AUTOCUNOASTEREA SI COMUNICAREA

Comunicare

Obiective: La sfrsitul acestui modul participantii vor putea sa: . demonstreze abilitati de comunicare ntr-o atmosfera mult mai deschisa;
. exploreze noi cai de comunicare n legatura cu personalitatea lor si a celorlalti participanti;

. demonstreze modalitati noi, creative de autoexprimare; . si clarifice propria imagine si sa si edifice ncrederea n sine; . ncurajeze ascultarea activa si sprijinul reciproc; . sa poata contribui la structurarea grupului.
Perceptii

Doua sau mai multe persoane pot privi exact acelasi lucru dar datorita propriului sistem de valori si a modului personal de a privi, fiecare vede altceva, are alta perceptie. Pentru exercitiu dati fiecarui participant (sau fiecarui grup) un desen al "doamnei" si ntrebati pe fiecare ce vede. Cti dintre participanti au vazut "o doamna tnara" si cti au vazut o "doamna n vrsta'? Rugati pe cineva din grup sa evidentieze diferentele. Explicati participantilor ca pe durata cursului vor fi discutate multe lucruri si fiecare hotaraste ce este "bun" sau "r& 22322w2210w #259;u" pentru sine. ntregul curs ofera participantilor ocazia sa exploreze ce fel de persoane sunt ei si care sunt valorile lor si sa nteleaga faptul ca perceptiile se pot schimba de la o zi la alta si de la o experienta la alta. Unul din scopurile acestui exercitiu (ca si al ntregului curs) este ca participantii sa preia o suma de informatii pe care sa o integreze n propria viata. Fiecare are posibilitatea sa vada, sa experimenteze si sa faca ceea ce doreste, chiar daca tuturor li se prezinta aceleasi informatii. De asemenea, este important ca participantii sa fie ncurajati sa si asume "riscul" de a vedea mai multe aspecte ale unei probleme. Comunicare Auzim destul de frecvent ca o buna comunicare este necesara unor relatii sanatoase si fericite ntre membrii unei familii, prieteni sau ntr-un cuplu. Dar ce este si cum putem dezvolta o buna comunicare? 0 buna comunicare implica mai multe componente. Una dintre ele, comunicarea sentimentelor, nseamna sa exprimam ceea ce simtim despre ceva sau cineva, lucru care uneori poate fi dificil. Cteodata ne temem ca sentimentele noastre vor fi respinse sau vor fi obiect de amuzament, asa ca le ascundem. Una dintre cele mai bune cai de a depasi aceste situatii este sa folosim propozitii sau fraze care ncep cu pronumele "Eu" ori de cte ori vorbim despre sentimente.

0 alta componenta, nrudita cu prima, este acceptarea sentimentelor comunicate de o alta persoana, respectnd dreptul fiecaruia de a-si exprima sentimentele si emotiile ntrun mod acceptabil. De exemplu, daca o persoana si exprima supararea spunnd "Sunt suparat/a pe ceea ce ai facut" putem accepta aceasta, deoarece este comunicata ntrun mod onest. n unele cazuri o persoana si poate comunica sentimentele ntr-un mod mai putin direct, de exemplu ncruntndu-se sau folosind un alt mod de comunicare nonverbala, schimbnd subiectul sau refuznd sa mai discute. Un bun ascultator poate totusi sa raspunda acceptnd sentimentele persoanei respective spunnd "Pari foarte suparat/a" si n felul acesta i da posibilitatea de a se exprima mai deschis. De asemenea, este foarte important sa fii n stare sa comunici clar. Aceasta este adevarat mai ales n situatii ce implica transmiterea unor informatii, a unor instructiuni, ndeplinirea unei sarcini sau dobndirea unei noi abilitati. Este relativ usor sa comunici clar deoarece acest tip de comunicare este folosit mai ales n situatii non- emotionale. Sa fii hotart, sa poti sustine ceea ce crezi sau ceea ce doresti - este o componenta importanta a unei bune comunicari, mai ales pentru tineri. Poti sa fii hotart/a si poti face ceea ce vrei cu adevarat fara sa ranesti alte persoane; n general, aceasta implica sa spui ce doresti sa faci sau ce simti si apoi sa comunici decizia pe care ai luat-o. Uneori a fi hotart se confunda cu a fi agresiv. 0 comunicare agresiva nseamna de obicei sa i umilesti pe ceilalti, sa i blamezi, sa i critici sau sa folosesti un limbaj violent (sa i umilesti sau sa i njuri) si n general are efectul de a inhiba comunicarea, mai degraba dect de a o favoriza. Comunicarea este un domeniu complex al nvatarii si multi dintre noi au dificultati n stapnirea ei. Adolescentii asimileaza stilurile de comunicare de la parinti si de la alti adulti importanti pentru ei. Este bine sa fiti constienti de faptul ca modurile de comunicare prezentate n acest manual pot fi noi si diferite de cele utilizate de adultii pe care adolescentii i admira si i imita. n orice caz, putem sa i ncurajam sa nvete noi moduri de comunicare si le putem oferi ocazia sa le exerseze. i putem ajuta sa nteleaga ca o buna comunicare este esentiala n cele mai importante relatii ale noastre: cu parintii, cu colegii, cu subordonatii, cu iubitul/ iubita sau n casnicie. n acelasi timp, nsa, trebuie sa fie constienti ca o buna comunicare este o cale cu doua sensuri si uneori unul dintre parteneri esueaza, n timp ce celalalt se straduieste foarte tare. Abilitatea de a comunica bine se nvata cu dificultate si greselile sunt acceptate. Adolescentii nu vor stapni o buna comunicare "peste noapte" si nu dorim ca ei sa experimenteze un esec ncercnd sa se dezvolte. Nota speciala:
Folosirea abilitatilor de a comunica eficient i va da adolescentului ncredere n sine si posibilitatea de a se ntelege mai bine cu ceilalti.

