Capitolul I.

Statistica ca
știință, instrument de
cunoaștere și dirijare a
economiei. Noțiuni
fundamentale ale statisticii.
Statistica economică

1.1. Apariția și etapele dezvoltării statisticii.

Obiectul de studiu al statisticii.
1.2. Noțiuni statistice de bază.
1.3. Sistemul informațional statistic al R.
Moldova.
1.4. Organul oficial de statistică al Uniunii
Europene EUROSTAT.
 Ce este statistica?
Accepţiuni:
 Date ex.: statistici ale cursului valutar, şomajului, ratei inflaţiei etc.
 Ştiinţa care studiază aspectele cantitative ale fenomenelor de
masă.

Caracteristici:
•Colectivităţi mari
•Variabilitatea formelor de
manifestare
•Incertitudine
1.1. Apariția și etapele dezvoltării statisticii.

Statistica este disciplina care se ocupă cu culegerea, înregistrarea,

gruparea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen,
precum şi cu formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a
acestuia. Această definiție pune în evidență două laturi ale statisticii:
1.Statistică descriptivă;
2.Statistică inferențială;
Statistica descriptivă – cuprinde toate metodele de colectare, analiză, sintetizare și
prezentare a datelor în scopul descrierii corespunzătoare a diferitor caracteristici ale
unei mulțimi de date. (tabele, grafice, indicatori statistici etc.).
Statistica inferențială - îi revine rolul de a extinde rezultatele obţinute pe baza datelor
din eşantion (o parte a populației cercetate) la nivelul populaţiei generale şi de a
confirma sau invalida ipotezele emise a priori sau formulate după faza exploratorie.
1.1. Apariția și etapele dezvoltării statisticii.
Etapele apariției statisticii:
1. Statistica practică – se referă la primele forme de evidenţă, servind nevoilor
practice ale cunoaşterii şi conducerii vieţii social-economice. ( Ex. efectuarea
înregistrărilor periodice ale numărului populației, averilor particulare, structurii terenurilor, etc.).
2. Statistica descriptivă - Școala germană reprezintă descrierea cantitativă, numerică a
statelor lumii privind populaţia, armata, bogăţiile solului, activitatea productivă şi
comercială etc. (D. Cantemir ”Descrierea Moldovei”).
3. Aritmetica politică - Școala engleză. Analiza şi prelucrarea matematică a datelor
statistice, prin desprindere a regularităţilor în evoluţia fenomenelor sociale şi
economice în scopul sistematizării și generalizării rezultatelor analizei statistice.
(analiza datelor de observare statistică prin metode matematice )
4. Statistica probabilistică - Introducerea metodelor matematice de calcul al
probabilităţilor, se formulează legea numerelor mari şi alte legităţi statistice. ( Savanții
școlii au formulat legea numerelor mari, au atras atenţia asupra posibilităţii utilizării calculului
probabilităţilor în economie, au definit legea normală de repartiţie. )
5. Statistica modernă - corespunde apariţiei oficiilor și birourilor de statistică în orașe și
la nivelul țărilor (subdiviziuni centrale), odată cu organizarea conferințelor
internaţionale de statistică şi cu apariţia revistelor de specialitate. La această etapă,
statistica devine disciplină de învăţământ.
 OBIECTUL SI METODA STATISTICII
1. Fenomenele si procesele din natura si societate

date privind populatia activitatea unitatilor

economico-sociale
OBIECT
2. Relatiile intre fenomenele economice si
sociale

3. Legaturile cantitative si calitative dintre

fenomene

STATISTICA – Stiința socială care studiază latura cantitativă a

fenomenelor și proceselor social-economice de masă, în strânsă
legatură cu latura lor calitativă, în condiții concrete de spațiu și timp,
exprimând rezultatele cercetării cu ajutorul unui sistem propriu de
indicatori.
 OBIECTUL SI METODA
STATISTICII
Metoda statisticii constă în totalitatea documentelor, regulilor, operaţiilor,
legilor, procedeelor şi tehnicilor de investigare a fenomenelor social-economice.
Metode proprii statisticii sunt: sistematizarea și gruparea datelor, prezentarea
grafică a datelor statistice, tehnica comparaţiei, abstractizarea şi generalizarea.
Scopul statisticii este cunoaşterea, atât aplicativă, cât şi fundamentală, a
fenomenelor de masă, caracterizate prin variabilitate şi produse sub semnul
incertitudinii. Vizează, pe de o parte, elaborarea informaţiei statistice necesare
fundamentării deciziilor asupra colectivităţilor statistice, iar pe de altă parte,
descoperirea legilor variabilităţii fenomenelor ce se produc şi evoluează sub semnul
incertitudinii
ROLUL STATISTICII IN ECONOMIE
1. Cunoasterea dezvoltării economiei naționale și a
societății;

2. Stabilirea obiectivelor și direcțiilor dezvoltării viitoare

3. Elaborarea programelor de dezvoltare curenta și de

perspectivă;

4. Fundamentarea măsurilor oportune în procesul

decizional;

5. Urmărirea modului de realizare a obiectivelor stabilite;

6.Popularizarea obiectivelor stabilite.

