Aparat reno-urinar

Anatomie si semiologie
Aparatul urinar

APARATUL URINAR

Aparatul urinar (excretor)

 totalitatea organelor care

au ca principală funcţie
eliminarea din organism a
substanţelor rezultate din
catabolism, prin formarea
şi eliminarea urinii

Deosebim
- rinichiul
- căile excretoare
Aparatul urinar

RINICHIUL

Rinichiul - organ pereche

- funcţie → producerea urinii

Topografie

- în cavitatea abdominală
retroperitoneal, in loja renală, de o
parte şi de alta a coloanei
vertebrale
- superior → plan prin T11
- inferior → L2-L3

Rinichiul drept – cu 1-2 cm mai jos

situat, datorită ficatului
Aparatul urinar

Faţa post.  peretele post. al trunchiului în dreptul

coastei a XII-a

Faţa ant. → încrucişată de mezocolonul transvers

 rinichii sunt situaţi atât în etajul supramezocolic
cât şi în cel inframezocolic

-Rinichiul stâng  splina, pancreasul şi stomacul;

colonul descendent şi ansele intestinale, de care
este separat prin peritoneul parietal.

-Rinichiul drept  ansele intestinale, colonul

ascendent, ficatul şi duodenul

Extremitatea superioară  suprarenale

Extremitatea inferioară  m. iliopsoas

Aparatul urinar

Rinichii sunt fixaţi într-un înveliş conjunctiv

fibros → fascia renală

Între fascie şi rinichi → grăsimea perirenală

Aparatul urinar

Configuraţie externă

- formă caracteristică de bob de fasole;

- la adult 10-12 cm / 5-6 cm / 3-4 cm
≈ 120-150 g.
Culoare - brun-roşcată

Prezintă:
2 feţe – ant. şi post.
2 poli – sup. şi inf.
2 margini – laterala - convexă şi
- mediala – concava -> o incizură
–> hilul rinichiului, unde se inseră pediculul
renal
 Aparatul urinar

Structură
-secţiune longitudinală prin
marginea laterală a rinichiului
→ la exterior - o capsulă fibroasă
parenchimul renal
→ zonă periferică – corticala renală
profundă - medulara renală

Parenchimul delimitează o cavitate – sinusul

renal, corespunzând la exterior hilului renal
→ conţine elementele pediculului renal
Aparatul urinar

Zona medulară - roşie;

- 8-15 arii triunghiulare -

piramidele renale Malpighi → baza
spre exterior (corticală) şi vârful -
papila, spre sinusul renal
Papilele ≈ 15-20 de orificii care se
deschid în calicele mici, drenând
urina.

Piramidele Malpighi - striaţii

longitudinale paralele → canalele
renale (tubii renali Bellini).

Între piramidele Malpighi - coloane

de substanţă corticală denumite
columnele renale Bertin.
Aparatul urinar

Zona corticală - culoare mai

deschisă; aspect granular

Deasupra piramidelor Malpighi

→ piramidele Ferrein

Substanţa corticală, aflată între

piramidele Ferrein alcătuieşte
labirintul cortical

Rinichiul este structurat în lobi

şi lobuli, având ca unitate
morfofuncţională nefronul.
Aparatul urinar

ARTERELE artera renală → înainte de hil se împarte în 4 ramuri

prepielice şi o ramură retropielică
în coloanele Bertin,  artere interlobare, care ajung până la limita
dintre medulară şi corticală  artere arcuate sau în arcadă.
în zona corticală printre piramidele Ferrein,  artere interlobulare 
arteriole aferente, care pătrund în capsula Bowman
la nivelul glomerulului arteriola aferentă se capilarizează  cca. 50
de anse capilare;
la capătul terminal se strâng  din nou o arteriolă → arteriola
eferentă, care părăseşte capsula prin acelaşi loc pe unde a
pătruns şi arteriola aferentă.
arteriola eferentă se îndreaptă spre tubii contorţi şi ansa Henle
unde se capilarizează din nou
Aparatul urinar
Aparatul urinar

