Sporozoa-Coccidea

Toxoplasma gondii

Toxoplasmoza
 1
2

5
3

Ciclul biologic la Toxoplasma gondii:

1. rezervorul natural al infec]iei: diferite vertebrate purt` toare de “chi[ti tisulari”

2. gazda definitiv` (ciclul sporogonic) care elimin` “oochi[tii” infectan]i
3. gazde intermediare (omul [i alte animale purt` toare de “chi[ti tisulari”)
4. sursele de infec]ie natural` pentru om (oochi[ti sau / [i chi[ti tisulari din
alimente)
5. toxoplasmoz` congenital`
 posibili algoritmi de stabilire a unei eventuale infecţii congenitale la gravide:

Screening serologic
ELISA IgG, IgM
RIF IgG, IgM

IgG pozitiv IgG pozitiv/

IgM negativ Serologie IgM pozitiv
negativă

Test de Test de
Se consideră că sarcina Se repetă serologia la aviditate aviditate
nu este în pericol. pozitiv negativ
intervale de 1-2 luni, tot
Se reiau controalele în timpul sarcinii
timpul următoarei
sarcini
PCR

Pozitiv

Negativ
Se aplică imediat terapia
specifică

Nu se aplică terapie
Se repetă PCR specifică.
după 4-6 săptămâni Se repetă serologia
după 2 săptămâni

Controlul copilului
după naştere
Serologie, PCR

Fig. 1. Screeningul toxoplasmozei în timpul sarcinii (modificat după Tuma şi colab. 1994)
Pneumocystis jirovecii
(carinii )

Pneumocistoza
Situatii de risc in pneumocistoza 1.

– copii nascuti prematuri

– malnutritie proteica si calorica
– terapie pe baza de corticosteroizi
– terapie citotoxica
– existenta unor procese maligne
– terapie imunosupresoare
– terapie pre si post transplant
Situatii de risc in pneumocistoza 2.
– boala Hodgkin
– limfom non Hodgkin
– leucemie limfocitara cronica
– tumori solide
– imunodeficienta congenitala
– infectie HIV/SIDA
– varsta inaintata
Elemente orientative in aprecierea
declansarii si evolutiei
pneumocistozei
• La adulti si la copii mai mari, scaderea numarului
limfocitelor Th CD4 + sub 200/mm3. este un
element ce favorizeaza declansarea bolii,
• La copii foarte mici boala se poate declansa cind
numarul limfocitelor CD4+ scad sub 400/mm3.

• Cresterea nivelului seric a lactat dehidrogenazei

(LDH)
 Cele mai frecvente afectari
extrapulmonare
• ochiul (coroidite),
• urechea (canalul auditiv extern si mediu),
• tiroida (marirea excesiva a glandei),
• splina (splenomegalie),
• maduva osoasa (pancitopenie),
• muschii (crampe musculare dureroase,
• tractul gastrointestinal (diaree, greata),
• meningele si cortexul cerebral (cefalee),
Sporozoa-Coccidea
Cryptosporidium parvum

Criptosporidioza
 Element favorizant in
declansarea bolii
• La persoanele cu imunodepresii
prelungite, indiferent de natura
acestora, dar mai ales a celor
HIV/SIDA, boala se declanseaza
atunci cand numarul limfocitelor
Th CD4+ este mai mic de
50/mm3.
Complicatii in criptosporidioza
• In imunosupresiile severe manifestarile clinice se
complica atunci cand infectia cuprinde in intregime
mucoasa tubului digestiv, iar pe cale sanguina
disemineaza in alte organe: ficat, plaman si chiar
creier.
• La pacientii SIDA, diseminarea in ductele biliare
sau la nivelul colecistului determina febra, dureri
in loja hepatica, greata, voma, diaree, fenomene
icterice. Alcalin fosfataza si bilirubina sunt crescute.
Complicatii in criptosporidioza 2
• La plaman : tuse, fenomene astmatice,
raguseala, dispnee. Cryptosporidium a fost
izolat din sputa, lavajul bronsic, aspiratul
traheal, materialul bioptic.

• Criptosporidioza este implicata si in unele

cazuri de transplant de organe sau tesuturi.
Sunt descrise cazuri de transplant de maduva
osoasa, transplant renal sau de ficat complicate
ulterior prin aparitia unei infectii cu
Cryptosporidium,
Sporozoa-Coccidea
Isospora belli

Isosporioza
Sporozoa-Hematozoea
Plasmodium spp.

