Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INDICATORII VARIATIEI
INDICATORII ASIMETRIEI
1
ANALIZA VARIABILITĂŢII
Necesitate:
xi
xi
x b) xA xB
a)
B
ni Două distribuţii pot avea:
- tendinţe centrale asemănătoare, dar
A grade diferite de împrăştiere a
valorilor (a)
- tendinţe centrale diferite, dar grade
xi identice de dispersare a valorilor (b)
c) xA xB - tendinţe centrale diferite, dar si grade
diferite de variabilitate a valorilor (c)
3
Sistemul de indicatori ai variabilităţii:
statistice);
indicatori sintetici ai variaţiei (calculaţi la nivelul întregii
măsură);
indicatori relativi (exprimă variaţia în procente sau
coeficienţi).
4
A. Indicatorii simpli ai variabilităţii
Observaţii:
- dacă cele două valori extreme sunt valori aberante,
amplitudinea nu mai prezintă o semnificaţie deosebită (este
sensibilă la valorile extreme);
- nu poate fi folosită în comparaţii, decât pentru serii care se
referă la aceeaşi caracteristică (care se exprimă în aceeaşi
unitate de măsură);.
- este destul de instabilă, pe măsura adăugării de noi date;
- dacă într-o distribuţie de frecvenţe pe intervale de valori nu
se cunosc limitele inferioară şi superioară, atunci
amplitudinea nu poate fi calculată, decât făcând anumite
presupuneri pe baza mărimii intervalelor de grupare.
5
A. Indicatorii simpli ai variabilităţii
d i xi x , cu i 1, n
reprezentând unitatea statistică.
Abaterea maximă pozitivă (în expresie absolută):
d max x max x
d max x min x
6
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
7
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
xi x
n 2
2 i 1
pentru o serie simplă: s n
xi x
r
xi x
r 2
2
ni ni*
i 1
s2 i 1 s2
pentru o serie de frecvenţe: r sau r
ni ni*
i 1 i 1
Observaţii:
Dispersia nu are unitate de măsură;
Cu cât este mai apropiată de 0 cu atât variaţia este mai mică; cu
cât este mai depărtată de 0, cu atât variaţia este mia mare.
Prezintă avantajul că, prin ridicarea la pătrat, acordă o importanţă
mai mare abaterilor individuale mai mari în valoare absolută faţă de
9
media seriei:
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
x
n n n
n
xi xi
2
i x 2
xi 2
i 1
2
s2 i 1
i 1 x i 1
n n n n (pentru serii simple)
2
n n n
n
xi x ni xi ni
2 2
x 2
i in x i i
n
s2 i 1
i 1
x
2
i 1
i 1
n n n n (pentru serii de frecvenţe)
i 1
ni i 1
ni i 1
ni ni
i 1
10
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
x x
nj
2
i j
s
2 i 1
, j 1, m
xj
nj .
12
REGULA ADUNARII DISPERSIILOR
Dispersia generală (totala) a colectivităţii poate fi scrisă în funcţie de dispersiile
seriilor componente (grupurilor):
x
m m
s n j
2
2
xj j x nj
j 1 j1
s 2x m
m
n
j 1
j n
j1
j
,
2
s
j 1
2
xj nj
s x m
n j 1
j
x
m
2
j x nj
j 1
x2 m
n
j 1
j
14
REGULA ADUNARII DISPERSIILOR
Regula de adunare a dispersiilor este, deci:
2
s s x2 , adica dispersia totală este egală cu media dispersiilor de
2
x x
s 2x
Cu cât media dispersiilor parţiale are o pondere mai mare în dispersia
2
totală s x , cu atât acest lucru semnifică o importanţă mai mare în variaţia
variabilei, a altor factori.
15
REGULA ADUNARII DISPERSIILOR
16
REGULA ADUNARII DISPERSIILOR
Exemplu
O firmă ce comercializează produse cosmetice a realizat într-o lună de vară, prin cele 30 de
magazine de desfacere situate pe litoral, o vânzare medie de 400 milioane lei pe magazin, cu
o dispersie a vânzărilor de 2500; iar prin cele 20 de magazine din zona montană, o vânzare
medie de 200 milioane lei, cu o dispersie de 1600. Pentru a afla gradul în care zona de
amplasare a magazinelor determină variaţia vânzărilor, vom nota:
şi vom calcula:
x L n L x M nM 30 400 20 200 16000
x 320 mil lei , media totală determinandu-se
n L nM 50 50
ca o medie a mediilor de grupă.