 RAMURILE STATISTICII
STATISTICA TEORETICA
(Status = stare de fapt)
- cunoasterea statistica
- observare Statistica - industriei
- prelucrare
- analiza
-calculul indicatorilor
- marimi relative
- marimi medii
- indici
-redarea continutului
si marimii fenomenelor
social-economice
studiate
STATISTICA ECONOMICA
( De ramura )
- agriculturii si silviculturii
- constructiilor
- transporturilor
- tehnologiilor informaționale
și comunicații electronice
- circulatiei marfurilor
- culturii
- sanitara
- judiciara
- etc
CERCETAREA STATISTICA

1.OBSERVAREA 2.PRELUCRAREA
STATISTICA STATISTICA
(culegerea datelor (calcul indicatori, tabele,
Individuale) serii, grafice)

CERCETAREA
STATISTICA

3.ANALIZA SI
INTERPRETAREA
STATISTICA
(comparare date,formulare concluzii,
formulare prognoze)
1.2. Noțiuni statistice de bază.

Principalele concepte statistice sunt:

1. Colectivitatea sau populația statistică.
2. Unitățile statistice.
3. Caracteristicile sau variabilele statistice statistice.
4. Datele statistice.
5. Informațiile statistice.
6. Indicatorii statistici.
1.2. Noțiuni statistice de bază.

A. COLECTIVITATEA (POPULAȚIA) STATISTICĂ – totalitatea elementelor

sau faptelor individuale care formeaza obiectul cercetarii .

Un ansamblu de elemente de aceeaşi natură (cel puțin o trăsătură comună)

(Ex. totalitatea agentilor economici cu activitate de comert exterior , falimentele
din industria turismului în 2018, ).

1. Colectivități totale; (ex. Numărul total al

populației unei țări, nr. total al entităților din
cadrul economiei naționale a R. Moldova...).

2. Colectivități pațiale; (ex. Populația unui raion din

R. Moldova, nr. entităților din domeniul
turismului ...).
Atât colectivitățile totale cât și cele parțiale sunt:
1. Colectivități statice când exprimă situaţia existentă la un moment dat (de exemplu,
populaţie, stocuri, mijloace fixe), înregistrarea
datelor făcându-se la anumite momente de timp;
2. Colectivități dinamice atunci când corespunde unui proces care se desfăşoară în timp
(de exemplu, producţie, cheltuieli, consumuri), înregistrarea datelor făcându-se pe un
interval de timp.
1.2. Noțiuni statistice de bază.

B. UNITATEA STATISTICA – elementul individual al colectivitatii.

- unitati simple ( ex. persoana, studentul)
- unitati complexe- mai multe unitati simple
(un grup de unități simple)
( ex.familia, echipa, entitatea).
Datele sunt înregistrate pentru fiecare unitate statistică.

C. CARACTERISTICA STATISTICA reprezintă criteriile pe baza cărora se

caracterizează componentele colectivităţii
statistice. (ex. starea civila, vârsta, cifra de
afaceri a agentului economic,
preţul bunului)
Variază de la o unitate statistică la alta.

Variante = mărimi distincte ale unei variabile

într-o colectivitate
Frecvenţa = numărul unităţilor statistice cu
aceeaşi variantă (valoare a caracteristicii)
1.2. Noțiuni statistice de bază

1. Variabilă cronologică (timp).

2. Variabilă teritorială (spaţiu).
3. Variabilă atributivă:
3.1. Calitativă= exprimată în cuvinte (profesia, ramura economică)
3.1.1.Alternativă (binară)= doua forme de manifestare (urban/rural,
admis/respins)
3.1.2.Nealternativă
3.2. Cantitativă= numerică
3.2.1.Discretă= se obține prin numărare; valori întregi (nr. copii pe
familie, nr. de falimente/an)
3.2.2.Continuă = se obține prin măsurare; orice valoare într-un
interval de variaţie (greutatea, profitul)
1.2. Noțiuni statistice de bază

Datele statistice sunt expresii cantitative concrete ale caracteristicilor

unităţilor supuse studiului statistic. Datele statistice exprimă o categorie
economică, delimitată în timp şi spaţiu şi având o anumită valoare nume-rică.
Pot fi obţinute prin observare (date primare) sau prin prelucrarea
date-lor primare (date derivate).
Informaţia statistică arată semnificaţia datelor statistice.
1.2. Noțiuni statistice de bază

D. INDICATORUL STATISTIC – expresia numerică cu conținut real

și o formă specifică de exprimare,
obținută în urma efectuării unei
cercetări statistice-
4 elemente –conținut, timp, spațiu, expresia numerică
(ex. PIB, rata șomajului, mediana,
MR a dinamicii).
1.3. Sistemul informațional statistic al R. Moldova.

