Universitatea Hyperion - București

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

PRELUCRAREA INFORMATIZATĂ A DATELOR

Psihologie - Glosar de termeni

Coordonator:
Dr. Aliodor Manolea

Student:
Nicolae Cristea

București
2016
Statistica studiază acele fenomene şi procese care se produc într-un număr mare de
cazuri şi care din acest motiv sunt denumite fenomene de masă.

Statistica - disciplină ştiinţifică, care se ocupă cu expunerea sistematică a

conceptelor, principiilor şi fundamentarea teoretică a metodelor de cercetare
statistică, având însuşirea de a furniza metode cantitative pentru alte ştiinţe.

Statistica descriptivă, studiază obţinerea, prezentarea şi descrierea datelor

referitoare la o anumită latură cantitativă, a unui fenomen de masă, utilă de altfel şi
în înţelegerea trăsăturilor calitative ale fenomenului studiat;

Statistica inductivă, are ca obiect formularea concluziilor statistice, ce trebuie să

cuprindă variante probabile de evoluţie a aceluiaşi fenomen în viitor.

Metoda științifică reprezintă un set de reguli de bază, pe care un om de știință le

folosește pentru a efectua o experiență controlată din care poate trage concluzii
teoretice valide.

Ipoteza este drumul care trebuie să conducă la formularea teoriei.

Teoriile științifice trebuie să fie sprijinite de experimente.

Reproductibilitatea este capacitatea de repetare a unui anumit experiment,

repetabilitatea rezultatelor.

Obiectul de cercetare al statisticii îl reprezintă studiul cantitativ al fenomenelor

psiho-sociale de masă în scopul cunoaşterii şi exprimării legităţilor manifestate la
nivelul întregului ansamblu.

Legea numerelor mari: variaţiile întâmplătoare de la tendinţa generală se

compensează reciproc dacă există un număr suficient de mare de cazuri individuale
luate în studiu.

Formarea psihologilor cuprinde obligatoriu: a) cunoştinţe teoretice;

b) abilităţi şi competenţe practice; c) capacităţi de cercetare ştiinţifică.

Populația statistica reprezintă totalitatea elementelor de același fel, cu trăsături

observabile comune, supuse studiului statistic.

Eșantion statistic este un subset de elemente alese dintr-o colectivitate statistică, o

parte a populației artistice.

Variabila statistică reprezintă o însușire, o proprietate sau o caracteristică

măsurabilă sau un nume pentru un element al populației statistice, a cărui principală
proprietate este aceea că variază, îşi modifică valorile de la element la altul.
Variabile independente sunt caracteristica, parametrul modificat prin acțiunile
experimentatorului.

Variabile dependente sunt un rezultat observat și măsurat pentru a evalua efectele

unei influențe specifice asupra eșantionului statistic.

Frecvenţa este numărul de apariţii al unui scor, nivel, de aceeași valoare a unei
variabile dependente în seria de date.

Date statistice reprezintă ansamblul valorilor colectate în urma unei cercetări

statistice, sau observaţiile rezultate dintr-o cercetare experimentală.

Măsurarea este operația prin care se atribuie sistematic valori numerice unei
variabile dependente.

Erorile de măsurare (E) determină precizia măsurătorii și reprezinta diferenta dintre

scorul rezultat (X) în urma măsuratorii și scorul real (T). X = T + E sau E = X - T

Fidelitatea măsurătorii reprezintă cât de sigură este o măsurătoare, respectiv faptul

că la mai multe măsurători se obțin valori similare.

Validitatea măsurătorii arată cât de bine reflectă valorile determinate caracteristica

supusă măsurătoarii.

Variabila este caracteristica sau itemul supus măsurării.

Scala de măsurare este formată din tipul de valori pe care le ia variabila.

Scala nominală este destinată variabilelor calitative.

Scala ordinală este destinată variabilelor calitative.

Scala de inverval este destinată variabilelor numerice.

Scala de raport este destinată variabilelor numerice.

Cercetarea statistica este proces amplu şi complex poate fi structurat în trei etape
succesive: 1) observare, 2) prelucrare și 3) analiză, interpretare.

Observarea este prima fază a demersului statistic şi are rolul de a asigura datele
necesare investigaţiei.

Prelucrarea statistică începe cu centralizarea şi gruparea datelor observării sub

formă de tabele, serii şi grafice.

Analiza şi interpretarea rezultatelor reprezintă ultima etapă a demersului statistic, în

urma căruia se pot formula în final concluzii şi explicaţii asupra obiectului cercetării.
Statistica descriptivă cuprinde metodele de colectare, analiză, sintetizare şi
prezentare a datelor, utilizează metode grafice, numerice şi baze de date în scopul
descrierii corespunzătoare a diferitelor caracteristici ale unei mulţimi de date.

Amplitudine de variaţie (A) sau Range este diferenţa dintre valoarea maximă şi
valoarea minimă a distribuţiei de date. A = Xmax – Xmin

Numărul claselor (k), poate fi calculat pe baza formulei (intreg) Hahn-Shapir atunci
când numărul de măsurători (n) nu este prea mare: K = INT [n/5]

Intervalul de grupare (i) se exprimă ca raport dintre amplitudinea de variatie (A) și

numarul claselor (K) i = (Xmax-Xmin) / K

Frecvenţele cumulate, (fie ascendent, fie descendent), sunt expresie a adunării

frecvenţei intervalului curent la frecvenţa cumulată a intervalului anterior.

Frecvențele relative (X), sunt proporția scorurilor dintr-o clasă, exprimate în

procente (%) sau în promile (‰), calculate prin regula de trei simplă:
x = (nr.valori)*100/( nr.total valori) respectiv x = (nr.valori)*1000/(nr.total valori)

Reprezentarea grafică a datelelor: graficele cu bare, histograma, poligonul

frecvenţelor și plăcinta.

Programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences – Pachet Statistic pentru
Științe Sociale) este unul dintre cele mai utilizate instrumente în analiza statistică a
datelor.

Interfața de lucru este formată din trei ferestre principale, astfel:

1) Data Editor, 2) Output Viewer, și 3) Syntax Editor.