Abilitatea de a comunica are o importanta egala att n relatiile personale, ct si de munca.

Abilitatea de a comunica eficient include: ascultarea activa, folosirea mesajelor de tip "Eu", constientizarea mesajelor nonverbale transmise, abilitatea de a da si de a primi feed-back, verificarea perceptiei. Urmatoarele activitati sunt destinate sa i ajute pe participanti sa si clarifice imaginea despre sine si sa si cladeasca ncrederea n sine. De asemenea, sunt destinate sa ncurajeze abilitatile de ascultare si comunicare ce se sustin reciproc.

CINE SUNT EU ?

Scop:
Tinerii au frecvent o imagine interioara despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri cnd trebuie sa vorbeasca despre ei nsisi. Aceasta activitate este conceputa sa i ajute sa nceapa sa si exploreze sentimentele si perceptiile interioare si sa afle ca ceilalti au valori si viziuni asemanatoare. De asemenea, ofera posibilitatea formarii unei "echipe", ca si ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalti.

Timp: 15-30 minute. Materiale:

Coli mari de hrtie sau hrtie alba de dimensiuni obisnuite (format A4), lipici, foarfeca, creioane si carioci, reviste.

Procedeu:

Varianta 1 1.nmnati hrtia si celelalte materiale, astfel nct fiecare persoana sa aiba propria sa foaie de hrtie. Explicati-le ca vor avea de facut un colaj sau un desen (o plansa) care sa ofere celorlalti o idee despre cine sunt ei. Este posibil ca ei sa exprime ceea ce i intereseaza, sa arate lucrurile pe care ar dori sa le faca sau ceea ce este important pentru ei. Oricum, modul n care vor sa lucreze depinde doar de ei. Exista o mare varietate de mijloace prin care si pot construi plansele. Astfel, pot folosi simboluri, cuvinte, desene etc. Acordati-le 10 minute pentru planse.
2. Rugati-i sa se grupeze cte trei. Fiecare persoana din grup va trebui sa le mpartaseasca celorlalte ceea ce a facut. Rugati-i sa nu depaseasca 3-5 minute, ca fiecare sa aiba timp sa vorbeasca.

3. n cadrul grupului mare, vor trebui sa evidentieze punctele comune. 4. Adunati toate grupurile mici si ncurajati discutia n grupul mare. Prelucrare: lata cteva ntrebari pe care le puteti pune: - A fost usoara sau dificila realizarea planselor? De ce? - A fost usor sau greu sa-si descopere ceva n comun? De ce? - Care au fost cteva din lucrurile pe care si le-au descoperit n comun? - Considera ca sunt normale si pentru alti tineri? - Acest exercitiu a ajutat la sporirea cunoasterii lor reciproce? Cum? Procedeu:

Varianta 2: Dati fiecarui participant o copie din pagina de lucru "Cine sunt eu?". Dati-le timp sa completeze fiecare casuta si apoi sa discute n grupuri mici. Prelucrati apoi folosind ntrebarile de mai sus,
Functie de alegerile facute, mpartiti participantii n grupuri mici dupa unul din cele sase criterii (animal, culoare, pasare, floare, jucarie sau instrument muzical). n grupurile mici, participantii trebuie sa realizeze o descriere a grupului lor (de ex., participantii care sunt n grupul care a ales culoarea albastra au urmatoarele caracteristici comune, preferinte muzicale, culinare, preferinte pentru un anumit sport etc.). Aceste descrieri sunt prezentate grupului mare de cte un reprezentant al fiecarui grup mic.

