Imuno curs 18

09.05.2019

HS de tip IV

Hipersensibilitate =ri patologic care apare doar la indivizi cu reactivitate imuna

conditionate care de fapt apare doar la cea de tip 1. La 2 este alogenizare, la 3 este o
stimulare repetata, iar la cea de tip 4 depinde tot de tipul de stimulare antigenica.
HS2 – r. citotoxica
HS3 – r .imuna
HS4 – r .celulara
Primele 3 tipuri sunt considerate imediate in timp ce cea de 4 este considerata intarziata. Nu
este adevarat. De fapt, doar prima este imediata.
Mecanismele umorale 1 2 3, celular 4. De fapt nu putem discuta despre un mecanism strict
umoral. La fel si pt strict celular.
Departajarea normalului de patologic – in hs de tip 4 avem consescinta formarea de leziuni
tisulare severe insa departajarea e dificila pt ca ag declansatoare sunt aceleasi ca in r.i.c.In
hs4 avem parcurgerea acelorasi etape, in schimb departajarea s ar putea face in legatura cu
eficienta. La normal este efficient per primam, in timp ce la hs4 aces r.i.u. se desfasoara la al
n-lea contact cu ag. Dureaza prea mult este intens. Ay papi.

Def HS4
= un r.i.c. care se desfasoara trecand prin aceleasi faze ca la normal, cu deosebirea ca este
de intensitate foarte mare, dureaza mult si se insoteste de producerea unor leziuni tisulare
severe.
Ca sa se desfasoare acest r.i., trebuie indeplinite niste Conditii:
1.Ag declansator sa fie o subst cu structura complexa, greu prelucrabila de catre Ag.
2.APC sa fie colonizate de microorganism cu habitat celular.
3.R.i.c. sa se desfasoare in tesuturi in care singura modalitate de raspuns imun indus natural
sa fie r.i.c. ( ex: tesutul cutanat)
ETAPE:
1.Inductie
-se desfasoara intratisular si intraggl
2.Desfasurare:
-intratisular
RIC:
Imuno curs 18
09.05.2019

Ag la nivel tisular sunt recunoscute de macrofage (imunologic nespecific), fiind opsonizate.

APC se activeaza, se impart in 2 contigente ( nonmigratorii si migratorii).Cele nonmigratorii
raman in contact prelungit cu ag si vor elabora si elibera citokine care vor modifica fenotipic
endoteliul vascular plat din dreptul focarului. Cele miigratorii il transporta prin limfaticele
aferente in ggl locoregionali si ajung in PARACORTICALA GGL unde vor expune epitopii prin
MHc1 si 2catre limfocitele T. Daca recunosc ag, devin limfocite T cu memorie si incep sa se
activeze.
T cu memorie parasesc ggl ->limfatic->circulatie-> endoteliu vascular plat din focarul
immunologic->rec molec de adeziune->Adera -> ETAPA DE DESFASURARE pt ca trec
limfocitele prin diapedeza
Intratisular, se activeaza complet. Tcitotoxic + cu TH1 -> eliberarea mediatori citotoxici.
1HS JONS SMOT
2.HS DE CONTACT
3.HS CLASICA INTARZIATA
4.HS GRANULOMATOAS
1- genereaza leziuni tisulare la 48h de la contactul cu ag declansator.

-in t cutanat ->r.i.c

-forma benigna a sensibilitatii de contact ( retardata nu crede asa)

-DERMATITA ACUTA determinata de contactul t cutanat cu ag proteice solubile, caracterizata prin

aparitia unor leziuni ERITEMATO-PAPULO-VEZICULOASE ce se instaleaza la cel putin 48h de la
contact.

-aceste ag au GM mare si structura complexa. Pot patrunde in piele in cantitati reduse in straturile
bazale. Aici, vor putea fi recunoscute de putinele IgG, C3b.Complexele formate pot fi recunoscute
indirect de cel. Langerhans pt ca exprima receptori FCgammaR -> se activeaza si se despart in 2
contingente: cel Langerhans nonmigratorii si migratorii ( care ajung in paracorticala ggl in ariile
timodependente ggl) -> vezi modificarile lor la tabel cursul 3. Exprima pe mb prin MHC 1 si 2 epitopi
pe care ii vor prezenta limfocitelor T. ( primele sunt t supresoare, nr mic de Thelper -> se activeaza )

Pt ca simularea ag este de mica intensitate, ele nu se maturizeaza complet.sunt intre Th1 sau Th2 cu
memorie.Sub aceasta forma revin in circulatie prin limfaticele eferente.REcunosc endoteliul
modificat si adera la el. Trec in tesut. Intra in cooperare cu cel Langerhans nonmigratorii.

Thelper indecise + cel Langerhans se activeaza suplimentar in focarul immunologic -> elaboreaza un
set particular de Il (3 -activator pt mastocite si bazofile; 4 – slab actvator al mastocitelor si
bazofilelor; Histamin realising factor- activ mastocitele; HCSF) -> degranulare mastocitara ->
mecanism inflamator ( vasodilatie, cresterea permeabilitatii peretelui vascular).Se elibereaza
hidrolaze, kinase, triptaza -> lezeaza peretii -> macrofagele rezidente vor fagocita resturile si vor
ramane niste spatii de SPONGIOLIZA unde patrunde apa -> VEZICULE.