Venele
din reţeaua capilară  vene care urmăresc
sistemul arterial → vene interlobulare
- la limita corticală/medulară  vene în arcadă,
paralele cu arterele în arcadă.
 vene interlobare - în coloanele Bertin,
paralel cu arterele interlobare
- la marginea bazinetului  vena renală → în
vena cavă inferioară
Aparatul urinar

Limfaticele

- superficiale şi profunde
- drenează în ganglionii hilari →
lombari

Inervaţia

- dublă
- simpatică cu originea
în măduva T4-L4, care ajung la
rinichi prin nervii splanhnici şi

-parasimpatică - din
fibre ale nervului vag, via plexul
celiac
Aparatul urinar

CĂILE EXCRETOARE ALE URINII

Urina eliminată prin orificiile papilare

→ în calicele mici → în calicele mari →
pelvisul renal → în ureter → vezica urinară

Calicele mici

- tuburi musculo-membranoase
situate în sinusul renal, care se inseră, cu
una din extremităţi pe papilele renale iar cu
cealaltă se unesc cu alte calice similare,
formând calicele mari - (6-12)
Aparatul urinar

Calicele mari (2 - 3)

- pâlnii musculo-membranoase situate în sinusul

renal, rezultând din unirea calicelor mici

Pelvisul renal (bazinetul)

- formaţiune musculo-membranoasă dilatată ≈

pâlnie şi turtită dinainte spre înapoi
baza  confluenţa calicelor mari
vârful corespunde ureterului
Aparatul urinar

Ureterul
- tub lung de 25-30 cm cu calibru inegal,
care face legătura între bazinet şi vezica
urinară
- în raport cu peretele posterior al
abdomenului, în dreptul apofizelor
transverse ale vertebrelor lombare
- coboară vertical spre unghiul de
bifurcaţie al arterei iliace comune şi, apoi,
intrând în micul bazin, se îndreaptă spre
vezica urinară în care se deschide
Aparatul urinar
Aparatul urinar

Deosebim două porţiuni:

- una abdominală, de la
bazinet până la intrarea în micul bazin şi
- pelviană, care se întinde de la
micul bazin până la vezică

La joncţiunea cu peretele vezicii

ureterul formează un unghi ascuţit, apoi
pătrunde oblic prin perete, pe o distanţă
de cca 1-2 cm şi se deschide printr-un
orificiu pe faţa internă a vezicii
Aparatul urinar

Vase şi nervi

Arterele - din artera renală, arterele

genitale, artera vezicală inferioară
şi artera hipogastrică.

Venele converg spre vena iliacă

internă.

Limfaticele sunt drenate în

ganglionii lombari.

Inervaţia este dublă, simpatică şi

parasimpatică.
Aparatul urinar

VEZICA URINARĂ

Este un organ cavitar cu rol

de rezervor pentru colectarea urinii
înainte de a fi eliminată.

Topografie

Este situată în micul bazin, în loja

vezicală, parţial învelită de peritoneu.
Aparatul urinar

Raporturi :

Faţa anterioară - simfiza pubiană

Faţa post.
– superior - ansele intestinale şi
colonul sigmoid
- inferior cu rectul la bărbat şi uterul
la femeie

Feţele lat. – mm. ridicători anali

Fundul vezicii - la bărbat

- canalele deferente, veziculele
seminale şi baza prostatei de care
aderă,
- la femeie cu ligamentele largi
Aparatul urinar

Configuraţie

- formă ovoidă - plină

- turtită, de cupă, - goală

- 3 părţi:

Vârful (polul vezical) îndreptat în

sus şi anterior,

Corpul - porţiunea cea mai

voluminoasă

Fundul – partea inferioară

Aparatul urinar

Corpul
- 4 feţe – anterioară,
posterioară şi 2 laterale

Fundul vezicii
- orificiile celor două
uretere şi orificiul intern al
uretrei.

Porţiunea orificiului
uretrei → colul vezicii

Cele 3 orificii → trigonul vezical

Aparatul urinar

Structură

Peretele vezicii - elastic şi contractil,  modificarea volumului de la 200-250

de cm3 până la 700 cm3.

