7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

EXPLORAREA IRM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE
Prof. Dr. Ioan Codorean Clinica de Radiologie-Imagistic Medical i Medicin Nuclear Spitalul Militar Central
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR

La adult, patologia acestui compartiment este dominat de tumorile benigne

- neurofibroame si schwanoame, dezvoltate pe traiectul unei rdcini - meningioame (dezvoltate din foiele duramater) In literatura recent s-a raportat o cretere semnificativ a incidenei
ale tecii neurale nervoase
metastazelor leptomeningeale Agenii de contrast paramagnetici mbuntesc att sensibilitatea ct i
specificitatea IRM

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR NEUROFIBROAMELE Incidenta crescuta predominan de sex ntre 30-40 ani fr
Sunt mai frecvente n regiunile cervicale i lombare; de obicei sunt solitare (90%) dar pot fi i multiple - (NF1) Sunt localizate preferenial n partea anterolateral a canalului rahidian, pe traiectul unei rdcini de obicei senzitive Extensia lor n clepsidr prin gaura de conjugare este evocatoare i determin lrgirea acesteia cu subierea unui pedicul (n sensul nlimii), uneori pot produce o alunecare a corpurilor vertebrale adiacente

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR NEUROFIBROAMELE
Sunt formaiuni bine ncapsulate, cu cretere lent care comprima si deplaseaz cordonul medular sau rdcinile nervoase.
Sunt n general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe imaginile T1SE i izo-uor hiperintense pe imaginile T2SE si PD. In T2SE - aspect in tinta periferie hiperintensa, centru hipo/izointens
Cnd tumorile sunt mici i nu deplaseaz structurile adiacente pot s nu fie leziunilor mici i faciliteaz localizarea exact a tumorii i relaia acesteia cu vizualizate pe imaginile native IRM. Deoarece practic 100% din neurofibroame i amplific contrastul dup injectarea i.v a agenilor paramagnetici, substana de contrast mbuntete detectabilitatea mduva spinrii i structurile adiacente.

NEUROFIBROM
T1SE cor. T2TSE ax. T2TSE sag.
- formaiune tumoral ovalar, aproximativ 3/2 cm (n plan coronal), bine delimitat,neomogen, intradural, extramedular, de la C1 la C2, n 1/2 dr. a sacului dural -Tumora are semnal izointens pe secvenele T1W, prezentnd central o arie neregulatsugestiv pentru o zon de necroz intratumoral., si semnal neomogen crescut pe secvenele T2W
-Formaiunea comprim spaiile subarahnoidiene ant. i post. , comprima si deplaseaz spre stnga mduva spinrii cervical de la C1 la C2.

NEUROFIBROM
T3
T2TSE sag
T1SE
t 3 t t t ax.t contrast
Dg. de trimitere: Sdr. de compresie medular T3 Clinic - ataxie spinal
-formaiune tumoral ovalar de 1,8/1,2/1 cm, bine delimitat, cu structur neomogen, localizat intradural extramedular, corespunztor spaiului intervertebral T3-T4. -pe secvenele T1 semnalul este izointens cu semnalul mduvei spinrii iar pe secvenele T2W tumora are semnal uor intens, ocup 1/2 dr. a sacului dural, deplasnd spre stanga i comprimnd mduva spinrii la acest nivel i lrgete gaura de conjugare T3-T4 de partea dreapt
t 3 t t
T2Fl2d ax

NEUROFIBROM
T1TSE cor. contrast
Mielo RM sagital
-dup administrarea s.c. apare o intensificare uoar i neomogen a semnalului tumorii

-pe mielografia RM sagital imagine de stop LCR.

