03/27/22

Ţesutul osos şi
osteogeneza

Ţesutul osos: ţesut conjunctiv specializat,

matrice extracelulară impregnată cu săruri
minerale
 Componente şi funcţii
 Matricea extracelulară
 Celulele ţesutului osos
 Osteoprogenitoare
 Osteoblastele
 Osteocitele
 Osteoclastele
 Funcţii
 Rezistenţă mecanică
 Metabolică (rezervor
pentru săruri de calciu)

03/27/22
03/27/22
 Structura ţesutului osos
 Unitatea morfologică de
bază: lamela osoasă OM
 Conţine celule şi matrice OI
 Tipuri
 Compact sau haversian
 Spongios sau trabecular
 Variante
 Imatur sau primar: fibre
colagene aranjate dezordonat OI
 Matur sau secundar (lamelar) OM
fibre colagene dispuse ordonat

03/27/22
 Os imatur

Os matur

03/27/22
 Celulele ţesutului osos
 Proprii
 Osteoprogenitoare
 Osteoblaste
 Osteocite
 Origine medulară
 osteoclastele
 Celulele osteoprogenitoare
 Suprafeţe osoase
 Se pot transforma în
osteoblaste
 Ovoidale, turtite, cu puţine
organite nespecifice

Celule osteoprogenitoare
03/27/22
 Osteoblastele
 Celule diferenţiate care secretă matrice osoasă
 Origine: celule osteoprogenitoare
 Morfologie
 Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte
 Nucleu central, eucromatic, cu nucleol
 Citoplasmă bazofilă cu numeroase
organite şi incluziuni
 Funcţii
 Sintetizează oseină, colagen I şi proteine
noncolagene
 Receptori pentru parathormon (secretă o
substanţă care activează osteoclastele)

03/27/22
 P Ob
Oc

03/27/22
 Os compact

03/27/22
Osteoblast, detaliu
03/27/22
Golgi

Colagen
Osteoblast

Matrice
nemineralizată

Matrice
03/27/22 mineralizată
 Osteocitele
 Celulele osoase mature
 Mai mici decît
osteoblastele
 Incluse în matrice
 Lacunele matricei, conţin
osteocite, interconectate
prin canaliculi
 Canaliculii conţin
prelungirile osteocitelor,
interconectate (gap)

03/27/22
 Osteocite incluse în lacune
03/27/22
03/27/22
 3
1

Osteocit (1), osteoblast (2), osteoprogenitoare (3)

03/27/22
 Glicogen

Matrice
nemineralizată

Prelungirea
osteocitului

Joncţiune
între
osteocite

Canalicul

Matrice
03/27/22
mineralizată
 Forme funcţionale de
osteocite
 De repaus
 Citoplasmă cromofobă sau slab bazofilă
 Reticul endoplasmic rugos redus
 Matrice matură, calcificată, apoziţionată plasmalemei
 Formatoare
 Citoplasmă bazofilă
 Osteoid în jurul celulei
 Resorbtive
 Citoplasmă acidofilă
 În jurul celulei: matrice discontinuă (zone de resorbţie)

03/27/22
 repaus formator resorbtiv

03/27/22
OSTEOSARCOMUL
 Frecv. 10-30 ani
 Localizare: humerus,
tibie, femur
 Prognostic sever

 Evoluţie rapidă

 Metastaze pulmonare

03/27/22
 Osteosarcom

03/27/22 Rx
 Osteoclastul
 Gigantă multinucleată
 Resorbţia matricei
 Origine: monocite
sanguine
 Localizare: suprafeţe
osoase
 Nuclei: 10-60, la polul
opus suprafeţei de contact
 Citoplasmă acidofilă:
lizozomi (fosfatază acidă,
colagenază)

03/27/22
 Oc
Os

Osteoclaste
Lacune Howship

03/27/22
 Organizare ultrastructurală
 Pol activ, de resorbţie: în contact cu suprafaţa osoasă
 Numeroşi microvili: implicaţi în endocitoză
 Citoplasma de sub microvili: numeroase filamente
contractile: deplasările celulei (zona “clară”)
 Zona veziculară: lizozomi cu hidrolaze acide
 Incluziuni de colagen degenerat şi cristale de
hidroxiapatită
 Nucleii şi organitele nespecifice: la polul opus
suprafeţei de contact (polarizare funcţională)