Pereţii vezicii sunt formaţi din 4 tunici:

-tunica mucoasă
-tunica submucoasă
-tunica musculară - formată din fibre musculare netede dispuse în
3 straturi: extern longitudinal, mijlociu circular şi intern longitudinal.
În jurul orificiului uretrei stratul mijlociu formează sfincterul vezical intern.
-tunica seroasă (peritoneul) acoperă faţa posterioară a vezicii; în
rest, aceasta este tapetată de adventice.
Aparatul urinar

Vase şi nervi

Arterele - ramuri ale arterei

ombilicale, iliace interne,
hemoroidală, ruşinoasă şi
obturatoare

Venele - în plexurile vezico-

prostatice, vezico-seminale  vena
iliacă internă

Limfaticele - drenate în limfonodulii

latero- şi prevezicali, ulterior
hipogastrici, presacraţi
 Aparatul urinar

Inervaţia vezicii - dublă, senzitivă şi motorie

Inervaţia motorie
- fibre simpatice - în măduva lombară.
- fibrele parasimpatice - în măduva
sacrată,  nervii pelvieni; au acţiune opusă
simpaticului.
Fibrele somatice - măduva sacrată S1-S3 
nervul ruşinos → inervează sfincterul extern, cu
control voluntar
Inervaţia senzitivă
- formată numai de fibre senzitive
parasimpatice - în nervii pelvieni
Aparatul urinar

URETRA

- canalul prin care se elimină urina

stocată în vezica urinară
- dismorfism sexual

Uretra la bărbat

- canal cu traiect şi calibru neuniforme ≈

15-20 cm, începând de la fundul vezicii
urinare şi până la capătul penisului → se
deschide prin orificiul extern – meatul
uretral
- are atât rol în excreţie, prin eliminarea
urinii, cât şi în reproducere, prin
eliminarea lichidului spermatic
Aparatul urinar

Deosebim 3 porţiuni:

Uretra prostatică - corespunzătoare prostatei (3-4 cm)

- se deschid ductele ejaculatoare şi canalele excretoare
ale prostatei.
la origine, imediat sub vezică  sfincterul intern al
uretrei.

Uretra membranoasă - cea mai scurtă (1-2 cm).

- la nivelul perineului; pe traiectul ei  sfincterul uretral
extern, voluntar.

Uretra peniană, cea mai lungă (10-14 cm), corespunde

penisului
Aparatul urinar

Uretra la femeie

- are exclusiv funcţie excretorie

- diferă de cea a bărbatului prin
dimensiuni (4-5 cm) şi raporturi.

Prezintă un sfincter intern involuntar

şi unul extern voluntar.

Este foarte elastică şi se poate

dilata cu uşurinţă.
Aparatul urinar

- o porţiune pelviană şi alta perineală,

separate între ele prin diafragmul uro-
genital:

Porţiunea pelviană - mai lungă (2-3 cm)

- înconjurată intim pe toată lungimea ei de
sfincterul extern striat al uretrei, care se
întinde de la colul vezicii până la diafragmul
uro-genital

Porţiunea perineală (cca. 1 cm) -străbate

diafragmul uro-genital, aderând intim la
planurile constitutive ale acestuia.
NEFRONUL= unitatea morfo-functionala a
rinichiului, in care se formeaza urina
-1-1.3mil nefroni/rinichi;
-dupa 40 ani se reduc la 10%/10ani;
-nu se regenereaza;
COMPONENTE
Corpusculul renal Malpighi:
- glomerul
- capsula Bowman
Tubul urinifer - 3 segmente:
- tubul contort proximal
- ansa Henle
- tubul contort distal → se deschide într-un tub colector Bellini
 Glomerulul = ghem de capilare între între arteriola aferentă
(aa) şi cea eferentă (ae) ⇒ presiune hidrostatică ↑ (60 mmHg)
⇒ adaptare pentru filtrare glomerulară ↑=> urina primara
 Capsula Bowman - înveleşte ghemul vascular şi are:
Foiţă internă - viscerală, care aderă la capilarele glomerulare
Foiţă externă - parietală, care se continuă cu TCP
Polul vascular: locul de intrare a aa şi de ieşire a ae
Polul urinar: locul de ieşire a urinei
Tubul urinifer