Dg. de trimitere - sdr. de compresie medular T10-T11 Clinic - paraparez - Babinski pozitiv bilateral - tulb. de sensibilitate T10-T11 - tulb. sfincteriene
NEUROFIBROM
T12
T1TSE sag. contrast
T1 TSE ax. contrast T1TSE cor. contrast
- formaiune tumoral ovalar de 20/35 mm,bine delimitat i cu structur neomogen, localizat n canalul rahidian toracal inf., la nivel T12, n 1/2 sa stg., cu extensie prin gaura de conjugare T12 stg. n afara canalului rahidian. -Administrarea substanei de contrast arata o intensificare accentuat a semnalului tumorii n toate incidenele efectuate

NEUROFIBROM Dg. de trimitere - Nevralgie crural stg.
T11
T1TSE sag.
T2TIRM sag. (FLAIR) T2TIRM cor. (FLAIR)
T2TSE ax.
-Formaiune alungit-ovoidal, 40/10/12 mm, ce ocup aproape complet canalul rahidian, de la 1/2 inf. a corpului vertebral T11 la nivelul spaiului T12-L1
-Tumora este bine delimitat, cu structur neomogen, avnd dou componente, una cu semnal hiperintens T2 (mai intens dect LCR) i uor hipointens T1 i FLAIR, situat superior i alta cu semnal neomogen, uor intens T2 i IR i semnal izo-hipointens T1 (comparativ cu esutul medular ) -Tumora deplaseaz postero-lateral spre dr. i comprim intens conul medular i rdcinile cozii de cal -Tumora are caracter benign, este intradural extramedular cu 2 componente : solid i chistic

NEUROFIBROM
Diagnostic diferential
1. Schwannom: - dificil de diferentiat de NF izolat - semnul in tinta* este mai frecvent intalnit in NF decat in schwannom - schwannomul este mai hiperintens in T2 2. Meningocel: - aspect clasic cu intensitatea semnalului identica cu a LCR - se incarca cu substanta de contrast administrata intratecal
*periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
Criterii diagnostice
6 sau mai multe macule n cafea cu lapte al cror diametru este >5 mm la pacienii prepubertate i >15 mm la pacienii postpubertate 2 sau mai multe neurofibroame de orice tip sau un neurofibrom plexiform
Gliom de nerv optic

2 sau mai muli noduli Lische Leziuni axilare sau inghinale
- Neurofibrom plexiform -Ingrosare tumorala neregulata a radacinilor nervilor cervicali si a plexului brahial -Gaurile intervertebrale apar marite
Leziuni osoase (displazie de aripa sfenoidala cu sau fr pseudoartroz)

Printe, copil sau rud cu NF tip 1

NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
T1TSE cor.
T2TSE cor.
-Multiple formaiuni tumorale ovalare situate etajat de-a lungul nervilor spinali toraco-lombari bilaterali
-Tumorete cu semnal neomogen moderat crescut T2 i hipo-izo semnal T1, bine delimitate dar cu structur neomogen

SCHWANNOM
cea mai frecventa masa intradurala extramedulara
cel mai frecvent simptom este durerea
ASPECTE IMAGISTICE
tumora de radacini nervoase, bine delimitata, care se accentueaza intens post sc

70-75% intradurala extramedulara 15% extradurala
15% in clepsidra
majoritatea au dimensiuni de cativa mm pot apare schwannoame gigante multisegmentare

SCHWANNOM
ASPECTE RM
T1:majoritatea hipointense
T2: 75% hiperintense; 40% componente chistice; 10% componente hemoragice Uneori aspect in tinta (semnal periferic crescut, centru de intensitate redusa) frecvent prezinta accentuare intensa post adm. substanta de contrast, omogena sau heterogena

SCHWANNOM TORACAL CHISTIC in clepsidra
T1SE
T1SE FS + Gd
Masa ovalara bine delimitata, dezvoltata posterior la nivelul canalului spinal toracal, cu larga componenta extradurala si cu o componenta adipoasa la extremitatea craniala. Captare periferica a sc ce evidentiaza forma in clepsidra, cu extensie prin gaura de conjugare stanga in regiunea paraspinala.
Absenta captarii centrale a sc. confirma caracterul chistic al leziunii.

NEURINOM IN BISAC
T12
l 1 T12 t 1 2
T1SE sag.
T1TSE ax
T2TSE cor.
T2TSE ax.

