizontala prin baza dintelui” (mai frecvente);
- tipul 3, fractura care se extinde la portiunea superioara a corpului C2.
• Afectarile vasculare pot determina disectia arterei vertebrale (necesara angiografie
RM).
Traumatisme – Fractura odontoidei
Fractură de odontoidă cu mielomalacie
M.E., 72 ani
Traumatism prin accident rutier
în urmă cu 3 săptămâni
T2TSE sag.
FLAIR sag.
T1TSE sag.
T2TSE cor.
RM: -fractura de odontoida, cu usoara deplasare posterioara a fragmentului superior, ce
comprima sacul dural
-arie nodulara, cu semnal neomogen hiperintens T2 si FLAIR si izointens T1, situata
centromedular, la nivel C2, in vecinatatea traiectului de fractura (modificari de
mielomalacie)
Traumatisme – Contuzia osoasa
•IRM evidentiaza afectarea contuziva a maduvei osoase a corpilor vertebrali, chiar

in absenta unui traiect de fractura.
•Alterarea semnalului RM este expresia microfracturilor trabeculare si hemoragiei

intraosoase – semnal hipointens pe secventele ponderate T1 si hiperintens pe secventele
ponderate T2.
Traumatisme – Fracturi simple
•Fracturile fara deplasare sunt dificil de evidentiat direct.
•IRM este relativ insensibila la detectia fracturilor de arcuri posterioare, in special

in cazul vertebrelor C1 si C2.
•IRM evidentiaza traiectele de fractura sub forma unei discontinuitati lineare, in

hiposemnal (negre) pe imaginile ponderate T1.
Traumatisme – Fractura vertebrala simpla
SE T1W SE T2W FS
Traumatisme – Dislocarea atlanto-occipitala
•Este o leziune grava determinată de ruperea ligamentelor cranio-cervicale

(membrana tectorială, ligamentele cruciat, alar si apical) datorită deccelerării rapide cu
hiperflexie sau hiperextensie a capului
•Apare mai frecvent la copii datorită dimensiunilor mari ale capului fata de trunchi.
•Distanţa de la buza anterioară a foramen magnum la dinte nu trebuie să depasească

2 mm la copil sau adult.
Traumatisme – Dislocarea atlanto-occipitala
Imagini sagitale T1. Se remarca creşterea distanţei dintre odontoid şi

clivus.
Procesul odontoid este deplasat posterior şi există edem precervical.
Joncţiunea medulo-bulbară este compresată.
Traumatisme – Dislocarea atlanto-axiala cu compresie medulara
SE T1W+Gd SE PDW
SE T1W GRE (3D) T2*

Traumatisme – Fractura subacuta-osteoporoza
SE T1W SE T2W
Traumatisme – Fractura subacuta-osteoporoza
SE T1W SE T2W
Traumatisme – Corp vertebral cuneiform
SE T1W SE T2W
Traumatisme – Mielomalacie compresiva
SE PD W SE T2W SE T1W
Traumatisme – Siringo-mielie post-traumatica
SE T1 si T2 W SE T1W
Traumatisme – Fractura-tasare
•Fracturile-tasari sunt mult mai frecvente la vertebrele toracale si lombare.
•Deformarea tipica cuneiforma a corpului vertebral este bine vizualizata pe

imaginile ponderate T1.
•Pe imaginile ponderate T2 si STIR, fracturile-tasari pot apare ca arii

neomogene cu semnal crescut, indicand un continut bogat in apa si sange.
Traumatisme – Fractura-tasare
Clinic: sindrom de coada de cal
Fractură-tasare vertebră L1
senzitivo-motor
T12 T12
T2TSE sag. T1TSE sag.

Mielografie RM
RM: -fractura-tasare a corpului vertebral L1,
cu retrolistezis
T12 L1 -compresia sacului dural si a conului
medular
-modificari de siringomielie la T12
-cifoza toracala inf. si lombara sup. si
T2TSE ax. T2TSE ax. scolioza lombara dextroconcava
Traumatisme – Fracturi cominutive
•Fragmentele de fractura deplasate posterior, cu modificarea

aliniamentului si cele cu maduva osoasa prezenta sunt usor identificabile RM.
•Afectarea incipienta a maduvei osoase (edem) este cel mai bine

vizualizata pe imaginile ponderate T2 cu FS si T2*.
•Cand fragmentele de os cortical sunt mici, ele sunt dificil de diferentiat

de ligamente, deoarece ambele au acelasi semnal scazut. Secventele GE
permit diferentierea (hiposemnal al tesutului osos).
Traumatisme – Fractura cominutiva
FRACTURA DE CORP VERTEBRAL
T
1
1
CT
T1TSE sag.
T2TSE sag
T2TSE ax.
•Fractură cominutivă de corp şi pedicul lateral stâng al corpului vertebral T11, cu fragment ce
ocupă 2/3 anterioare din canalul rahidian
•Secvenţele RM confirmă angulaţia posterioară a coloanei, tasarea vertebrei T11 şi compresia
medulară la acest nivel
•Stenoză posttraumatică de canal rahidian.
•Hernii intraspongioase T9-T10
Traumatisme – Fractura cominutiva
Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare

C6 – C7, cu secţionarea măduvei.
Traumatisme – Dislocarea fatetara
•Este o afectare determinata de o combinare a flexiei şi rotatiei, care

determină ruperea capsulei articulare si alunecarea anterioară a fatetei
superioare pe cea inferioara
•În subluxatia si dizlocarea unilaterala, corpul vertebral respectiv se roteste

si aluneca anterior pe vertebra inferioara
•O fortă mai mare poate rupe ambele capsule articulare si determină

dizlocarea bilaterală a fatetelor, care duce la o deplasare anterioara >50% a
corpului vertebral respectiv pe vertebra inferioara
Traumatisme – Dislocarea fatetara
(B) Gradient echo (T2*)

A) Imagine mediosagitală T1 axial la un alt pacient cu (C) Imagine
la un pacient cu dislocaţie fractură-compresie mediosagitală T2:
faţetară bilaterală la C6 şi cervicală: semnal fractură cu dislocare
C7: hiposemnal in hipointens în interiorul C6 – C7, cu
interiorul măduvei spinării, măduvei spinării datorat secţionarea măduvei.
datorită unui hematom in prezenţei unui hematom.
faza acuta
Traumatisme
Leziuni ligamentare
•Rupturile sau afectarile ligamentare determinate de supraelongare sunt evidentiate

indirect pe secventele T2 ca arii cu semnal crescut datorita prezentei apei libere si a
hemoragiei in locul rupturii.
• Evaluarea LLA si LLP (alinierea necorespunzatoare si discontinuitatea focala a

liniilor vertebrale corespondente) ,a ligamentului galben (aspectul de protruzie in
interiorul canalului spinal), sau a ligamentelor interspinoase (largirea distantei dintre
procesele spinoase) este realizata direct sau indirect.
Traumatisme
Leziuni ligamentare
•Ligamentele longitudinale anterioare si posterioare, ligamentul galben si
ligamentele interspinoase au un rol important in stabilitatea coloanei vertebrale.
•Ligamentele normale au o intensitate scazuta a semnalului.
•Intensitatea intermediara sau crescuta a semnalului pe imaginile ponderate
T2 sau T2*, in interiorul sau in jurul ligamentelor normal situate, indica
prezenta unei intinderi sau rupturi ligamentare.
•Acest tip de semnal se datoreaza cresterii continutului in apa libera,
provenita de la lichidul extracelular si/sau hemoragia adiacenta.
•Ruptura ligamentului longitudinal anterior se poate asocia cu edem si
hemoragie in tesuturile moi prevertebrale.
Traumatisme – Hernia de disc post-traumatica
•Traumatismul coloanei vertebrale poate cauza leziuni ale discului

intervertebral.
•Hernia de disc este prezenta in cca 25% din traumatismele vertebrale si

este responsabila de compresia medulara.
•Pe imaginile ponderate T2, discul traumatizat are semnal de intensitate

crescuta (edem).
•La pacientii cu hematom epidural concomitent, diferentierea dintre

fragmentul de disc si hematom este posibila in stadiul subacut, deoarece
discul are un semnal mai hipointens decat hematomul adiacent.
Traumatisme – Hematomul epidural
•Apare ca urmare a ruperii plexurilor venoase epidurale, cu extravazarea

focala a sangelui in spatiul epidural. Intrucat duramater nu este puternic
aderenta la canalul vertebral, hematomul epidural mare se poate extinde pe mai
multe nivele.
•In stadiul acut, hemoragia este izointensa comparativ cu parenchimul

maduvei spinarii, pe secventele ponderate T1, PD si T2 (deoxihemoglobina).
•Administrarea intravenoasa de Gd-DTPA nu produce incarcarea colectiei