 Segmente : TCP, AH, TCD

 continuă capsula Bowman şi are o lungime de 45-65mm
(120 km, suprafaţa 12mp)
TCP
 localizat in cortextul renal
 primeste tot ultrafiltratul glomerular
 intervine în reabsorbţia apei, NaCl, glucozei,
aminoacizilor, vitaminelor si secretie
ANSA HENLE
 Formă de tub în U
 Nefronii cu corpusculi renali situaţi în cele 2/3 externe ale corticalei,
posedă AH scurte (14mm), iar cei care au corpusculi renali localizaţi
juxtamedular au AH lungi (26mm) - 15-20%
 Ram descendent -foarte permeabil la apă şi puţin permeabil pt uree şi
ioni – adaptată procesului de difuziune
 Ram ascendent - impermeabil pt apă şi permeabil pt ioni, iar portiunea
groasă este impermeabilă pentru apă şi uree
Rol – concentrarea si dilutia urinii
TCD

Localizat in cortexul renal

prima 1/3 functioneaza ca şi segm asc gros AH
restul de 2/3 functioneaza ca şi tubul colector
Prezintă receptori pt ADH
Au rol in reabsorbtia de Na si Cl şi secreţia de K
 TUBI COLECTORI
 rol: definitivarea urinei + colectarea şi transportul urinei
 Un TC drenează în calice urina produsa de aprox. 2800 nefroni
 - mai mulţi TC (8 -10) se unesc ⇒ TC comun care coboară în medulară ⇒
până în zona papilară ⇒ se golesc în calice

 Macula densa (MD) - între AH şi TCD -componentă a aparatului

juxta - glomerular; conţine celule specializate cu rol în mecanismul de
autoreglare a FG
rol: controlul funcţiei nefronului
 Tub contort proximal
Arteriola eferenta

Arteriola aferenta
Glomerul

Capsula Bowman

ANATOMIE
NEFRON
Tub contort distal

Ansa lui Henle

Tub colector
Glomerul- structura
FUNCTIILE RINICHIULUI
 Excreţia produşilor de catabolism şi a substanţelor chimice străine
 Reglarea balanţei hidro-electrolitice
 Regalarea echilibrului osmotic
 Reglarea echilibrului acido-bazic
 Reglarea TA (PG,renina)
 Reglarea eritropoiezei (sinteza eritropoietinei)
 Sinteza Vit. D activă (calcitriol)
 Gluconeogeneză (în timpul postului prelungit)
Mecanismele de formare ale urinei
 Filtrarea glomerular (FG)
 Reabsorbţia tubulară (R)
 Secreţia tubulară (S)
Rata de excreţie = FG – R + S
Clearance = cantitatea de plasmă depurată de o anumită
substanţă pe unitatea de timp
Cl= U x V / P
U = Concentraţia urinară a substanţei
P = Concentraţia plasmatică a substanţei
V = Debitul urinar
 Filtrarea glomerulara
 primul proces în formarea urinei
 are loc prin trecerea pasivă a apei şi a componenţilor plasmatici
micromoleculari din capilarele glomerulare în capsula Bowman ⇒ urina
primară
 urina primara este un ultrafiltrat de plasmă, cu o compoziţie
asemănătoare cu cea a plasmei, dar fără proteine ⇒ plasmă
deproteinizată
-izotonă (300 mOsm/l)
 Cantitate: GFR = 125 ml/min = ⇒ 180 l/zi (20% din fluxul plasmatic renal)
 Evaluare prin: Clearance cu creatinină = 120 ± 15 ml/min
!! Creatinina, ca şi inulina, se filtrează dar nu se reabsoarbe şi nu se secretă.
 Reabsorbtia si secretia
 se formează urina definitiva
 tubii reabsorb total sau în mare cantitate substanţele utile şi
în cantitate mică pe cele toxice.
 Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care sunt eliminate
prin urină numai când concentraţia lor sanguină a depăşit
limitele fiziologice (apa, glucoza, Nacl, bicarbonaţii etc.).
 Substanţele toxice sunt substanţe fără prag, eliminarea lor
urinară făcându-se imediat ce apar în sânge.
 Apa este reabsorbită în proporţie de 99%, sărurile şi în
particular clorura de sodiu, în proporţie variabilă (98 – 99%).
 Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie
mult mai mică (33% ureea, 75% acidul uric).
 Secreta unele substanţe, ca amoniacul, cu rol foarte
important în echilibrul acido-bazic.
 Reglarea activitatii renale
 Se realizează prin 3 mecanisme principale :
- nervos- asigurat de sistemul nervos vegetativ
- umoral
- intrinsec de autoreglare
 SNC dispune de 2 mecanisme de reglare :
- neuro-umorală prin intermediul ADH
- una pur nervoasă prin nervii vegetativi
 Umoral-ADH, adrenalina şi noradrenalina, hormonii
corticosuprarenali (aldosteronul in special), tiroidieni,
parathormonul
 Mecanismul intrinsec de autoreglare:
- menţine constant debitul sanguin renal şi în consecinţă şi
debitul FG, la variaţii al TA 80-200mmHg
Principalele simptome si semne