03/27/22
 mitocondrii
nucleu

Golgi

microvili

03/27/22
Os resorbit
 Osteoclast, detaliu al suprafeţei de resorbţie
03/27/22
 Funcţiile osteoclastului
 Resorbţia şi remodelarea ţesutului osos
 Maximă în osteogeneză şi repararea fracturilor
 Enzimele lizozomale: realizează mediu acid
 Secretorie
 Mobilitate la nivelul suprafeţelor osoase prin filamentele
contractile
 Stimulate de secreţia osteoblastelor
 Receptor membranar pentru calcitonină, care îi blochează
funcţia resorbtivă
 Durată lungă de viaţă şi activitate intermitentă
 Resorbţia incompletă aberantă de ţesut osos: osteopetroză

03/27/22
 Tumora cu
osteoclaste
Localizare: epifizele oaselor lungi (genunchi)
Microscopic: celule conjunctive, celule gigant
multinucleate
Bogat vascularizată
Creşte infiltrativ şi metastazant

03/27/22
 Matricea extracelulară (acidofilă)
• sintetizată de osteoblaste şi osteocite formatoare
• substanţe organice şi anorganice
• substanţele organice
• colagen de tip I, glicozaminoglicani
• proteine non-colagene
• osteonectină, osteopontină, osteocalcină
• factori de creştere (IGF, TNF, TGF, BMP)
• substanţe anorganice
• săruri de calciu şi fosfor depuse de-a lungul
fibrelor colagene (cristale de hidroxiapatită)
• apă, electroliţi
• osteomalacie
• conţinutul în săruri minerale se reduce la 35%

03/27/22
Matrice osoasă impregnată cu
săruri de calciu
Reacţia von Kossa

03/27/22
 Tipuri de ţesut osos:
compact şi spongios

03/27/22
 Ţesutul osos compact
(haversian)
 Localizare: diafiza oaselor lungi, corticala oaselor
scurte şi late
 Format din lamele osoase dispuse ordonat
 Sistem haversian (osteonul) centrat de canal, structura de
maximă rezistenţă
 Sistem interstiţial, lamele necentrate de canal,
solidarizează osteoanele
 Sistem cisrcumferenţial intern: lamele osoase lungi,
paralele cu suprafaţa internă
 Sistem circumferenţial extern: lamele osoase paralele cu
suprafaţa externă

03/27/22
Sistemul Havers -
osteonul
 Unitatea morfofuncţională a
osului compact
 Paralel cu axul mare al osului
 Formă cilindrică (de coloană)
 Componente
 Lamele osoase concentrice
 Canal osteonal, cu ţesut
conjunctiv şi vase sanguine
 Canalele osteoanelor vecine sunt
interconectate prin canale oblice
(Volkmann)

03/27/22
Osteon, secţiune transversală
03/27/22
03/27/22
 Dispoziţia concentrică a lamelelor osoase

03/27/22
 C

Ob
Oc

Op
Ob
C Oc

Oc

03/27/22 Osteon, microscopie electronică

 Canal oblic

Canal osteonal

03/27/22
 Canal
osteonal
Canal oblic

03/27/22
 Circumferenţial

Osteon

Interstiţial

03/27/22
Ţesutul osos spongios
 Format din trabeculi osoşi
ramificaţi
 Localizare: epifizele oaselor
lungi şi zona centrală a
oaselor scurte şi late
 Formează compartimente
pentru măduva hematogenă
 Trabeculii: formă, grosime
şi orientare variabile
 Excepţional conţin osteoane

03/27/22
 Osul ca organ
 Periost
 Suprafaţa externă
 Ţesut conjunctiv dens
 Conţine osteoprogenitoare
 Endost
 Suprafaţa internă
 Un strat de celule osteoprogenitoare
 Ţesut osos compact (periferic)
 Ţesut osos spongios (central)
 Cartilaj articular (epifize)
 Măduvă osoasă