Alegeti un al doilea criteriu si repetati procedeul de la punctul 2.

n final trebuie sa fie realizate cel putin doua runde n functie de doua criterii pentru ca grupurile mici sa se schimbe. Este important ca participantii sa descopere caracteristici comune cu ct mai multi colegi si dupa criterii diferite.

Prelucrare: Dupa fiecare prezentare n grupul mare puneti ntrebari participantilor pentru a-i ajuta sa analizeze experienta la care au luat parte:
- Cum te-ai simtit cnd ti-ai vazut colegii cu care faceai parte din acelasi grup mic? - A fost usor sau greu sa descoperi ceva n comun cu colegii din grupul mic?

- Cum te-ai simtit dupa ce ai realizat descrierea grupului mic? - Este vreo legatura ntre acest exercitiu si situatii din viata reala? - O echipa eficienta presupune ca toti membrii sa se cunoasca ct mai bine ntre ei. Dupa acest exercitiu, ce veti face n viitor pentru a crea o echipa sau pentru a intra ntr-o echipa deja formata?
- Ce criterii vei adauga listei tale atunci cnd ti alegi un prieten? (presupunnd ca ai deja o lista de criterii, de ex., preferinte muzicale, "fel de a fi" si de a se comporta n societate, preferinta pentru un anumit gen de filme, acelasi gen de distractii, materii preferate, carti preferate etc.).

Varianta 2: Participantii fiecarui grup mic vor trebui sa mimeze n fata grupului mare caracteristicile pe care le-au descoperit ca fiind comune (sau sa realizeze o sceneta).

Varianta 3: Dati fiecarui participant o copie din pagina de lucru "Cine sunt eu?" Dati-le timp sa completeze fiecare casuta si apoi sa discute n grupuri mici. Prelucrati apoi folosind ntrebarile de mai sus.

CINE SUNT EU?

Daca as fi animal.

Daca as fi culoare as fi..

Dacaas1Fipasare

Daca as fi floare as fi...

Daca as fi floare as fi.

Daca as fi jucarie as fi.

Daca as fi instrument muzical as fi..

LUCRURI CARE M DESCRIU

Scop:
Sa ncurajeze o comunicare deschisa si autoexplorarea. Acest exercitiu ofera participantilor posibilitatea sa se priveasca dintr-o perspectiva realista si sa mpartaseasca acest punct de vedere si celorlalti.

Timp: 30 minute Materiale: Formulare "Lucruri care ma descriu" Procedeu: 1. Dati fiecarui participant cte un formular; 2. Rugati-i sa l completeze sincer; 3. Rugati-i sa comunice cteva din raspunsurile lor celor din grup;

4. ntrebati-i cum s-au simtit comunicnd informatii personale despre ei nsisi; 5. Discutie n grupul mare: ce au nvatat referitor la comunicarea de acest tip. Prelucrare: 1. Retineti ca nvatarea abilitatilor de comunicare este noua pentru cei mai multi dintre adolescenti. 2. Fiti constienti ca n cultura noastra baietii sunt obisnuiti mai degraba sa si deghizeze sau sa si ascunda adevaratele sentimente dect sa le exprime. Sar putea ca ei sa aiba nevoie de mai mult ajutor n activitatile concentrate pe exprimarea sentimentelor. 3. De asemenea, fiti constienti ca fetele sunt frecvent obisnuite sa fie mai degraba pasive dect active si s-ar putea sa aiba nevoie de ajutor n acest domeniu.
LUCRURI CARE M DESCRIU CALITI (exemple) LISTA PERSONAL

Eu sunt o persoana amuzanta care stie sa asculte relaxata ncrezatoare buna sanatoasa aratoasa generoasa care noata bine ntelegatoare Ce mi place mai mult la mine Calitati pe care as dori sa le dezvolt Cum pot face asta
FIECARE ESTE UNIC

........... ........... ........... ........... ........... ............ ........... ........... ........... ............ ........... ........... ...........

Scop:
Sa ncurajeze atitudinea pozitiva a tinerilor fata de schimbarile prin care trec n perioada adolescentei.

Timp: 30 minute Materiale:

Copii ale formularului "Fiecare este unic". (Daca nu aveti formulare, aduceti desene cu copii de vrste diferite pentru a arata ca exista o multime de diferente si care sa sublinieze ca fiecare este unic si deosebit).