NEURINOM GIGANT
T1TSE cor. contrast T1TSE ax. contrast T1TSE sag. contrast

-Tumor gigant toracic superioar dreapt, cu punct de plecare n gaura de conjugare T7-T8, cu captare relativ omogen.

MENINGIOAMELE
Sunt frecvente la femeile peste 50 de ani (80%). Sunt solitare, prezint calcificri (detectate CT ) i nu au extensie n gaura de conjugare. n secvenele T1SE prezint hiposemnal In secvenele T2SE sunt izo/hiperintense; pot fi hipointense in cazul unor calcificari difuze. Meningioamele intens vascularizate pot avea frecvente flow voids in secventele T1 post Gd capteaz omogen substana de contrast, evideniindu-se uneori prezena unor spiculi de inserie meningian (evocatori pentru diagnostic)

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR MENINGIOAMELE
Meningiom cervical intradural
SE T1W sag.
SE T1W ax.
Masa intradurala cervicala superioara dezvoltata in canalul spinal la nivel C2, care deplaseaza posterior si comprima maduva spinarii adiacenta.

Meningiom dorsal calcificat
L1
SE T2W sag.
SE T2W cor.
Masa intradurala de dimensiuni reduse, partial calcificata, ce deplaseaza si comprima moderat conul medular.

Meningiom de sac dural
L1
SE T2W sag.
SE T1W+Gd FS sag.
Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza posterior radacinile cozii de cal.

Meningiom dorsal
L1
SE T1W sag.
SE T1W+Gd FS cor.
Formatiune localizata intradural, anterolateral de maduva spinarii, ce comprima si deplaseaza in stanga conul medular.

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR MENINGIOAME
Diagnostic diferential
Schwannom - hiperintens T2 - modificari chistice, hemoragice mai frecvente - fara insertie durala

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE
Sunt tumorile subdurale extramedulare cele mai frecvente la copilul sub 10 ani Tumorile primitive sunt de obicei tumori maligne intracraniene (la copil neuroblastom, ependimom de fos posterioar) meduloblastom, pinealom, glioblastom la adult Mai rar, metastazele leptomeningeale sunt diseminri secundare hematogene n cazul carcinoamelor pulmonare sau mamare, melanoamelor, limfoamelor i leucemiilor.

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE Frecvent sunt asimptomatice la debut n general, metastazele leptomeningeale sunt nodulare, unice sau multiple, cu implantare preferenial n regiunea toracal sau n spaiul subdural lombosacrat (gravitaional?); uneori apar sub forma unor ngrori difuze ale rdcinilor nervilor lombari Injectarea i.v a agenilor de contrast paramagnetici permite o mai bun detectare a leziunilor care de regul prezint o captare intens

PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR

PATOLOGIA SPAIULUI INTRAMEDULAR
Tumori primitive
Tumori secundare Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase Traumatisme Leziuni degenerative

EPENDIMOM
Clinic se prezint cu lombalgie;ocazional pacienii acuz deficit motor la nivelul membrului inferior i disfuncii sfincteriene
se asociaza cu neurofibromatoza tip 2 ; cresc lent si pot determina modificari osoase; largirea canalului spinal apare in 30 % din cazuri 70% din tumorile medulare cu componenta hemoragica sunt ependimoame
pot determina HSA acuta de cauza nonanevrismala, hemosideroza superficiala (margine cu semnal redus -semnul capisonului) Chistele intratumorale sunt mai frecvente n comparaie cu astrocitoamele

EPENDIMOMUL MIXOPAPILAR
Este cea mai frecvent tumor de con medular (>65%)
Apare predominant la nivel medular inferior, conul medular i filum terminale (aceast localizare este tipic pentru subtipul mixopapilar, iar diagnosticul diferenial include astrocitomul i paragangliomul)
Tumora este descoperit n decadelor 5-6 de via cu o predominan la femei. timpul uoar
Reprezentarea schematica a unui ependimom. Leziune bine vascularizata extinsa pe inaltimile a 3 corpuri vertebrale lombare cu largirea marcata a canalului rahidian.
ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