03/27/22
 Periost Endost
03/27/22
Periost
03/27/22
 Endost

Osteoblast

Osteocit

03/27/22
 Tipuri de măduvă osoasă
 Roşie osteogenă
 Osteogeneză, ţesut reticular, osteoprogenitoare şi vase sanguine
 Roşie hematogenă
 Oase late, scurte, vertebre: formează elemente figurate
 Ţesut reticular, mieloid şi vase sanguine
 Galbenă
 În cavitatea diafizară a oaselor lungi
 Reversibilă hematogen (fracturi, anemii)
 Cenuşie fibrilară
 La vîrstnici, fibre conjunctive, rare celule, ireversibilă hematogen
 Gelatinoasă
 Numai în condiţii patologice
 Tuberculoză, tumori maligne

03/27/22
03/27/22
 Nutriţie şi inervaţie
 Nutriţia
 Ramuri arteriale din periost
 Capilare în canalele oblice
şi osteonale, apoi ajung la
măduvă
 Inervaţia
 Fibre nervoase amielinice
 Pătrund în canalele oblice şi
osteonale
 Rol vasomotor şi trofic
 Terminaţii încapsulate
(corpusculi senzitivi)

03/27/22
 Osteogeneza
 Procesul de formare a
ţesutului osos
 Intramembranoasă: pe
model de ţesut conjunctiv
(oase late)
 Endocondrală: pe model
de cartilaj hialin (schelet
axial şi extremităţi)
 Ambele: ţesut osos imatur
(temporar), apoi secundar,
lamelar (definitiv)

03/27/22
 Condiţiile osteogenezei
 Prezenţa celulelor osteoprogenitoare
 Vascularizaţie bogată: substanţe pentru sinteza
matricei extracelulare
 Diferenţierea celulelor osteoprogenitoare în
osteoblaste, care sintetizează matrice preosoasă
(osteoid)
 Mineralizarea matricei preosoase
 Prezenţa osteoclastelor: modelarea şi remodelarea
osului nou-format

03/27/22
 Osteogeneza
intramembranoasă
 Modelul conjunctiv: ţesut mezenchimal
 Celulele mezenchimale se condensează şi se tranformă în
osteoblaste
 Osteoblastele sintetizează matrice şi o depun pericelular
 Continuarea sintezei şi depunerii de matrice: celulele se
depărtează unele de altele, dar rămîn conectate prin
prelungiri
 Osteoblastele se tranformă în osteocite
 Ţesutul osos nou-format: creşte prin apoziţie
 Ţesutul mezenchimal restant formează periostul

03/27/22
• primele trabecule osoase:
de-a lungul fibrelor de colagen
• între trabeculele osoase:
ţesut mezenchimal şi vase,
formează măduva osoasă
• la periferie: os compact
• oasele late: central os spongios,
periferic os compact
• oase care se formează prin
osificare de membrană:
- oasele cutiei craniene
- maxilarul superior

03/27/22
03/27/22
Osteoid

03/27/22
 Os

M
M

Os

Os

03/27/22
03/27/22
 Osteogeneza endocondrală
 Model de cartilaj hialin
 Centrul primar de osificare: diafizar
 Centrele secundare: epifizare (tardive)
 Etape
 Formarea modelului de cartilaj hialin
 Formarea osului periostal şi diferenţierea periostului
 Formarea centrului primar de osificare la mijlocul diafizei
 Formarea mugurelui conjunctivo-vascular periostal
 Celulele osteoprogenitoare periostale se diferenţiază în
osteoblaste, apar primele trabecule osoase
 Resorbţie: formarea cavităţii medulare
 Dezvoltarea longitudinală a diafizei: interstiţială
 Formarea centrilor secundari epifizari

03/27/22
 1 – modelul de cartilaj
2 – osul periostal
3 – calcificarea matricei
cartilajului diafizar
4 – vasele şi ţesutul
conjunctiv invadează
cartilajul calcificat
5 – proliferare vasculară
în diafiză
6 şi 7 – centrul epifizar
proximal
8 – centrul epifizar distal
9 – dispare placa epifizară
distală
10 – încetarea creşterii