Procedeu: 1. mpartiti participantii n grupuri mici. 2. Rugati-i sa enumere schimbarile prin care trec copii n diferitele etape ale vietii (0-5 ani; 6-10 ani; 15-20 ani). Vor trebui sa includa schimbari fizice, emotionale, psihice. 3. nmnati formularele "Fiecare este unic". 4. n aceleasi grupuri rugati-i sa raspunda la ntrebarile scrise n partea de jos a formularului. Prelucrare: 1. Rugati fiecare grup mic sa raporteze grupului mare schimbarile pe care le-au enumerat si/sau ceea ce au vazut n desen. 2. Asigurati-va ca vor comenta schimbarile emotionale, psihice si fizice. 3. Cnd discutati aspectele emotionale, ntrebati-i pe participanti ce cred ei ca ar putea sa-i ajute pe altii sa depaseasca situatiile dificile. Daca au fost enumerate senzatii pozitive, ntrebati-i cum ar putea ajuta ceilalti participanti la ntarirea acestor sentimente. 4. Subliniati ca desenul reprezinta un moment "nghetat" si ca oamenii continua sa se schimbe. ntrebati-i cum se vad schimbndu-se pe parcursul acestei etape din viata lor.

FIECARE ESTE UNIC

Alegeti o persoana din desen. Descrieti persoana Ce simte persoana ? Ce va face persoana n viitor?
CUNOAsTE-TE PE TINE - HARTA INIMII

Scop:
Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre indivizi n cadrul grupului.

Timp: 30 de minute Materiale: Copii ale formularului "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii".

Procedeu: 1. mpartiti fiecarui participant cte o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine -Harta inimii". Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie completate astfel: A. trei calitati personale; B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe; C. trei lucruri pe care fiecare le face bine; D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine; 3. Rugati-i sa se grupeze cte patru pentru a discuta cele scrise. ncurajati-i sa iasa din cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti colegi.

2.

4. Lasati-le foile la ndemna (eventual lipite pe un perete) pentru a avea posibilitatea sa si mpartaseasca parerile n continuare. Prelucrare: 1. La sfrsit ntrebati participantii ce au nvatat n timpul acestei activitati. De obicei, participantii discuta probleme comune. 2. Instructorul poate sa sublinieze importanta mpartasirii ideilor pozitive pentru o buna comunicare dar si a diferentelor care pot aparea ntre membrii grupului. 3. lata ce ntrebari pot fi puse: - Ce ati nvatat despre voi nsiva? - V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular? - Ati descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru? - Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi vrsta cu voi numai privind formularele celor din grupul vostru?
CUNOAsTE-TE PE TINE - HARTA INIMII

NUME

Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza: . Scrie trei calitati personale care ti plac cel mai mult. . Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi. " Scrie trei lucruri pe care le faci bine. . Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine.

IERARHIZEAZ-I VALORILE

Scop: Sa i ajute pe participanti sa devina constienti de propriile valori. Timp: 30 - 40 minute Materiale:
Formularul intitulat: "lerarhizeaza-ti valorile" pentru fiecare participant, o hrtie pentru notarea rezultatelor/ creioane.

Procedeu: 1. Distribuiti cte un formular fiecarui participant. 2. Explicati grupului ca o metoda de descoperire a valorilor consta si n a fi fortat sa alegi dintr-un sir de lucruri bine precizate pe acelea care ti se par importante. 3. Rugati participantii sa si completeze formularele ierarhiznd valorile enumerate, astfel: de la 1 pentru cea mai importanta, pna la 14 pentru cea mai putin importanta. Atrageti-le atentia sa lucreze ncet si sa reflecteze bine asupra fiecarei valori. 4. Dupa ce toti vor termina de completat/ strngeti hrtiile si rugati o persoana sa nscrie rezultatele ntr-un tabel pe o foaie separata. In timpul acesta ncepeti discutiile cu grupul, urmarind punctele de mai jos. 5. La sfrsitul discutiilor prezentati rezultatele nscrise n tabel si solicitati-le comentarii pe marginea acestora. Prelucrare: Puncte de discutie:
- Ce a fost cel mai usor: sa aleaga valoarea "cea mai importanta" sau "cel mai putin importanta"? De ce?

- Au existat pe lista valori la care nu s-au gndit niciodata? - Au fost surprinsi de parerile proprii asupra unei valori anume? Despre ce valoare a fost vorba?
- Au dorit sa si comunice lista valorilor personale unui prieten apropiat? Unei fete sau unui baiat? Unui parinte? Care au fost motivele pentru care au vrut sau nu acest lucru?

ATOMUL SOCIAL

Scop:
Sa devina constienti de trasaturile de caracter pe care le dorim prezente la prietenii nostri.