Maduva spinarii
1 2
1 intumescenta lombar
2 dura spinal (secionat)
4 5
3 conul medular 4 rdcini nervoase posterioare 5 coada de cal
6
7 Prin deschiderea posterioar a durei i arahnoidei sunt expuse dilataia lombar, conul terminal i coada de cal.
6 filum terminale 7fundul de sac dural

EPENDIMOM
Aspecte RM
T1SE: - de obicei izointens T2SE: - aproape intotdeauna hiperintens in raport cu maduva spinarii accentuare intensa post sc

EPENDIMOM
T11 T T T
T11
T2TIRM sag.
Mielo. RM cor.
L4
Mielo RM sag.
T1TSE sag. contrast

Canal rahidian cu conformaie i dimensiuni modificate.
Examenul mielografic sagital i coronal confirm modificrile de arhitectur ale sacului dural, care apare pseododiverticular Postcontrast, captare periferic i central, cu delimitarea de caviti intratumorale Corpul vertebrei L1 apare tasat prin tulburri trofice locale

EPENDIMOM DE COADA DE CAL
SE T1W sag.
Masa intramedulara dezvoltata toracal inferioar lombarsuperioar.Formatiunea, largeste canalul spinal si are semnal izoT1 si hiper neomogen T2
SE T2W sag.

EPENDIMOM
Imagine mediosagital T1 postcontrast: ependimom mixopapilar nconul medular. Se observ hipersemnalul de la nivelul poriunii distale a filum terminale, care postoperator s-a dovedit a fi infiltrat tumoral.

Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical

EPENDIMOM CERVICAL
C6
C 6 C
Tumora conine cteva arii hipointense,la nivelul extremitatilor(semnul bonetei) datorate produilor de degradare ai hemoglobinei(hemosiderina) si Met.Hem. central.
Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical
Imagine mediosagital T1SE precontrast la un pacient cu ependimom n regiunea cervicobulbar

EPENDIMOM
Diagnostic diferential Tumori de teaca nervoasa: - hemoragii mai rare - se extind de obicei prin gaura nervoasa Meningiomul:
- de obicei izointens cu maduva pe T1si T2, mai frecvent in coloana toracala si cervicala
- de obicei nu prezinta hemoragie Paragangliomul: - tumora intens vascularizata Alte tumori: - hemangioblastomul (chistic cu nodul hipercaptant)

ASTROCITOM INTRAMEDULAR
Este a doua tumor medular ca frecven dup ependimom

Majoritatea tumorilor afecteaz regiunea cervicotoracal Majoritatea sunt descoperite n decadele 3-4 de via

Simptomele la debut sunt nespecifice i includ durerea i scolioz Tumora are o rat de cretere redus i determin modificri osoase n 50% din cazuri Chistele asociate sunt frecvente (40%) iar implicarea total a mduvei este rar Majoritatea acestor tumori isi accentueaz semnalul postcontrast

Dg. de trimitere Hemiparez dr. progresiv Clinic - deficit motor progresiv - sdr. amiotrofic mb. sup. dr.
t 2 T2
T1TSE sag.+ contrast
T1TSE ax.+ contrast
RM: - formaiune tumoral intramedular cervico-toracal ce se extinde de la C2 la T2, ocup 3/4 din canalul rahidian - spaiile subarahnoidiene ant. i post. sunt disprute compresiv secundar - tumora are semnal izointens T1 cu restul mduvei spinrii . - dup adm. S.c. se observ o accentuare a semnalului la nivelul tumorii, n special la periferia acesteia

(A) Imagine mediosagital T1 cu s. de contrast: astrocitom neomogen cu multile chiste ce afecteaz mduva spinrii de la C2 la T1. (B) Imagine T1 postcontrast: hipercaptare la nivelul unor noduli tumorali.