1. DUREREA
2. TULBURARILE DE MICTIUNE
3. TULBURARILE DE DIUREZA
4. EDEMUL RENAL
 DUREREA - colicativa

- elemente declansatoare- trepidatii, efort fizic intens, consum excesiv de lichide

- sediul de regula este lombar- cu iradiere anterioara pe traiectul ureterului, in flanc,
hipogastru si catre organele genitale externe
- debut brusc, este paroxistica
- accentuata la palparea si percutia lojei renale (Manevra Giordano), tuse, stranut, respiratie
profunda
- pacient agitat, cauta o pozitie antalgica
- sediul durererii orienteaza catre locul obstructiei
-insotita de  tulb de mictiune- polachiurie,disurie; +/- febra, urini urat mirositoare,
hematurie
 manifestari digestive reflexe- varsaturi, ileus, meteorism
 manifestari cardiovasculare- bradicardie, hipotensiune
- ameliorare – caldura locala, antispastice, antialgice
-cauze – obstacol la nivelul tractului urinar – in principal litiaza, dar si cheguri sange,
fragmente de tesut renal (neoplasm,TBC)
-pielonefrita acuta – in special cea secundara obstructiei
- ptoza renala, cudurile ureterale, traumatisme renale, infractul renal etc
DG diferential – lumbago, apendicita acuta, colica biliara, afectiuni genitale etc
 DUREREA - necolicativa
 Lombara, de origine renala
 acuta - PNA, GNA, flegmon perinefritic
 cronica – litiaza coraliforma, nefropatia interstitiala, GNC,TBC renal, neoplasm ren
 uni/bilaterala, de intensitate variabila
 nu este paroxistica, nu iradiaza descendent
 Pelviperineala
 la niv bazinului cu iradiere in perineu, uretra, funiculo-scrotala
 accentuate la mers, pozitie sezanda, palparea hipogastrului
+/- polachidisurie
 cauze- cistita, tumori ale vezicii urinare, afectiuni ale prostatei si gl seminale,
afectiuni ale uretrei
 De origine vezicala
 in hipogastru, cu iradiere catre meat la femeie si gland la barbati
 se accentueaza la sfarsitul mictiunii
 difuza – prin retentie progresiva de urina (adenom al prostatei) sau sub forma de
tenesme vezicale
 Cauze- infectii urinare joase, TBC vezical, carcinom al vezicii urinare
 TULBURARI DE MICTIUNE
 Polachiuria = cresterea frecventei mictiunilor
 cistita acuta, cistita TBC, calculi vezicali, adenom al prostatei, compresie
vezicala- sarcina, tumori uterine, ovariene
 polachiurie prin poliurie- ingestie crescuta de lichide, diuretice, DZ, diabet
insipid etc
 diurna/nocturna
 Disuria = dificultate a actului mictional
 initiala- adenom si adenocarcinom de prostatei
 terminala – cistite, calculi vezicali
 totala – afectiuni ale uretrei- uretrita, polipoza uretrala etc
 Mictiunea dureroasa – aceleasi afectiuni care provoaca si disuria etc
 TULBURARI DE MICTIUNE