Timp: 30 de minute Materiale: Copii ale formularului intitulat "Atomul social". Procedeu: 1. nmnati fiecarui participant cte o copie a formularului "Atomul social"; 2. Subliniati ca fiecare participant trebuie sa completeze atomul singur. Ei trebuie sa faca o lista a trasaturilor persoanelor pe care le considera: prietenii cei mai buni, prieteni buni si prieteni; 3. Rugati participantii sa se grupeze cte doi sau trei pentru a discuta caracteristicile celor considerati cei mai buni prieteni, buni prieteni si cunostinte; 4. Fiecare grup trebuie sa comunice, naintea clasei, caracteristicile discutate anterior. Prelucrare: Discutati urmatoarele puncte: - Care sunt calitatile pe care trebuie sa le aiba un prieten apropiat? - Cum puteti sti daca sunteti prietenul apropriat al cuiva?
- De ce unele persoane ramn numai cunostinte, n timp ce altele devin prieteni apropiati?

- Sunteti de acord cu urmatoarea definitie data prieteniei: "Un prieten este cineva care te place"?
ntrebari suplimentare:

- mpartiti participantii n grupuri mici care sa discute ce caracteristici sunt necesare pentru a fi un bun prieten si de ce avnd un prieten bun este asa de important cnd ncercam sa determinam propriile noastre valori.
- De ce este important, de asemenea, sa avem un bun prieten care sa ne ajute cnd suntem n cumpana (de ex.: nu vrei sa faci dragoste nainte de casatorie (valoare), dar nu vrei sa-ti pierzi prietenul care ti cere sa faci acest lucru). - Cum te poate ajuta un bun prieten n astfel de situatii ? De ce sunt valorile asa de importante cnd ne confruntam cu viata "reala" ?

ALEGEREA VALORILOR

Scop: Sa ncurajeze participantii n explorarea valorilor personale. Timp: 50 de minute Materiale: O camera libera, formularul intitulat "Alegerea valorilor" ntr-un exemplar pentru instructor, doua coli pe care sa scrie: "De acord" si "mpotriva". Procedeu:

1. Aceasta activitate ia n considerare valori personale mai complexe si necesita dezbaterea lor n public. Prin urmare/ participantii vor avea posibilitatea att a exprimarii, ct si a discutarii acestora; 2. Reamintiti-le participantilor partea introductiva despre valorile personale prezentata la nceputul capitolului. Puteti mentiona din nou ca persoanele cu un sistem propriu de valori au mai multa siguranta n sustinerea parerilor lor, actioneaza conform principiilor lor si au mai multa consideratie pentru ele nsele; 3. Explicati-le ca n aceasta activitate li se va cere sa si exprime parerile despre cteva valori aparte; 4. Desemnati doua zone n ncapere, una avnd afisul cu "De acord" iar cealalta pentru afisul cu "mpotriva"; 5. Spuneti-le ca le veti citi cteva declaratii de valori. In timpul acesta sa se gndeasca cu multa atentie la sensul lor si sa se declare de acord sau mpotriva cu cele spuse, deplasndu-se ntr-una din cele doua zone ale camerei; 6. Preveniti-i ca fiecare tabara va trebui sa si sustina punctul de vedere cu att mai mult cu ct o valoare sau un principiu pot fi discutate; 7. Subliniati ca nu exista raspunsuri corecte sau incorecte, ci numai opinii. Oricine are dreptul la opinie, cu att mai mult cu ct nu este combatut pentru principiile sale. Trebuie sa stie ca sistemul propriu de valori sufera modificari n decursul anilor, important fiind ceea ce cred si simt ei astazi; 8. Cititi prima declaratie din formular; 9. Dupa ce se vor deplasa ntr-unul din cele doua locuri, rugati ctiva voluntari sa si motiveze alegerea facuta; 10. La sfrsitul discutiei ntrebati daca nu exista undeva care si-a schimbat ntre timp opinia; 11. Continuati cu restul declaratiilor din formular, adaugnd eventual altele noi pe care le considerati mai adecvate grupului cu care lucrati. Prelucrare: Puneti urmatoarele ntrebari:
- Ati avut o parere deja formata despre fiecare declaratie sau a fost nevoie sa va gnditi nainte de a va pronunta ?

- Vi s-a ntmplat sa va razgnditi? De ce? Ce s-a schimbat?

- V-a influentat cineva din grup alegerea? (Discutati despre influenta pe care cineva de aceeasi vrsta o poate exercita n acest sens.) - A corespuns comportamentul vostru cu propriile convingeri? Actionati conform acestor convingeri?

- Cum ati considerat diversitatea de opinii la colegii vostri?

- Ce este mai greu pentru adolescenti, sa si exprime parerile naintea unor persoane de vrsta apropiata sau naintea parintilor? De ce?