HEMANGIOBLASTOM
Reprezint 3,3% din tumorile intramedulare

Nu au predilecie de sex Se ntlnesc de regul n decada 4 de via
30% din pacienii cu hemangioblastoame au sindrom Von Hippel-Lindau

Sindromul Von Hippel-Lindau se transmite autosomal dominant i se asociaz cu hemangioame cerebeloase (35-60%), angiomatoz retinian (25-38%), feocromocitom (>10%) sau hemangioblastoame medulare(<5%).

HEMANGIOBLASTOM
IRM fr contrast: lrgirea canalului rahidian;se asociaza cu formaiuni chistice chistele pot avea intensitate variabil a semnalului n funcie de coninutul proteic intensitatea crescut a semnalului chistelor face dificil diferenierea de nidusul tumoral i de mduv edemul asociat hemangioblastomului medular are semnal redus pe secvenele cu TR scurt ariile serpiginoase adiacente lipsite de semnal pot reprezenta micri ale fluxului arterelor sau varicoziti meningeale asociate cu nidusul tumoral hipervascularizat
IRM postcontrast: - accentuare marcat a intensitii semnalului la nivelul nidusului tumoral (like electric bulb), permind diferenierea nidusurilor mici de leziunile medulare edematoase adiacente i de chiste

HEMANGIOBLASTOM
T1TSE sag. contrast
T1TSE cor. contrast
T1SE ax. contrast
Captare focal i intens, circumscris electric bulb n regiunea toracal inferioar a mduvei.
Cavitate medulara superior i inferior de nivelul leziunii cu semnal crescut periferic i postcontrast

Tumori primitive
Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase Traumatisme Leziuni degenerative

METASTAZE MEDULARE SI LEPTOMENINGEALE
Apar la mai puin de 1% din pacienii cu cancer, n special la cei cu tumori primare pulmonare (> 50%) i mamare sau cei cu limfoame, melanoame, carcinom colorectal, Dasemenea, metastazele survin la aproximativ 50% din pacienii cu leucemie limfoblastic sau mieloblastic. Mduva toracic este cel mai frecvent afectat Tumorile SNC care disemineaz meduloblastomul, ependimomul i gliomul frecvent prin LCR sunt

METASTAZE MEDULARE
T2SE
T1SE
(A) Imagine RM mediosagital T2 la o pacient cu cancer de sn: leziune cu hipersemnal la nivelul medular C1- C2.
(B) Imagine T1 postcontrast, cu captare intensa la nivelul leziunii(carcinom pulmonar).

METASTAZE MEDULARE
Imaginea T1 postcontrast evidentiaza metastaze intramedulare i piale n conul medular i la nivelul unei rdcini nervoase lombare.
T1SE + Gd

Tumori primitive Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase

Traumatisme Leziuni degenerative

MIELITA ACUTA
Sindrom clinic ce grupeaz leziuni medulare inflamatorii i demielinizante, cu etiologii multiple

Mielita acut poate apare dup infecii, vaccinare, n boli autoimune (LES) sau n sindroame paraneoplazice Asocierea mielit transvers cu nevrit optic realizeaza sindromul Devic sau neuromielit optic Se asociaz cu infeciile virale,tuberculoza i LES.

MIELITA ACUTA
IRM - semnal intramedular hipointens T1 i hiperintens T2 Mduva de calibru normal sau uor crescut Poate afecta segmentul cervical, toracal sau ambele segmente Leziunile i intensific semnalul dup administrarea de gadolinium

MIELITA ACUTA
T1TSE sag.
T2TSE sag.
Mduva cu calibru crescut, cu semnal uor crescut n T2 i nemodificat n T1, pe segmentul toracal inf. (izointensa).