 Retentia de urina = incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul

 incompleta –obstacol subvezical- adenom prostatic
 Completa – cronica –urinat prin “prea plin”
- acuta – instalare brusca la un pacient fara simptomatologie urinara
anterioara
- ex fizic – prezenta globului vezical
 Incontinenta urinara = pierderea functiei de rezervor a vezicii urinare
 falsa- prin prea plin !! Exista reziduu postmictional
 adevarata – urina se pierde pe masura ce ajunge in vezica !! Vezica goala in
permanenta  in afectiunile medulare S3-S5, dupa interv chirurgicale pentru
adenom al prostatei
 Incontinenta urinara de efort – femei multipare, ruptura de perineu etc
 Enurezisul – pierdere involuntara de urina – spina bifida, afectiuni renourinare
 Mictiunea imperioasa = nevoia de a urina imediat ce apare senzatia de mictiune
 Tenesmele vezicale= mictiuni imperioase, dureroase, ineficiente- cistite,
afectiuni ale uretrei post,etc
 Mictiunea rara = 1-2 mictiuni/24 ore – cu oliguria in IRA,GNA; cu diureza normala -
 TULBURARI DE DIUREZA
 POLIURIA = diureza > 3000 ml/24ore
-fiziologica – stress, frig
-patologica – faza de reluare a diurezei in IRA, faza poliurica a PNC, faza
de vindecare a GNA; cauza cardiaca, diuretice, DZ, diabet insipid etc
 OLIGURIA = diureza sub 400/500 ml/24ore
- Fiziologica –reducerea severa a aportului de lichide,transpiratii
excesive
- Patologica – prerenala- soc hypovolemic, dezechilibre H-E,hTA
- renala GNA sau nefropatii tubulointerstitale
-postrenala – uropatie obstructive
- Tranzitorie (fiziologica)/permanenta (stadiul final IRC)
 ANURIA – diureza<100ml/24 ore !! Intotdeauna patologica
-reversibila (IRA)/ireversibila (IRC-stadiul terminal)
-functionala – hipovolemie,hTA, acidoza
-organica – GN, NTI acute, nefropatii vasculare
 OLIGOANURIE
EDEMUL RENAL

 La nivelul fetei (palpebral), membre inferioare, organe

genitale externe- mai accentuat dimineata
 Alb, moale, pufos, lasa godeu usor
 Nefritic- incapacitatea R de a excreta Na ingerat –GNA
 Nefrotic – scaderea presiunii coloid-osmotice a plasmei –
sdr nefrotic
SIMPTOME EXTRARENALE
 Sunt variate şi reflectă răsunetul general asupra tuturor aparatelor şi
sistemelor
 Alterarea stării generale:
 indispoziţie, astenie, fatigabilitate, GNC, IRC
 frisoane, febră, transpiraţii: GNA,GNA,PPNNAA
 Tegumente şi mucoase
 Prurit, uneori sever 
 manifestări hemoragipare cutaneo-mucoase
 Sistemul osteo-articular  
 dureri osoase – osteopatia renală din tubulopatii, insuficienţă renală
cronică
 fracturi patologice
Aparatul cardio-vascular
Dispnee, palpitatii
HTA

IC stângă (EPA în GNA, SN, IRA)

tulburări de ritm –tahicardie, bradicardie (SN)
dureri precordiale:
- pericardită uremica– stadiul final al IRC-
- cardiomiopatii- cardiopatii ischemice, cardiomiopatii
sincopa – micţională (hipervagotonie nocturnă)
Aparatul respirator – epistaxis, dispnee, hidrotorax drept/bilateral –
SN, pneumopatii
 Aparatul digestiv 
halenă amoniacală: IRc
anorexie, greţuri, vărsături
hematemeză şi melenă
diaree sau ileussdinamic (colică RU)
Sistem nervos central

cefalee, vertij, fosfene, acufene

obnubilare, somnolenţa, comă

convulsii -encefalopatie uremică, eclampsia gravidica

tremor – flapping tremor – sindrom extrapiramidal

astenie musculară, scăderea forţei musculare

segmentare (AVC cu hemipareză)
 Examenul obiectiv al regiunii
lombare, al abdomenului si al
1
•
organelor
. Inspectia genitale
deformarea regiunii lombare (flegmon perinefretic) / bombare uni-/bilaterala a abdomenului
(rinichi polichistic, tumori)
• glob vezical (hipogastru)
• examenul meatului urinar: hipospadias/epispadias, fimoza
• examenul perineului: fistule, abcese
• varicocel simptomatic (pe partea dreapta)