Sistemul informaţional statistic reprezintă ansamblul de activităţi de

culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare şi stocare de date statistice, realizat de
personal de specialitate, care utilizează procedee, metode şi tehnici adecvate pentru
furnizarea în timp optim şi de calitate corespunză-toare a informaţiilor.
Sistemul informaţional statistic din Republica Moldova are o structură
piramidală.
În vârf este situat Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova –
autoritate administrativă centrală care, în calitatea sa de organ central de statistică,
conduce şi coordonează activitatea în domeniul sta-tisticii din ţară.
Atribuţiile de bază ale Biroului Naţional de Statistică:
1.Elaborează şi aprobă metodologiile cercetărilor statistice şi de calcul ale indicatorilor
statistici, în conformitate cu standardele internaţionale;
1.Organizează, în conformitate cu programul de lucrări statistice, cerce-tări statistice
privind situaţia şi dezvoltarea economică, socială, demografică a ţării, executând
lucrările de colectare, prelucrare, cen-tralizare, stocare şi diseminare a datelor statistice;
Efectuează dirijarea metodologică şi verifică aplicarea metodologiei
statistice;
1.3. Sistemul informațional statistic al R. Moldova.

Rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor şi a informaţiilor sta-tistice

sunt publicate în Anuarul Statistic al Republicii Moldova, Buletinele lunare şi
trimestriale de informare, alte reviste de specialitate şi pe site-ul Biroului
(www.statistica.md).
 
 CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR
STATISTICE
a) Dupa continutul lor:
- caracteristici de timp (ex. anul absolvirii liceului )
- caracteristici de spatiu (ex. judetul )
- caracteristici atributive cantitative (ex.varsta, pretul pe metru patrat
calitative (ex. profesia, starea civila)
b) Dupa modul de obtinere:
- caracteristiciprimare (ex.suprafata insamantata)
- caracteristici derivate – obtinute prin compararea a doi indicatori primari
(ex. w, productia la hectar)

c) Dupa forma de manifestare:

- caracteristici alternative – cu doar doua forme de manifestare
(ex. muncitor calificat sau necalificat,
produs bun sau rebut)
- caracteristici nealternative
1.4. Organul oficial de statistică al Uniunii Europene EUROSTAT.

Sistemul Statistic European (SSE) a fost puțin câte puțin edificat, cu scopul
furnizării de statistici comparabile la nivelul Uniunii Europene.
SSE este compus din EUROSTAT și din instituțiile de statistică, minis-tere,
organisme și bănci centrale, care colectează statistici oficiale în statele membre ale
Uniunii Europene, în Islanda, în Norvegia și în Liechtenstein.
EUROSTAT este Oficiul Statistic al Comunităților Europene (The Statistical
Office of the European Communities) cu sediul la Luxemburg. EUROSTAT a fost
creat în 1953, pentru a răspunde necesităților Comunită-ții Cărbunelui și a Oțelului. În
1958 a fost creată Comunitatea Europeană, predecesorul EUROSTAT, iar în 1959 a
fost adoptată denumirea actuală de EUROSTAT.
EUROSTAT activează conform principiilor independenței științifice,
fiabilității, obiectivității, pertinenței, raporturilor cost-eficacitate, confidențialității
statistice și transparenței.
EUROSTAT stabilește programele statistice multianuale în colaborare cu
direcțiile generale ale Comisiei Euro-pene și instituțiile naționale de statistică ale
țărilor membre.
 EXEMPLE
1. Indicați care din următoarele grupuri de indivizi formează o populație sau un eșantion:
a) studenții Facultății de Economie de la USM;
a) un grup de persoane din or. Chișinău;
a) primarii localităților din r-nul Ialoveni;
– o lingură de fasole luate din cratița în care ele se fierb;
a) 10 nuci dintr-un sac cu nuci;

  a) o alee de copaci din parc;

Pentru populații – dați exemple de eșantioane, iar pentru eșantioane – numiți populațiile
din care au fost extrase.
2. Într-o instituție de învățământ superior a fost formulată problema de a cerceta
absenteismul de la ore al studenților de la diferiți ani de studii (licență și masterat). Care va
fi populația cercetată și ce caracteristici vor fi culese de la respondenți?