Tehnici de investigaţie

imagistică
în tumorile bazei craniului
și gâtului
Explorarile imagistice
secţionale au creat un impact
formidabil în oncologie.
Creşterea complexitaţii
protocoalelor terapeutice a
reclamat necesitatea:
- unei evaluări preterapeutice
cât mai exacte,
 - unei riguroase monitorizări
post-terapeutică (în scopul
aprecierii gradului de
răspuns, a detectării precoce
a recidivelor sau
complicaţiilor terapeutice).
Eficacitatea unei explorări
imagistice este determinată
de:
- performanţa tehnică,
- impactul diagnostic,
- impactul terapeutic,
- impactul asupra sănătăţii.
Explorarea imagistică în
tumorile faringo-
laringiene a cunoscut o
evoluţie progresivă,
determinată de:
 - acumularea experienţei
în acest domeniu,
- performanţele tehnice
pe care le-au dobândit
metodele în ultimii ani.
• Computer tomografia –
subramură a radio-
imagisticii medicale
rezultată din asocierea
razelor X şi a computerului.
Regiunea bazei craniului, a
spaţiilor exocraniene
adiacente, a masivului osos
facial şi a structurilor moi
ale gâtului, a fost totdeauna
o zonă "ingrată“( S. Georgescu).
 Explorarea CT în patologia căilor
aerodigestive superioare

Rol diagnostic
- redus - regiunea având accesibilitate
clinică
- patologia tumorală - indicaţia
principală pentru CT
 Explorarea CT în patologia căilor
aerodigestive superioare

M odificări CT cu valoare diagnostică:

• asimetria componentelor structurale

ale regiunii
• existenţa leziunii având caractere
diferite faţă de structurile normale
• comportamentul variabil la contrast
i.v.
• distrucţii osoase
 Evaluare post-terapeutică

• precizarea gradului de răspuns

• diagnosticul complicaţiilor

• detecţia recidivelor
Răspunsul tumoral
– Modificări dimensionale
– Modificări în compoziţia
tumorii
 Aportul examenului CT (I)
• afirmarea leziunii
• localizarea ei şi identificarea
punctului de plecare
• raporturile cu structurile
vasculare (comprimate, invadate,
înglobate)
 Aportul examenului CT (II)
• aprecierea conţinutului (grăsos,
chistic, tisular, calcar etc.)
• precizarea elementelor de
agresivitate (limite, necroze,
invazie vasculară, lize osoase)
Masele cervicale (tehnica de
examinare CT)
 Masele cervicale (I)
Adenopatiile
• Clasificare
• Criterii de anormalitate:
- criteriu dimensional (peste 10 mm
pentru cele cervicale şi 5 mm pentru
cele retrofaringiene
- criteriu structural - defectul focal
central şi
captarea inelară a contrastului
 Masele cervicale (II)

Adenopatiile
• Clasificare
• Criterii de anormalitate:
- delimitarea (margini şterse,
indistincte –
penetraţie extracapsulară)
- raportul cu circumferinţa vasculară
(peste 25% = invazie)
- număr (gruparea în ciorchine)
Adenopatie retrofaringiană
 Faringe

Secţiune sagitală la nivelul tractului aero-digestiv. CO –

cavitate orală, CN – cavitate nazală, RF – rinofaringe, OF
– orofaringe, HF – hipofaringe, L – laringe
 Rinofaringele
Rolul ex am enului CT
• diagnostic + -
• stadializare (extensia în fiecare direcţie)
• distrucţii osoase la nivelul bazei
craniului
• interesarea sinusului cavernos şi
extensia endocraniană
• evaluarea post terapeutică
(recidivă/complicaţii)
Rinofaringele superior şi fascia faringo-bazilară
M odificări CT cu valoare diagnostică

• asimetrie a spaţiului mucos mai

mare de 5mm
• masă tisulară având caractere
densitometrice diferite faţă de
structurile adiacente
• comportamentul variabil la
contrastul intravascular,
M odificări CT cu valoare diagnostică

• disrupţia planurilor tisulare

adiacente şi infiltrarea lor
• creşterea în volum a muşchilor
deglutiţiei
• distrucţii osoase la nivelul bazei
craniului
• modificări asociate (sinusite,
otomastoidite)
Diagnosticul complicaţiilor

• sinuzite, otomastoidite
• necroza de lob temporal
• encefalomielopatia
 Ex tensie superioară

Ex tensie laterală
 Fosa petrigopalatină

Ex tensie anterioară
 Cavitatea orală (I)
(limba, planşeu oral, TRM, vestibul oral, buze)
Bilanţ CT preterapeutic

• Mărimea (volumul) şi morfologia

tumorii primare
• Gradul interesării - depăşirea septului
median contraindică actul chirurgical
curativ
• Invazia muşchilor milohioidieni şi
extensia în spaţiul submandibular
 Cavitatea orală (II)
(limba, planşeu oral, TRM, vestibul oral, buze)
Bilanţ CT preterapeutic