10. La sfrsitul discutiei ntrebati daca nu exista undeva care si-a schimbat ntre timp opinia; 11. Continuati cu restul declaratiilor din formular, adaugnd eventual altele noi pe care le considerati mai adecvate grupului cu care lucrati. Prelucrare: Puneti urmatoarele ntrebari:
- Ati avut o parere deja formata despre fiecare declaratie sau a fost nevoie sa va gnditi nainte de a va pronunta ?

- Vi s-a ntmplat sa va razgnditi? De ce? Ce s-a schimbat?

- V-a influentat cineva din grup alegerea? (Discutati despre influenta pe care cineva de aceeasi vrsta o poate exercita n acest sens.) - A corespuns comportamentul vostru cu propriile convingeri? Actionati conform acestor convingeri?

- Cum ati considerat diversitatea de opinii la colegii vostri?

- Ce este mai greu pentru adolescenti, sa si exprime parerile naintea unor persoane de vrsta apropiata sau naintea parintilor? De ce?

LUAREA DECIZIILOR

Scop:
Discutarea si ntelegerea procesului de luare a deciziilor n contextul unei varietati de chestiuni legate de viata. Sa scriem/sa verbalizam ideea ca multe din deciziile noastre au un efect important asupra altor oameni si ca la rndul nostru suntem influentati n deciziile noastre de catre altii.

Timp: 30 de minute Materiale: Formulare "Luarea deciziilor" Procedeu: 1. Distribuiti formularele intitulate "Luarea deciziilor"; 2. Rugati participantii sa le studieze cu atentie si sa-si faca propria ierarhizare n functie de sentimentele/gndurile lor prezente; 3. Explicati ca deciziile noastre sunt influentate zilnic de factori "externi", dar pentru acest exercitiu trebuie sa se limiteze numai la sentimentele/gndurile lor prezente. Prelucrare: 1. Grupati participantii cte trei sau patru pentru a discuta formularul timp de 5 sau 10 minute; 2. ncurajati-i sa aleaga problemele pe rnd si sa dea fiecarei persoane din grup posibilitatea sa-si exprime parerea; 3. ntr-un grup mai mare, cel care conduce discutia se poate orienta pe luarea deciziilor similare si diferite. Majoritatea deciziilor se vor lua usor. 4. Axati discutia pe cele dificile ca 5, 6 si 10;

5. Retineti, nu exista raspunsuri corecte sau gresite ci/ mai degraba, un "plus" sau "minus" la fiecare decizie, cnd exercitiul este numai un mod simplu de a introduce procesul de luare a deciziilor.

LUAREA DECIZIILOR

DECIZII CARE POT FI INFLUENATE

CINE sI CE I-AR PUTEA INFLUENA DECIZIILE

1. Ce haine sa port? 2. Cum sa ma tund? 3. Ce sa mannc? 4. La ce ore sa ma duc si la care sa lipsesc? 5. Ce prieteni sa am? 6. Cu cine sa ma ntlnesc? 7. Ce filme sa vad? 8. Ce sa citesc? 9. La ce ora sa vin seara acasa? 10. Ct de departe sexualitatii? _______________

------------_______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ sa merg n domeniul

PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

CA S IEI 0 DECIZIE CORECT, NCEARC S URMEZI CELE CINCI ETAPE:

Defineste decizia care trebuie luata. Exploreaza toate alternativele. Aduna dovezi. Gndeste-te la consecinte. La hotarrea pe baza probelor adunate si a alternativelor studiate.

CIVA TERMENI IMPLICAI N LUAREA DECIZIILOR Sintetizarea : integrarea vechilor parti n altele noi. Analiza : puterea de a separa si studia. Informatia valida: informatie care poate fi dovedita. : ceva ce poate fi dovedit. : idee personala sau credinta a unui individ.

Fapt Opinie

Autopretuire: opinie pozitiva a cuiva despre sine. ncredere n sine: ncredere n propria judecata. Decizie Expresie : rezultatul hotarrii cuiva ntr-o privinta. : modul n care cineva si arata emotiile si temperamentul.

Autodeterminare: principiul unei vointe libere; capacitatea de a decide de unul singur, fara influente exterioare. MODALITI DE ALEGERE A UNEI DECIZII
Prin deliberare: Cntarirea alternativelor pe baza analizei. Aceste decizii pot sa implice sau nu valori majore. Fara sa te gndesti prea mult: Acestea sunt de multe ori decizii obisnuite, cum ar fi alegerea perechii de pantofi care va fi purtata n ziua respectiva. Prin amnare:

Obtii rezultate fara sa alegi de fapt si fara sa le poti controla prea mult. De exemplu, daca esti ntrebat daca vrei fulgi de cereale la micul dejun si tu raspunzi ca nu esti sigur si ca te vei decide mai trziu, ai un exemplu de decizie amnata. Nu prea ai control asupra rezultatelor, pentru ca n timp ce tu te decizi, fratele tau mai mic poate sa fi terminat deja ultimii fulgi de cereale existenti.