2. Palparea

- normal: rinichiul este nepalpabil; uneori se palpeaza polul inferior al R drept (persoane slabe,
de sex F)
- conditii: in decubit dorsal, lateral si in ortostatism, in inspir profund
- metode: bimanuale /monomanuala

Aspecte palpatorii patologice - rinichi marit de volum → masa tumorala, coboara in inspir, are
contact lombar - rinichi
palpabil: ptoza renala, ectopia renala

Hipertrofia renala bilaterala

- boala polichistica renala / hidronefroza/ pionefroza / reactia inflamatorie perirenala (perinefrita
sclerolipomatoasa)

Hipertrofia renala unilaterala

•punctele dureroase si durerea reflectata
-punctele posterioare: costovertebral, costolombar
-punctele anterioare: subcostal, paraombilical, ureteral
mijlociu
-palparea regiunii hipogastrice: globul vezical
-tuseul pelvin: tuseul rectal (prostata) si tuseul vaginal
(combinat cu palpare hipogastrica)
- palparea organelor genitale externe

3. Percutia

• percutia rinichiului: in procese tumorale (matitate)

• percutia vezicala: glob vezical
• percutia lombara: manevra Giordano

4. Ascultatia: sufluri patologice in unghiul costolombar si/sau

paraombilical
 Sindromul nefrotic
 Proteinurie >3,5 g/zi, selectiva sau neselectiva
Hipoalbuminemie, hipoproteinemie (edemele apar de
regula la albumine sub 2,5 g/l);
Hiperlipoproteinemie.
 Clinic la debut edeme palpebrale, faciale, apoi
declive, cu crestere ponderala, mai tarziu
generalizate, cu ascita, revarsate pleurale, EPA;
predispozitie la infectii (sc Ig), tromboza (sc ATIII),
anemie (sc transferina), hipotiroidism,
hipocalcemie.
 Apare in GN, nefropatia diabetica, neoplasme, boli
sistem, postmedicamentos, infectii etc.
 EXPLORAREA PARACLINICA
 SUMARUL DE URINA
- densitatea urinara N:1003-1030 - scazuta – ingestie crescuta de lichide, IRC, PNC
- crescuta – cand exista compusi osmotic activi- glicozurie/proteinurie
!! Densitatea= 1010= dens plasmei =izostenurie
- pH urinar – dependent de alimentatie
 regim bogat in vegetale alcalinizare
 exces de proteine acidifiere
- culoare/ miros
- Glucoza
- Corpi cetonici
- Proteine
- Nitriti
- Urobilinogen
- Bilirubina
- Acid ascorbic
- Eritrocite, leucocite, hemoglobina
Sedimentul urinar completeaza SU si se efectueaza impreuna de rutina.
 Addis Hamburger-H<1000/min,
L<2000/min, C<3/min
 Stansfeld Webb-H<3/µl, L<10/µl
 Proteinurie /24 ore
 Urocultura
 Biochimic - valori ale ureei (n- 10-
40mg/dl), creatininei (n- 0.6-
1.2mg/dl), acid uric (<7mg/dl)
Determinarea unor componente
normale urinare::

uree urinarăuree urinară

creatininarurinarăurinară

acid uricaurinar urinar 
ionograma urinarăionograma urinară
urobilinogen (r. Ehrlich = Ub
Glucozuria

 
N – absenta
Apare cândAglicemia > 180 mg%glicemia > 180 mg%
depinde de capacitatea de reabsorbtie tubulara
Poate fi : trecătoare, permanentă:
Cetonuria