MIELITA ACUTA - SIDA
T1TSE sag. contrast
T1TSE ax. contrast
Captare segmentar la nivelul mduvei cervicale (mielit n cadrul SIDA)

SCLEROZA MULTIPLA
1/3 din pacienii cu SM cerebrala prezint determinari medulare .Mduva cervical este cel mai frecvent afectat
Leziunile de SM intramedulare apar ca arii cu semnal hiperintens T2 cu sau fr arii corespunztoare de semnal hipointens T1. Se pot asocia n faza acut cu tumefierea mduvei n stadiul cronic mduva poate deveni atrofic
Creterea intensitii semnalului dup administrarea de gadolinium este corelat cu stadiul bolii(faza acut) 1/3 din pacienii cu SM ce prezint clinic mielopatie pot s nu asocieze leziuni periventriculare pe RM cerebral

SCLEROZA MULTIPLA
T1
T1TSE sag. T2TIRM sag. (FLAIR)
T2 Fl2d ax
T2TSE sag.
Arie longitudinal, fusiform, n hipersemnal T2 i izosemnal T1, la nivelul cordonului medular, lateral n dreapta pe segmentul T1-T2

SCLEROZA MULTIPLA
T1 si T2SE sag.
T2SE ax.

SCLEROZA MULTIPLA
PD si T2SE sag.
T2SE sag.

Tumori primitive Tumori secundare Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase
Traumatisme
Leziuni degenerative

TRAUMATISME
Imagine mediosagital T2: fractur cu dislocare C6 C7, cu secionarea mduvei.

TRAUMATISME
Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu fracturcompresie cervical: semnal hipointens n interiorul mduvei spinrii sugernd prezena unui hematom acut.

TRAUMATISME
Fractura tasare L1
Imagine mediosagital T2: compresia L1 cu ngustarea canalului medular. Hipersemnalul de la nivelul mduvei se datoreaz edemului. Corpul vertebral are semnal de intensitate crescut datorat att edemului, ct i hemoragiei.
T2SE

TRAUMATISME SPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC
Spondilolistezisul se refer la deplasarea (posterioar sau anterioar) a unei vertebre cu respectarea celor adiacente.
Poate fi determinat de laxitatea ligamentar asociat cu modificri degenerative sau cu spondiloliz (n special la persoanele tinere) sau poate fi o sechel a traumei; L5 S1 sunt cele mai frecvente nivele afectate.

TRAUMATISME SPONDILOLISTEZIS POST-TRAUMATIC
M.C., 15 ani
T1TSE sag.
T2TSE sag.
RM: -dislocare vertebrala anterioara completa a corpului vertebral L5 fata de baza sacrului -luxatie posterioara a sacrului, cu compresie a sacului dural si a radacinilor cozii de cal -hiperlordoza lombara si accentuarea cifozei sacrate
-spina bifida larga la corpurile vertebrale sacrate

T2TSE ax.

Tumori primitive Tumori secundare Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase Traumatisme
Leziuni degenerative

SIRINGOMIELIA
Este o boal cronic medular care apare ca o cavitate intramedular care nu comunic cu canalul ependimal Termenul este folosit n prezent pentru a descrie orice cavitate intramedular
Se difereniaz de hidromielie: cavitatea hidromielic este mrginit de celule ependimale i corespunde unei dilatri a canalului ependimal, n timp ce n siringomielie cavitatea este mrginit de glioz astrocitar
Diagnosticul diferenial este dificil de fcut sau chiar imposibil prin tehnici imagistice

HIDROSIRINGOMIELIA
RM nativ
T1TSE sag.
T2TSE sag.
T2FLAIR 2d
Clinic: - compresie medulara toracala operata; laminectomie T5-T7
RM: - cordonul medular de la T2 la T5 are calibru crescut si prezinta central semnal hiperintens T2 si hipointens T1 si FLAIR. De la T6 la T7 cordonul are dimensiuni reduse si contur neregulat. Epidural la acelasi nivel se remarca ingrosarea heterogena si neregulata a spatiului.

HIDROSIRINGOMIELIA
RM contrast
T1TSE sag.+ Gd
T1TSE ax. +Gd
Post-contrast se evidentiaza procesul congestiv epidural si incarcarea periferica a cavitatilor siringomielice.