hematice, dar poate fi utila pentru demarcarea hematomului de plexurile
venoase adiacente integre, care se incarca puternic.
•Pe imaginea RM, hematomul epidural subacut apare ca o masa net delimitata,
cu semnal de intensitate intermediara spre crescuta, atat in T1, cat si in T2 (metHb).
•Semnalul poate fi absent in cazul hematoamelor cronice (hemosiderina,
feritina).
•Diferentierea intre un fragment discal rupt si hematomul epidural este realizata
mai bine in secventa T2, in care fragmentul discal prezinta semnal de intensitate
mica (similar cu discul de origine), iar hematomul are semnal de intensitate
intermediara spre mare (methemoglobina).
•Administrarea de Gd evidentiaza captarea periferica, secundara inflamatiei
peridurale produse de sange.
•De obicei, hematomul epidural se resoarbe in 4-6 saptamani, iar fragmentul
discal isi reduce dimensiunile si este resorbit intr-un interval de timp mai lung.
(A) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: hematom

epidural în regiunea cervicotoracică posterioară.
(B) Imagine axială T1 : hematom biconvex în spatiul
epidural lombar posterior
(C) Imagine mediosagitală T1 : spaţiul epidural

anterior complet ocupat de hematom.
(D) Imagine axială T1 : hematom semilunar
epidural anterior
Traumatisme nervi rahidieni
PSEUDOMENINGOCEL POST-TRAUMATIC
Imagine axială T2: M = pseudomeningocel cu

hipersemnal şi fisurarea măduvei spinării.
Vineri – Sambata - Duminica

Asdasf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asdasf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI

Prof. Dr. Ioan Codorean

•Cele mai frecvente localizari sunt C1-C2 (jonctiunea cranio-cervicala), C4-C7

•Transferul pacientului trebuie realizat cu atentie sporita, iar explorarea trebuie

•IRM este prioritara in evaluarea maduvei spinarii evidentiind direct natura si

•Algoritmul diagnostic trebuie sa includa o evaluare initial Rx a coloanei incepand cu o

• Subluxatia anterioara a C2 cu neafectarea C3 este secundara fracturilor bilaterale ale

•Traumatismele secundare compresiei axiale determina fracturi bilaterale ale arcului

•IRM evidentiaza afectarea contuziva a maduvei osoase a corpilor vertebrali, chiar

•Alterarea semnalului RM este expresia microfracturilor trabeculare si hemoragiei

•Fracturile fara deplasare sunt dificil de evidentiat direct.

•IRM este relativ insensibila la detectia fracturilor de arcuri posterioare, in special

•IRM evidentiaza traiectele de fractura sub forma unei discontinuitati lineare, in

•Este o leziune grava determinată de ruperea ligamentelor cranio-cervicale

•Distanţa de la buza anterioară a foramen magnum la dinte nu trebuie să depasească

Imagini sagitale T1. Se remarca creşterea distanţei dintre odontoid şi

SE T1W GRE (3D) T2*

•Fracturile-tasari sunt mult mai frecvente la vertebrele toracale si lombare.

•Deformarea tipica cuneiforma a corpului vertebral este bine vizualizata pe

•Pe imaginile ponderate T2 si STIR, fracturile-tasari pot apare ca arii

T2TSE sag. T1TSE sag.

•Fragmentele de fractura deplasate posterior, cu modificarea

•Afectarea incipienta a maduvei osoase (edem) este cel mai bine

•Cand fragmentele de os cortical sunt mici, ele sunt dificil de diferentiat

Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare

•Este o afectare determinata de o combinare a flexiei şi rotatiei, care

•În subluxatia si dizlocarea unilaterala, corpul vertebral respectiv se roteste

•O fortă mai mare poate rupe ambele capsule articulare si determină

(B) Gradient echo (T2*)

•Rupturile sau afectarile ligamentare determinate de supraelongare sunt evidentiate

• Evaluarea LLA si LLP (alinierea necorespunzatoare si discontinuitatea focala a

•Traumatismul coloanei vertebrale poate cauza leziuni ale discului

•Hernia de disc este prezenta in cca 25% din traumatismele vertebrale si

•Pe imaginile ponderate T2, discul traumatizat are semnal de intensitate

•La pacientii cu hematom epidural concomitent, diferentierea dintre

•Apare ca urmare a ruperii plexurilor venoase epidurale, cu extravazarea

•In stadiul acut, hemoragia este izointensa comparativ cu parenchimul

•Administrarea intravenoasa de Gd-DTPA nu produce incarcarea colectiei

(A) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: hematom

(C) Imagine mediosagitală T1 : spaţiul epidural

Imagine axială T2: M = pseudomeningocel cu

S-ar putea să vă placă și