• Invazia TRM, spaţiului

pterigomandibular, eventual
parafaringean
• Invazia sinusului maxilar
• Invazia şanţului pelvilingual,
gingivooral – mandibulei
• Starea ganglionilor limfatici regionali
(dimensiuni, număr, structură, raport
cu axele vasculare)
Tum oră de hem iplanşeu
oral drept, cu interesarea
şanţului pelvilingual şi cu
adenopatii
 Orofaringe
(văl palatin, pereţi faringieni, lojă amigdaliană, baza
limbii)
Bilanţ CT preterapeutic

• Mărimea şi morfologia tumorii primare

• Extinderea în fiecare direcţie (TRM, sept
median, spaţiul parafaringean,
laringohipofaringe etc.)
• Interesarea osoasă
• Raporturile cu pachetul vascular (deplasat,
invadat)
• Adenopatiile regionale (localizare, volum,
structură, contur, iodofilie etc.)
Tum oră de lojă
am igdaliană stg. cu
interesare de văl
palatin, perete
lateral faringian şi
trigon retrom olar
 Laringele şi hipofaringele

Secţiune sagitală Secţiune coronală

 Tumori de laringo-hipofaringe

Indicaţiile examenului CT:

• Toate cazurile unde este luată

în discuţie o terapie
conservatoare iar endoscopia
nu poate preciza extinderea
reală.
 Tumori de laringo-hipofaringe
Indicaţiile examenului CT:

• Indicaţii relative:
–Leziuni mici, clinic fără semne
de extensie profundă
–Leziuni extinse unde
laringectomia totală este
singura opţiune terapeutică
 Explorarea CT trebuie să precizeze:

• Extinderea infraglotică
• Starea comisurii anterioare
• Starea cartilagiilor
(condensarea, erodarea,
distrugerea)
• Cauzele fixării corzii vocale
 Explorarea CT trebuie să precizeze:

• Diseminarea în spaţiul
preepiglotic (PES) sau
paraglotic (PGS)
• Extinderea exolaringiană (gât,
baza limbii etc.)
• Starea ganglionilor limfatici
regionali
• Raporturile cu pachetul
vascular
 Tumori benigne

Laringocel
Tumori glotice
Tumori sinus piriform
ANGIO-CT ARTERIAL
Angio-CT
carotidă
 Imagistica prin
Rezonanţa Magnetică
(IRM)

43
 Pacientul este aşezat în poziţie de
decubit dorsal, cu gâtul în uşoară
extensie, paralel cu masa de
examinare. În cursul examinării este
necesară o excelentă cooperare a
pacientului; tusea, dispneea, agitaţia
şi deglutiţia fiind surse de artefacte
care fac ca examenul să fie
neinterpretabil.
 Protocolul de bază presupune o
secvenţă cu obţinerea ecoului de
spin ponderat în T1 înainte şi
după injectarea de gadolinium şi
ponderat în T2.
 Secvenţele ponderate în T1 sunt mai
anatomice şi dau o bună rezoluţie
spaţială. Injectarea de gadolinium
permite o creştere a semnalului emis
de mucoase şi de către ţesutul
patologic, asigurând astfel o
sensibilitate şi o specificitate crescută
a detecţiei ţesuturilor tumorale.
 Secvenţele ponderate în T2 sunt
mai sensibile la artefacte, dar
realizează o foarte bună rezoluţie
tisulară, permiţând să se facă cu
multă corectitudine diferenţierea
între invazia neoplazică, edem sau
fibroză şi putând pune mult mai
bine în evidenţă eventuala invazie
neoplazică a cartilajelor.
Tumoră hemilaringe dr. (CT, IRM)
Tumoră laterocervicală stg..
Tumoră hemilaringe stg.
Angio carotidian
Angio carotidian:
Tumoră
laterocervicală dr.
Tumoră glotică stg.
Tomografia prin emisie
de pozitroni asociată
cu Computer
tomografia (PET/CT)
Echipamentele PET combinate
cu CT reprezintă tehnologia
de vârf a diagnosticării
imagistice oncologice, dar
poate furniza informaţii
inaccesibile cu alte metode în
cazul unor boli neurologice şi
cardiologice.
Ideea montării ambelor
dispozitive pe acelaşi
suport a fost lansată de D.
Townsend, în anul 1999.
 PET şi PET CT în
oncologie

 Detectarea tumorilor primare şi

metastatice

 Stadializarea tumorală

 Monitorizarea efectelor terapeutice

Formaţiune tumorală latero-cervicală stg.
 Concluzii

 Tehnicile noi de imagistică,

funcţionale sau metabolice,
permit aprecierea naturii
tumorii reziduale şi
precizarea existenţei
leziunilor multifocale sau
secundare.