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL
Traumatisme Fractura-tasare. Hidrosiringomielie

Fractur-tasare vertebr L1 operat
Clinic: sindrom de coada de cal senzitivo-motor
T12
T12
T2TSE sag.
T1TSE sag. Mielografie RM
RM: -fractura-tasare a corpului vertebral L1, cu retrolistezis -compresia sacului dural si a conului medular -modificari de siringomielie la T12 -cifoza toracala inf. si lombara sup. si scolioza lombara dextroconcava

IN LOC DE CONCLUZII
In interpretarea imaginii se va urmari:
Aliniamentul corpurilor vertebrale

Forma si dimensiunile canalului rahidian Forma si dimensiunile cordonului medular Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale Forma, dimensiunile si semnalul discului
Spatiul epidural
Radacinile nervoase
Tesuturile paravertebrale
Aspectul sacrului

SCHWANNOM
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Neurofibrom:
- pot fi dificil de diferentiat
Ependimom mixopapilar - de obicei mai mare si mai bine vascularizat , cu hemoragii mai frecvente - poate sa nu se distinga de schwannom gigant
Fragmente discale extruzate - pot mima schwannomul - de obicei sunt hipointense si nu se accentueaza post sc

SCHWANNOM PARAVERTEBRAL TORACAL INFERIOR DREPT(extradural).
T2TSE cor.
. T2TSE ax.
T1TSE ax.+Gd
Mielo RM cor.
Mielo RM sag.

NEUROBLASTOM OPERAT RECIDIVAT
l l 2
Dg. de trimitere: -status postlaminectomie L1-L2 cu extirpare de tumor epidural Clinic: -dureri intense lombo-sacrate persistente iradiate pe mb. inf. dr -parestezii membrul inf. dr.
T1TSE sag. contrast
T1TSE ax. contrast
RM: -Arie neregulat-ovalar, polilobat, relativ bine conturat, situat paravertebral posterior i lateral n dreapta, extins de la marg. inf. a corpului vertebral L1 la marginea inferioar a corpului vertebral L2. -leziunea ocupa gaura de conjugare L1 si partial canalul rahidian n plan anterior, deplasnd postero-lateral stng i comprimnd sacul dural i coninutul acestuia. -dup adm. s.c. se observ creterea marcat a intensitii semnalului formaiunii n special la nivelul componentei paravertebrale, - modificri cicatriceale cu aspect fibroadipos n prile moi posterovertebral L2 -L4 n dreapta

7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA IRM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

La adult, patologia acestui compartiment este dominat de tumorile benigne

ale tecii neurale nervoase

metastazelor leptomeningeale Agenii de contrast paramagnetici mbuntesc att sensibilitatea ct i

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

T1SE cor. T2TSE ax. T2TSE sag.

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Dg. de trimitere: Sdr. de compresie medular T3 Clinic - ataxie spinal

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

T1TSE cor. contrast

-dup administrarea s.c. apare o intensificare uoar i neomogen a semnalului tumorii

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR

T1TSE sag. contrast

T1 TSE ax. contrast T1TSE cor. contrast

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR

T2TIRM sag. (FLAIR) T2TIRM cor. (FLAIR)

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

*periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

PATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR

Gliom de nerv optic

Leziuni osoase (displazie de aripa sfenoidala cu sau fr pseudoartroz)

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

cel mai frecvent simptom este durerea

tumora de radacini nervoase, bine delimitata, care se accentueaza intens post sc

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Absenta captarii centrale a sc. confirma caracterul chistic al leziunii.

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

T1TSE cor. contrast T1TSE ax. contrast T1TSE sag. contrast

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Meningiom cervical intradural

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Meningiom dorsal calcificat

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Meningiom de sac dural

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Este cea mai frecvent tumor de con medular (>65%)

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

3 conul medular 4 rdcini nervoase posterioare 5 coada de cal

6 filum terminale 7fundul de sac dural

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

PATOLOGIA SPAIULUI INTRAMEDULAR

T1TSE sag. contrast

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE

Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical

PATOLOGIA SPAIULUI INTRAMEDULAR