17
REGULA ADUNARII DISPERSIILOR
2
s xL
2 nL s xM
2
nM 2500 30 1600 20 107000
s x 2140
n L nM 50 50
2
x L
x n L x M x nM 400 320 30 200 320 20 480000
2 2
2 2
9600
x
nL nM 50 50
Aşadar
d 2x 9600
R 2 100
2
% 100 81,77% ,
sx 11740
ceea ce înseamnă că o pondere de 81,77% din variaţia vânzărilor este explicată
prin zona de amplasare a magazinelor.
18
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
va fi dată de:
salt2
1 w m 0 w n m
2 2
2 m
1 w w 2
nm
1 w w w2 1 w w1 w
2
n n n
unde w este media variabilei alternative, iar m este numărul unităţilor statistice la care întâlnim varianta
„favorabilă” a caracteristicii.
19
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
3. Abaterea medie pătratică (sau abatere standard, sau deviaţie standard) este media pătratică
simplă sau ponderată a abaterilor individuale absolute faţă de medie:
xi x
n 2
i 1
s s2
pentru o serie simplă: n
xi x
r 2 *
xi x
r 2
ni ni
i 1
s s 2 i 1 s s2 r
r
pentru o serie de frecvenţe ni sau i
n *
i 1 i 1
20
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
Observaţii:
Deviaţia standard se măsoară în unităţi de măsură
concrete, aceeaşi unitate ca şi caracteristica pentru care
s-a calculat. De aceea, ca şi abaterea medie liniară, ea
nu poate fi utilizată pentru compararea variaţiei unor serii
care se referă la variabile diferite, ale căror unităţi de
măsură sunt diferite.
Deviaţia standard, fiind calculată pe baza unei medii
pătratice, este, de regulă, mai mare decât abaterea
medie liniară, ce reprezintă o medie aritmetică. Evident,
acest lucru se întâmplă numai dacă ambii indicatori sunt
calculaţi pentru aceeaşi serie: sd
Pentru o distribuţie cu tendinţă de normalitate, între
abaterea medie liniară şi cea pătratică există următoarea
4
relaţie: d s
5
21
B. Indicatorii sintetici ai variabilităţii
Exemple
1. Curs 3 pag. 6
2. Curs 3 pag. 8
3. Curs 3 pag. 18
23
Analiza formei distribuţiilor de frecvenţe
• Se pleacă de la reprezentarea grafică a acestora
(histograma sau poligonul frecvenţelor).
• distribuţiile de frecvenţe pot avea o multitudine de
forme, dar, cel mai adesea, ele sunt comparate cu
distribuţia normală.
• una dintre cele mai importante caracteristici ale
unei distribuţii este asimetria (oblicitatea).
24
Analiza formei distribuţiilor de frecvenţe:
ASIMETRIA
Oblicitatea unei distribuţii se referă la faptul că valorile nu sunt
repartizate simetric faţă de tendinţa centrală, manifestându-se
concentrarea, aglomerarea majorităţii valorilor la unul din capetele
distribuţiei (spre valorile mici sau spre cele mari ale scalei).
Cas
x Mo
Cas
3 x Me
s sau s
x M 0 3 x Me
25
Analiza formei distribuţiilor de frecvenţe:
ASIMETRIA
Interpretare:
Indicatorul Cas ia valori în intervalul 1,1 .
Dacă Cas 0 x Me Mo , seria este perfect simetrică.
Dacă Cas 0 x Me Mo , seria este pozitiv asimetrică, în ea
predominând valorile mici;
Dacă Cas 0 x Me Mo , seria este negativ asimetrică, în ea
predominând valorile mari;
Dacă Cas ia valori apropiate de ±1, distribuţia are asimetrie
pronunţată (pozitivă sau negativă);
Dacă Cas ia valori apropiate de 0, distribuţia are asimetrie
uşoară (pozitivă sau negativă);
26
Analiza formei distribuţiilor de frecvenţe:
ASIMETRIA
27