Malaria
 b

c
a
c

d
4

3
e

Ciclul biologic la Plasmodium

1. stomac de Anopheles cu oochisti, 2. sporozoiti (stadiul infectant

pentru om), 3. ciclul exoeritrocitar hepatic, 4. ciclul eritrocitar: a.
inel, b. amoeba, c. rozeta, d. rozeta
114sparta (momentul accesului
malaric), e. macro si microgametocit (stadiile infectante pentru
tintar)
 Malaria: forme clinice
• Malaria de primoinfectie:
- Faza prodromala (nespecifica)
- Faza acceselor malarice

• Malaria cronica

• Malaria de recadere
 Faza prodromala
• Faza prodromala dureaza una - doua
saptamani si coincide cu perioada de invazie
a infectiei.

• Simptomatologia este de obicei nespecifica:

Stare generala proasta, febra in platou sau
neregulata, cefalee, mialgii, tulburari
gastrointestinale, hepatomegalie moderata,
splina de obicei in limite normale, uneori
urina este hipercroma.
 Faza acceselor malarice
• Frison

• Hipertermie

• Sudoratie
 Malaria cronica
• Este caracterizata prin spleno-hepatomegalie,
subicter si anemie accentuata.

• Datorita disfunctiilor hepatice instalate in timp,

se remarca: disproteinemie, edeme periferice si o
pronuntata stare casectica, (casexia malarica)
toate acestea pe un fond afebril sau subfebril. Pot
apare si alte modificari fiziologice sau deprecieri
ale sistemului imunitar.

•
 Malaria cronica 2
• In unele populatii, infectia cronica cu P.
malariae poate determina un sindrom
nefrotic. Acesta este datorat unor
depozite antigen-anticorp (antigen
malaric+IgM+C3) la nivelul membranei
bazale a glomerulului renal.
 Malaria cu P.falciparum
• Perioada nespecifica

• Sub forma acceselor simple

• Sub forma acceselor pernicioase

 Malaria cu P. falciparum 2
Perioada nespecifica,

• Bolnavul prezinta o febra in platou.

• Splina nu este palpabila.
• Se inregistreaza o hiperleucocitoza cu
neutrofile in locul leucopeniei obisnuite in
malarie.
 Malaria cu P.falciparum 3

• Accesele simple debuteaza violent, de

foarte multe ori atipic, lucru care
determina erori de diagnostic. Se
remarca intensitatea marita a tuturor
simptomelor: starea generala extrem de
proasta, totul pe un fond de febra si
frison, de obicei fara periodicitate.
 Malaria cu P.falciparum 4
• Ulterior incepe sa se contureze si
caracterul periodic al acceselor care se
produc la 24 sau 48 de ore (febra
cotidiana sau terta maligna). Splina
devine palpabila, curind se instaleaza
splenomegalia si hepatomegalia, apar
semne clare de hemoliza: anemie,
subicter, urobilinurie. Frecvent apar
manifestari meningo-encefalitice.
 Malaria cu Pl. falciparum la copii:
• Anemie severa

• Encefalopatie (malarie cerebrala); pierderea

cunostintei, convulsii, tulburari ale tonusului
posturii si motricitatii (hipotonie sau tonus
muscular crescut – opistotonus), cresterea
presiunii intracraniene, hemoragii retiniene,
edeme maculare, extramaculare si papilare.
 Malaria cu Pl. falciparum la copii
2
• Acidoza; cresc lactatii in ser si in LCR.
Se compenseaza prin cresterea ventilatiei
sau prin tratament antiparazitar.
• Hipoglicemie; mai mica de 2,2mmol/l. Se
asociaza frecvent malariei cerebrale
• Insuficienta respiratorie; tahipnee
exacerbata, respiratie neregulata,
(Cheyne – Stokes)
Malaria cu Pl. falciparum la adulti
Complicatii severe:
• Alterari functionale renale (hemoliza, oligourie,
anurie),
• Complicatii cerebrale ce determina un sindrom
de insuficienta respiratorie (tahipnee,
hipoxie,simptome asemanatoare edemului
pulmonar acut)
• Coagulare intravasculara diseminata -
trombocitopenie, risc crescut de hemoragie,

• Tulburari hepatice; stari icterice

Plasmodium malariae

Malaria quarta
Plasmodium vivax

Malaria ter]`
benign`
Plasmodium ovale

Malaria ter]`
benign`
 Plasmodium
falciparum

Febra ter]` malign`

X
X
Babesia spp.

Babesioze