CUM IEI O DECIZIE?

Te rugam sa raspunzi la urmatoarele ntrebari si sa discuti raspunsurile cu un grup de colegi si/sau cu un adult/ ca sa afli ce parere au despre decizii. As vrea sa iau decizii mai _____________________________________

Tipul de decizii cel mai greu de luat pentru mine este____________________ Dupa ce iau o decizie ma simt mai__________________________________ Cea mai importanta decizie pe care va trebui sa o iau curnd este_________ Cea mai grea decizie n ce priveste relatiile sexuale este pentru mine_______

PREGTIREA PENTRU A SPUNE "NU"

Exista mprejurari n care este nevoie sa spui NU. Oricine are nevoie de capacitatea de a fi pregatit psihologic mpotriva presiunilor care conduc spre un comportament nesanatos. Pentru a lupta eficient mpotriva oricaror presiuni aceasta abilitate trebuie exersata, mai nainte de aparitia anumitor situatii neplacute. Luarea deciziei de a spune NU urmnd etape simple ca:

i se ofera o posibilitate de alegere. " Analizeaza toate motivele de a spune DA sau NU. La n considerare consecintele hotarrii tale. La singur deciziile. Evalueaza-ti singur deciziile.

Fa ceea ce ti cere propriul bun-simt si evita situatiile n care esti obligat sa spui NU, ca de exemplu, cele n care esti singur/a cu cineva n care nu ai ncredere sau cu persoane care se asteapta la un comportament nesanatos din partea ta. Scrie mai jos etapele n cazul n care te hotarasti sa spui NU: 1. 2. 3. 4. 5. i se ofera ocazia sa .................. .................. .................. ..................

COMUNICAREA CONVINGATOARE
SPUNE CE CREZI sI CREDE CE SPUI Odata decizia luata, trebuie sa fii n stare sa o comunici clar si convingator. lata cteva aspecte ajutatoare:

Spune "NU" ct mai curnd posibil. Fii ferm/a. Fii cinstit/a Fii direct/a. Sa se vada ca gndesti cu adevarat ce spui. Nu inventa motive ... ai putea fi prins/a. Nu ti cere scuze. Priveste n ochii persoanei cu care vorbesti. Vorbeste clar s tare. Fii calm/a. Vorbeste scurt.

TEHNICI DE DIMINUARE A EMOIEI Uneori ai luat decizia de a spune "NU", dar situatia te face nervos/ oasa si ai nevoie de o relaxare. ncearca urmatoarea tehnica. Nu dureaza dect 10 secunde si o poti folosi oriunde.

De ndata ce simti ca esti emotionat/a, spune-ti: "Ceea ce i fac eu acum organismului meu este o prostie." Inspira adnc si ncet. Gndeste-te ca emotia se afla n capul tau si, cnd expiri rar, imagineaza-ti ca ea "zboara" afara pe gura. Inspira din nou adnc si ncet. Acum gndeste-te ca emotia se afla n corpul tau si ca, atunci cnd expiri, ea "se evapora" prin mini si prin picioare.

Exersnd, aceasta tehnica poate deveni automata si foarte eficienta n a te ajuta sa controlezi orice situatie care creeaza emotie.

EXERSAREA CAPACITAII DE A SPUNE "NU"

Chiar daca ai capacitatea de a spune NU, este necesar sa o exersezi pentru viata reala, pentru situatiile evidente n care esti fortat/a sa ai "un comportament nesanatos".
ACTIVITI INDIVIDUALE:

Fii pregatit/a, scrie raspunsuri (contraargumente) la urmatoarele argumente:

ARGUMENTE

RSPUNSURILE TALE

Toata face. Ai accepta daca m-ai iubi. n felul acesta devii matur/a.

lumea ___________________ ___________________ ___________________ ___________________

Este amuzant tocmai pentru ca nu ar trebui sa o faci. Daca nu spui DA, te parasesc. De ce mi spui NU ?

___________________ ___________________

Cteva motive pentru care oamenilor le place sa ia propriile lor hotarri si sa le respecte:

Sa-si poata controla propria viata. Sa-i ajute sa obtina ce doresc. Sa-i ajute sa evite nentelegerile. Oamenii te respecta daca te lupti pentru ceea ce crezi.

