Proiect de psihoprofilaxie elaborat la nivel de grup

Instituția: Liceul Teoretic “Lucian Blaga”

Tema: „Dezvoltarea abilitățiilor de comunicare armonioasă între elevi”
Psiholog: Vorobiov Emilia
Data: 10.10.20
Grupul ţintă: Elevii claselor gimnaziale
Durata: 60 minute
Tipul activității: Activitate de psihoprofilaxie cu elemente de training
Scopul: Crearea modelelor de comunicare eficientă și nonagresivă şi conştientizarea necesității
dezvoltării calităţilor unui bun interlocutor.
Obiective operaționale:
O1 Elevul va fi capabil să participe la crearea atmosferei pozitive de lucru în grup;
O2 Elevul va putea să cunoască caracteristicile unei comunicări eficiente și nonagresive;
O3 Elevul va fi capabil să-şi autoevalueze nivelul propriului stil de comunicare;
O4 Elevul va fi competent să-şi determine caracteristicile care ar trebui să le dezvolte pentru a fi
un interlocutor bun;
O5 Elevul va fi capabil să-şi dezvolte toleranţa faţă de alte opinii, concomitent conştientizând
existenţa mai multor păreri și necesitatea ascultării active a acestora;
O6 Elevul va fi apt să manifeste interes pentru genstionarea conflictelor și să-și exprime emoțiile
verbal, într-un mod pașnic.

Metode şi procedee: Autoanaliza și compararea, argumentarea, discuție dirijată, joc de rol,

reflecția, feedbackul, problematizarea, învăţarea reciprocă.
Resurse: foi A4, creioane colorate, scenă improvizată, fişe, anexe, cretă, proiector, tablă.
Bibliografie:
 Daniel Goleman, Inteligența Emoțională: București, Curtea veche Publishing, 2019;
 Dale Carnegie, Secretele Succesului: Curtea veche Publishing, 2018;
 http://cpsp.psihologie.md/2020/09/12/psihoprofilaxia-una-din-directiile-de-baza-in-
activitatea-psihologului-scolar/
 http://epochtimes-romania.com/news/12-abilitati-de-comunicare-esentiale-pe-care-nu-le-
inveti-in-scoala---263193
 https://www.td.org/insights/leadership-improv-use-yes-and-never-yes-but
 Design-ul activității:
1. Ritualul începerii şedinţei. Anunţarea temei şi a obiectivelor (3 min.).
Exerciţiul „Da, ȘI..în loc de Da, DAR..”. Participanţii formează o linie, unde sunt a câte 2
participanți unul în fața altuia. Fiecare din pereche trebuie să adreseze, pe rând, partenerului câte
un compliment cu „....dar” și unul cu „...și”.
Exemplu: Ai un costum foarte stilat, DAR cred că s-ar potrivi mai mult cu niște pantofi,
nu doar cu ghete. Cred că ai un costum foarte stiat, ȘI cred că s-ar potrivi și cu niște pantofi.
Concluzie: Acest exercițiu va demonstra importanța chiar și a celui mai mic cuvânt în
formarea unei atmosfere potrivite în dialog. Fie este una agresiv-defensivă, cum în cazul lui „da,
DAR...” sau a unei atmosfere prietenoase, bazată pe cooperare și sugestii deschise, ca în situația
cu „da, ȘI”.
2. Activitatea „+ O CARACTERISTICĂ” (10 min.)
Învăţarea reciprocă- aceasta va fi metoda de realizare a O2. După ce fiecare face
cunoștință cu componentele comunicării (Anexa 1), pe rând, fiecare va adăuga caracteristici
definitorii pentru fiecare componentă.
De exemplu: Pentru „A fi” cineva va putea spune: a avea o stare de sănătate agreabilă. Iar
pentru „A vorbi”- discurs în care se omit repetările, cel ce este ușor de ascultat și nu este
hiperâncărcat cu informație necunoscută sau plictisitoare.
Deci, în acest sens, fiecare va interpreta aceste etape ale comunicării în modul său, și
elevii vor fi capabili să învețe adăugător unul de la altul, observând și diverse moduri de gândire.
Aici este cazul de menționat importanța unei atitudini nonevaluative, nu încurajăm ca elevii să
confirme dacă răspunsul dat de coleg e corect sau nu, ci doar să înțeleagă în ce mod acesta a
perceput informația. Asta va dezvolta la ei și componenta empatică.