Celulele efectorii:

-mastocite
Imuno curs 18
09.05.2019

-bazofile

2-72h

-in t cutanat ->r.i.c.

=DERMATITA ACUTA – determinata de contactul ag incomplete,cu haptene.Aparitia de leziuni

PAPULO-ERITEMATO-VEZICULOASE

-Haptene: metale grele, unguente, anestezice pe baza de benzocaine, fenotiazine, acrilati,

parfumuri, machiaje, demachiante, deodorante, esterii.

- sunt molecule mici cu structura simpla-> patrunde masiv si difuzeaza usor in straturile bazale.Aici
au 2 posibilitati de evolutie. Fie se cupleaza cu molecule din lichidul interstitial -> ag complete; o alta
posibilitate este ca haptenele sa se fixeze la niv unor prot de pe mb celulelor epidermice si sa
formeze acol ag complete mb.In acest caz sunt inglobate de cel epidermice, sunt prelucrate si
expuse ulterior prin MHC1 ( mhc lucreaza ca pseudoAPC).

-cel Langerhans capteaza aceste ag complete+ igG +crb -> activare prin stimulare masiva ->2
contingente : nonmigratorii (il1b, tnfalfa,ifn gamma) si migratorii -> I ggl loco-regionali-> devin cel
interdigitate-> expun haptene prin MHC1 si 2. Aici vor fi vizitate de Th, Tc care inca sunt naïve.

Daca le gasesc, vom avea o activare destul de intense -> th si tc cu memorie. -> parasesc ggl ->
ajunse la niv endoteliului vascular plat adera intens -> diapedeza -> tesut ( Th1 si Tc) -> Th1 intra in
cooperare cu cel Langerhans nonmigratorii. Dupa aceea, colaboreaza cu Tc.

Tc mai coopereaza si cu celulele epidermice care sunt pseudoAPC si expun epitopii prin MHC1 -> se
elibereaza PERFORINE, GRANZIME, GRANDIZIME catre celulele epidermice pe care le vor distruge.
Macrofagele rezidente capteaza resturile si se formeaza din nou spatii de SPONGIOLIZA. Macrofagele
elibereaza si mediatori proinflamatori.

3-dupa cateva saptamani

-In t. In care patrunde microorganismul

= proces inflamator cronic, de cauza imuna , cu character extensiv si de cauza infectioasa

- Determinat de patrunderea unor mecanisme cu habitat intracellular ( mycobacterium

tuberculosis, leprae,listeria, leishmania)
- Leziuni NECROTICO-HEMORAGICE

-INDUCTIA: inainte de a ajunge in celule, microorg trec prin sp interstitial unde intalnesc
complementul, este accelerata calea alterna-> cant mari de c3b->opsonizare si cant mari de c3a si
c5a care activeaza mastocitele si au effect chemotactic important pt neutrofile si monocite.

Aceste monocite incep sa se activeze, ajung in tesut, devin MACROFAGE RESPONSIVE, au capacitate
fagocitara si citotoxica mica. Vin in contact cu microorganismele si cu produsele lor, se activeaza
suplimentar ( expl : muramildipeptidul, trehalozadinicotinat, formilmetionilleucilfenilaalanina)->
MACROFAGE INITIATE.Se impart in 2 contingente: macrofage nonmigratorii ( contact prelungit ->
proces inflamator cronic) si migratorii -> ggl locoregionali in paracortez, prin mhc expun epitopii
prelucrati. Se activeaza Th -> Th1-> ajung in circulatie la focar, adera -> diapedeza in tesut.
Imuno curs 18
09.05.2019

In tesut, Th1 coopereaza cu macrofagele rezidente ->macrofagele se activeaza complet. Se fac si

Tcitotoxice cu memorie care ajung aici. Ele distrug celulele colonizate de microorganism, insa
macrofagele genereaza un proces inflamator, distrug microorganismele, insa produc si LEZIUNI
TISULARE cu favorizarea microtrombi, microhemoragie -> LEZIUNI NECROTICO-HEMORAGICE.

Il1beta activeaza si axul hipotalomocorticosuprarenalian

Sunt activate si hepatocitele cu formarea de protein de faza acuta.

4-dupa cateva luni

-in t. In care patrunde microorganismul

-poate fi considerate o forma majora a HS clasice intarziate

-proces inflamator cronic de cause infectioase, doar ca o buna parte din acestemicroorganisme au
mecanisme de protectie si uneori reusesc sa se opuna proceselor de distrugere a lor

Bacilul Koch- elib prot care impiedica fuzionarea lizozomului cu fagozomului -> Nu se poate activa
NADPH oxidaza, mieloperoxidaza.

Bacilul Leprei , Legionella– la fel

Bacteriile inglobate supravietuiesc in macrofage si se si multiplica aici.Sunt protejate de actiunea ac

si complementului. Aceste macrofage colonizate intra in cooperare cu Th1, dar dureaza foarte mult
si astfel, pana la urma cedeaza macrofagul. Se va transforma in celule epitelioide care nu au
lizozomi.In cele din urma fuzioneaza in CELULE GRANULOMATOASA ce prezinta nuclei in coroana si
restul de reticul endoplasmic rugos si mitocondrii. In interior sunt multe bacterii. In focar este o zona
de necroza.

Pe masura ce se deruleaza procesul inflamator, celulele proinflamatorii atrag fibroblastii care produc
collagen -> structuri fibroase care izoleaza granulomul.