SITUAII PENTRU INTERPRETAREA DE ROLURI

(Participantii pot elabora propriile situatii sau pot folosi unele de mai jos.) 1. Andreea si Marius au 15 ani si sunt mpreuna de 1 an. Amndoi sunt virgini. Se afla singuri la Andreea acasa, iar parintii ei nu se ntorc pna la miezul noptii. Stau pe canapea si se saruta cu pasiune. Ce ati face daca ati fi Andreea? Marius? 2. Aceeasi situatie ca la punctul 1, numai ca Andreea nu este virgina iar Marius este. 3. Aceeasi situatie ca la punctul 1, numai ca Marius nu este virgin, iar Andreea este. 4. Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar amndoi beau alcool. 5. Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar sunt mpreuna numai de o luna. 6. Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar schimbati vrstele ca sa fie un contrast mai mare. 7. Alin are 15 ani si tocmai s-a certat cu prietena lui. stie ca ai participat la un curs de educatie sexuala la scoala si ar vrea sa discute cu tine despre ce s-a petrecut si daca este sau nu cazul sa ncerce s-o faca sa se ntoarca la el. 8. Camelia are 14 ani si vorbeste cu un baiat de 21. Acesta insista sa se culce cu ea si ea ar vrea sa discute cu tine despre ce ar trebui sa faca. Interpreteaza un rol care sa-i arate cum poate vorbi cu prietenul ei/ folosind etapele din procesul de luare a deciziilor. 9. Un elev vine la tine (caci ai participat la un curs de educatie sexuala) si vrea sa stie mai mult despre infectiile cu transmitere sexuala (ITS), caci are o scurgere din penis. Cum reactionezi? Interpreteaza un rol, folosind procesul de luare a deciziilor. 10. Un prieten insista sa bei alcool la o petrecere, caci toti beau si nu vrea sa fie vazut cu cineva care "nu bea". Nu vrei sa bei, dar rami la petrecere. Cum fad fata acestei situatii? Interpretare de roluri, indicnd plusurile si minusurile.

FOAIE PENTRU OBSERVAIILE PARTICIPANILOR PRIVIND LUAREA DECIZIILOR

1. Care este problema? 2. Care sunt alternativele? 3. De ce dovezi/fapte ai nevoie? Cum poti/vrei sa le obtii? 4. Care sunt consecintele? (plusuri si minusuri) 5. Care este decizia?

SITUAII PENTRU INTERPRETAREA DE ROLURI N LUAREA DECIZIILOR

Cititi si discutati fiecare situatie. Daca participantii exerseaza pentru a deveni educatori, vor trebui sa interpreteze fiecare situatie cu alti parteneri. Dupa aceea, instructorul si restul de participanti ofera un feed-back despre "ct de bine a mers"/ apoi prezinta alte cai n care aceeasi situatie ar putea fi tratata de altcineva. Nu exista niciodata o cale absolut "corecta" de a proceda n aceste situatii, participantii trebuind mai degraba sa caute sa-si nsuseasca abilitatea de a asculta si sa realizeze empatia cu cel ce are problema. Participantii pot folosi si povestiri din "viata adevarata".

Prietena ta, Maria, ti marturiseste ca nu a avut menstruatie n ultimele doua luni si tu crezi ca s-ar putea sa fie nsarcinata. Cum vei raspunde? Prietenul tau tj spune ca tocmai a descoperit ca are o ITS si vrea sa i promiti ca nu o sa spui nimanui. Ce fad n situatia aceasta? Ai o prietena care, adesea, miroase urt. Alti prieteni rd de ea si tie ti-e mila. Ce vei face? Te afli n casa unei prietene si ea ncepe sa se certe cu mama ei. Ce vei face? La scoala se organizeaza o petrecere la care prietenii tai nu merg, asa ca, mpreuna cu cea mai buna prietena a ta, Ana, planuiti sa organizati si voi o petrecere n aceeasi seara. Apoi Ana este invitata la petrecerea de la scoala si ti spune. Ce-i vei spune tu? Te afli acasa la cea mai buna prietena a ta si o astepti sa se ntoarca de la cumparaturi. Fratele ei mai mare/ care ti cam place, ti face avansuri. Ce faci? Te duci la cinema mpreuna cu prietenii tai, pe urma acasa la fratele mai mare al celei mai bune prietene ale tale. De cte ori ati mai fost acolo s-a baut mult si a fost distractie mare, iar tu te-ai simtit cam prost ca te afli acolo. Prietenii vor sa mergi cu ei si nici nu ai posibilitatea sa te ntorci acasa. Ce fad? Prietena ta cea mai buna l place pe unul din baietii cei mai populari din scoala, dar el nu o baga n seama. Un baiat foarte dragut o invita sa iasa cu el vineri seara. Dar "domnul popular" i da, n fine, atentie si i cere sa se ntlneasca n aceeasi seara. Vine sa ti ceara sfatul. Ce vei face n aceasta situatie?