3. Activitatea Jocul pe roluri „ STILURI DE COMUNICARE” (12 min.)

În urma analizei celor 4 stiluri de comunicare: stilul non-asertiv; stilul agresiv; stilul
manipulator; stilul asertiv, eleviilor li se va prezenta o situație-problemă, iar 4 „actori” v-or
trebui să reacționeze în conformitate cu unul dintre cele 4 stiluri.
Se cere ca:
1. Fiecare din cei 4 actori să extragă o foaie de pe masă pe care va fi scris stilul ce va
trebui să îl exprime.
2. Va fi un al 5-lea actor care va crea acea situație-problemă. Anume va fi cel care îi
păcălește pe fiecare.
3. Restul elevilor vor fi drept spectatori și va trebui să intuiască cine și ce fel de stil
reprezintă.
Reflectări: Se va exprima de la început cel de-al 5 actor, care va spune cum s-a simțit în
dialog cu fiecare din cei 4 actori. Apoi clasa va încerca să ghicească ce stil de comunicare îi
corespunde fiecărui actor. La final, cei 4 actori o să se exprime despre cât de ușor sau greu le-a
fost să joace acest rol și dacă stilul imitat le este apropiat cu cel personal sau nu.
4 . Activitatea „Portretul unui bun interlocutor” (7 min.)
Desfășurarea: Fiecare participant primeşte câte o fişă și o completezează conform
cerinţelor (Anexa 2)
Instrucţiune: Pe fişa pe care aţi primit-o, în coloniţa A puneţi semnul „+” în dreptul a trei
caracteristici care sunt cele mai evidenţiate la propria persoană şi semnul „0” în dreptul
caracteristicilor mai puţin evidenţiate. Apoi în coloniţa B puneţi semnul „+” în dreptul celor
caracteristici mai evidente pentru un interlocutor bun.
În continuare li se cere să ridice mâna celor participanţi, care au însemnat în coloniţa B
prima caracteristică, etc. Se propune să compare caracteristicile alese de ei cu portretul de
grup .

5. Activitatea „Continuă desenul” (5 min.)

Desfășurarea: Unui elev îi voi șopti un cuvânt, spre exemplu: „pescuit” iar el va trebui să
ilustreze această activitate printr-un desen, dar va face doar un segment pe foaie, și o va
transmite pe rând, colegilor, fără ca să spună vre-un cuvânt. Fiecare va completa desenul, după
cum el crede că este continuarea.
Concluziile: elevii trebuie să conștientizeze importanța comunicării pentru o bună
înțelegere, mai ales în efectuarea unui scop comun. Se va observa cum diferă fiecare părere de
celelalte, și cum fiecare, de fapt, își are contribușia sa în activitate.

6. Activitate „Formula ideală a nemulțumirii” (15 min.)

Grupul de persoane se împarte aleatoriu în 2 echipe. Ambele echipe î-și amintesc despre
un conflict/o nemulțumire care a avut loc în cadrul grupului în acești ani de școală. Pe rând,
fiecare echipă va anunța istoria sa, iar echipa a doua va formula o discuție folosind formula
„xyz” (Anexa 3) cu referire la cazul menționat. La fel va proceda și echipa următoare.
Reflecții: Arta de a nu fi defensiv înseamna de a discuta doar despre nemulțumirile
specifice și a nu se ajunge la atacuri la persoană. Comunicarea deschisă nu înseamnă teroare,
amenințări sau insultă, și nici nu lasă loc pentru nenumăratele formule defensive: scuze, negarea
răspunderii, contraatacul, reproșuri, și altele. Din nou, empatia este unealta puternică!

7. Realizarea feedbackului (8 min.).

Participanţilor li se împarte câte o fişă pentru a o completa (Anexa 4).
La sfârşit se citesc doar răspunsurile adevărate.
Întrebare pentru toți: Ce concluzii aţi făcut în urma acestui training? Argumentați importanța
comunicării armonioase.
 ANEXE

Anexa 1.

Anexa 2. „Portretul unui bun interlocutor”

A B

Limbaj corporal agreabil (zâmbetul, contactul vizual)

Interes sincer (pune întrebările potrivite)
Empatie (încearcă să înțeleagă ce simte celălalt)
Aservit (negociază)
Motivațional (inspiră pe alții cu o ideie, îi susține)
Recunoscător (este gata să mulțumească pentru critica constructivă)
Pașnic (nu formează rivalitate, ci optează pentru cooperare)
Anexa 3.
Psihologul Haim Ginott propune Formula ideală pentru o nemulțumire „xyz”:
„Când ai făcut X m-am simțit Y și aș fi preferat să faci Z.”
Ex: Atunci când nu mi-ai transmis informația cu privire la ce avem pentru acasă, m-am simțit
abandonată și marginalizată, aș fi preferat să mă anunți despre sarcinile comune, atunci când î-ți
solicit ajutorul. Ci nu ne adresăm cu un reproș: „Ești un laș, nesimțit și egoist”.

Anexa 4.
Instrucţiune: Răspundeţi prin „adevărat” sau „fals” (A/F) în dreptul fiecăreia din următoarele
afirmaţii după cum consideraţi că este corectă sau incorectă. Citiţi doar răspunsurile adevărate.
A întreține o comunicare armonioasă înseamnă:
a) ...a tinde să ai mereu dreptate într-oconversație;
b) ...a fi respectuos, a valorifica idei diferite de ale tale;
c) ...a pune întrebări pentru a te asigura că ai înțeles corect sau pentru a clarifica unele
neânțelegeri;
d) ...a vorbi așa cum este despre ceea ce te-a supărat, pentru că contează „ce spui” nu ”cum
spui”:
e) ...a asculta, nu doar a vorbi;
f) ...a fi deschis, atât prin limbajul verbal, cât și prin limbajul corpului.