03/27/22
03/27/22
 OP A

C CH C

OP MC

OP
OE
A
OE
OP C

03/27/22
03/27/22
03/27/22
 Creşterea oaselor în lungime
 Continuă postnatal pînă la 18-20 ani
 Bazată pe prezenţa cartilajului de
creştere (la limita diafiză – epifiză)
 Discul de creştere: formează cartilaj
spre epifiză şi ţesut osos spre diafiză
 Zonele cartilajului de creştere:
 Zona cartilajului de rezervă
 Zona de proliferare (cartilajul
hiperplazic, grupe axiale)
 Zona hipertrofică
 Zona de calcificare a cartilajului
 Zona de osificare
 Zona de resorbţie

03/27/22
 Os

Cartilaj calcificat

Cartilaj de rezervă

Proliferativă

Hipertrofică

Cartilaj calcificat

Resorbţie
Os
Osteoclast

Vas sanguin
03/27/22 Osteoblaste
03/27/22
03/27/22
03/27/22
Osificarea completă a cartilajului de creştere

03/27/22
 Remodelarea
 Transformarea osului imatur în matur
 Condiţii de apariţie:
În viaţa intrauterină: transformarea osului imatur în
os matur compact sau spongios
Remodelarea continuă a osului la adult: formarea de
noi osteoane şi trabecule osoase adaptate forţelor
mecanice
Remodelarea continuă a osului spongios la adult:
schimbarea direcţiei trabeculelor
 Etapele remodelării: con de resorbţie, canal de
resorbţie, canal osteonal, depunerea de matrice

03/27/22
 Remodelare în exces:
osteoporoză
Remodelarea Remodelare deficitară:
microcefalie

 Tipuri de remodelare: internă şi externă

Internă: formează noi osteoane
 echilibru între resorbţie şi depunere de ţesut osos
 odată cu vârsta se modifică echilibru în favoarea
resorbţiei - osteoporoză
Externă: păstrează forma osului
 resorbţie parţială în anumite regiuni şi depunerea
imediată în alte regiuni
 depunerea de os pe suprafaţa externă a suturilor
craniene pt. a se adapta creşterii creierului
 modificări de resorbţie- microcefalie, hidrocefalie

03/27/22
 OSTEOPOROZA
- os poros -
 reducerea densităţii minerale osoase
 compromiterea structurii osoase
trabeculare
 predispune la fracturi în urma unui
traumatism minor sau chiar în lipsa
acestuia
 menopauză
 vârsta peste 65 de ani
 tratament cronic cu corticosteroizi
 aport inadecvat de calciu alimentar
 activitate fizică insuficientă

03/27/22
 Osteoporoză

03/27/22
 Repararea fracturilor
 Prin osificare membranoasă
 Etape
 Hemoragică
 Hemostatică-coagul sanguin
 Resturile de ţesut osos îndepărtare de
macrofage
 Hipertrofia periostului şi endostului
prin stratul intern
 Ţesut de granulaţie-calus temporar;
uneşte capetele osului fracturat
 Formarea de cartilaj hialin
 Calusul definitiv- os spongios
 Remodelare
03/27/22
Calus – activarea celulelor osteoprogenitoare
03/27/22
 Articulaţii
 Capetele articulare osoase:
– ţesut osos spongios acoperit de os
compact
 Cartilajul articular. hialin
 Discul intraarticular: fibrocartilaj (meniscul)
 Capsula articulară: ţesut conjunctiv dens
 Sinoviala: vili sinoviali (ax conjunctiv
acoperit de epiteliu simplu cuboidal)
– Celulele sinoviale: de tip mezotelial
– Sintetizează proteine şi GAG
– Funcţii: nutriţie, sinteză, fagocitoză
 Lichidul sinovial: similar plasmei, cu mult
acid hialuronic

03/27/22
03/27/22
 ?

03/27/22
 ?

03/27/22
03/27/22
03/27/22
03/27/22
03/27/22
03/27/22
03/27/22