 = Corpiocetonici::--acetonă, --acid
acetilacetic,--β-hidroxibutiric),
 r. Legal (nitroprusiattde sodium – inel
albastru-violet) – inel albastru-violet)
 cauze: cetoacidoză după:-
vărsături,,inaniţie,, intoxicaţie cu alcool,-
diabet zaharat tip I dezechilibrat
 HEMATURIA
 Prin hematurie se intelege prezenta de sange (hematii) in urina
!! Uretroragie = sangerare din uretra anterioara
 Microscopica /macroscopica –>100 000 H/mm3
 Addis - >5000h/min; S Webb >2/camp; dipstick + (2-5)
 Proba celor 3 pahare  sediul hematuriei
– I pahar (initiala) =cauza uretro-prostatica
- III-lea pahar (terminala) = cauza vezicala
- totala = cauza reno-parenchimatoasa/bazinetala/ureterala
 Cauze – GNA,GNC acutizata, tumori renale, nefropatia interstitiala, TBC renala, rinichi polichistic,
guta, b Berger,b vasculare renale, traumatisme, litiaza, infectii, adenom/carcinom prostatic,
prostatite etc
-non-renal – b hematologice, vasculite, iatrogen-anticoagulante
 Dg diferential – urina hipercroma, porfirie, medicamente- rifampicina,alimente-sfecla rosie
 “Scenarii” – colica renala +H = litiaza renoureterala
- H diurna calmata de repaus +/- durere hipogastrica = litiaza vezicala
- H+ febra + frison + polachidisurie+Giordano + = PNA
- H + retentie de urina la un barbat varstnic= adenom prostatic
 PIURIA SI LEUCOCITURIA

 LEUCOCITURIE = leucocite in urina

 PIURIE = leucocite modificate in urina >100 000/mm3  urina
tulbure,opaca,urat mirositoare
 Cuantificare – proba Standsfeld Webb / Addis Hamburger >4 -5 elemente/camp
la ex microscopic
 Cauze – parenchimatoase, interstitiale, neoplasm, litiaza suprainfectata, TBC
renal/vezical,cistita, prostatita, uretrita,etc
 Corelatii clinice
- P + disurie + polachiurie = cistita acuta/ PNA (Manevra Giordano pozitiva)
- P “sterila” + pH acid +/- hematuria = TBC
- P/ L persistenta + proteinuria mica+ pierderea capacitatii de concentrare a R =
PNC
 PROTEINURIA

 N : <150 mg/24ore proteine, din care albumine sub 30 mg

1. GLOMERULARA - 1-3.5 g/24 ore
- selectiva – aproape exclusiv albumine
- neselectiva = albumine+globuline
- Rang nefrotic > 3.5g/24ore
- Rang nefritic < 1-3.5g/24ore
2 TUBULARA <1g/24 ore max 2g/24 ore
- cauze – NTI –nefropatia lupica, NTI cronice, nefropatia toxica- Pb,
Hg, etc
3. DE “FLUX ” - 0.5-10g/24ore- nu se insoteste de edeme sau tulb ale metab lipidic
ca in SN
- cauze -mielom multiplu, amiloidoza, LLC, metastaze osoase
Corelatii clinice – P+H (hematii dismorfice, clindrii eritrocitari) = afectare glomerulara
- P+H(hematii cu morfologie normala) = leziuni ale tractului urinar
!! Proteinurie fiziologica – de efort sau ortostatica – de regula usoara, fara semnificatie
patologica
 Cilindrii
Mulaje segmentare ale tubilor uriniferiudistalii, formate prin
precipitarea diferitelor substanţe celulare sau necelulare (N – rari
cilindri hialini)
Cilindri celulari
hematici

leucocitari

epiteliali

Cilindri necelulari
hialini (incolori, translucizi), consecutiv proteinuriei
ceroşi, granulari (opaci,,de culoare gălbuie) – proteinurie
grăsoşi (SN cu lipurie)şi
pigmentari (impregnaţi cu pigmentiroşu-brun înrHb-urie, Mgb-
uriebsau brun-gălbui – bilirubinurie)
EXPLORAREA IMAGISTICA

 Radiografie renala simpla

 Urografie
 Ecografie abdominala
 Scintigrafia renala
 Computer tomografia
 Rezonanta magnetica
 Explorare endoscopica- ureterocistoscopia
BIOPSIA RENALA

 Ghidata eco/CT
 INDICATII – GNA rapid progresiva
- GN lupica
- Sdr nefrotic fara ameliorare la CS
- hematuria izolata – cand banuim o cauza
parenchimatoasa

 CONTRAINDICATII – diateza hemoragica

- tumora renala
- rinichi unic
- anticoagulante, IRC terminala, febra,
HTA necontrolata