Curs 4.

Analiza statistică a variaţiei faţă de tendinţa centrală

4.1. Noţiuni introductive
Indicatorii dispersiei, asimetriei şi boltirii se calculează alături de indicatorii tendinţei
centrale pentru a caracteriza mai bine o distribuţie, întrucât „se poate ca două distribuţii observate,
relativ la aceeaşi variabilă, să aibă aceeaşi valoare a tendinţei centrale dar să fie diferite prin dispersie
sau concentrare”1.
Indicatorii dispersiei, asimetriei şi boltirii oferă informaţii despre „modul în care termenii seriei
se abat între ei sau de la medie. /…/ Media nu este suficientă ca indicator de analiză deoarece ascunde
structura colectivităţii pe grupe şi nu se pot cunoaşte abaterile termenilor seriei faţă de media lor,
datorate acţiunii cauzelor întâmplătoare”2.
Pentru caracterizarea variaţiei fenomenelor se utilizează două grupe de indicatori:
1. indicatori simpli;
2. indicatori sintetici.

4.2. Indicatorii simpli ai variaţiei

Definiţie
Indicatorii simpli ai variaţiei arată gradul de împrăştiere a unităţilor colectivităţii
supusă cercetării faţă de media aritmetică a valorilor seriei respective. Aceşti indicatori
pot fi exprimaţi atât prin mărimi absolute, cât şi prin mărimi relative.
Clasificare
Indicatorii simpli ai variaţiei sunt:

- amplitudinea variaţiei - absolută

 - relativă

- abaterea fiecărei variante de la medie: - abatere absolută

 - abatere relativă

Definiţie
Amplitudinea variaţiei sau câmpul de variaţie este diferenţa dintre valoarea maximă
şi valoarea minimă; aceasta se mai numeşte şi amplitudine absolută.
A = xmax - xmin
Exemplul 1: Amplitudinea variaţiei pentru cifra de afaceri obţinută de o
firmă pe ultimele 4 luni (exprimată în mii lei) + 4; + 4,8; +1,5;
+1,75 este
A = 4,8 – 1,5 = 3,3 mii lei sau câmpul de variaţie se poate
indica simplu, doar precizând cea mai mică şi respectiv, cea
mai mare valoare. În acest exemplu, câmpul de variaţie poate fi
indicat astfel: (1,5 mii lei – 4,8 mii lei).

1
Jaba, E. – Op. cit., p. 145
2
Balei, T.; Anghelache, C.; Ţiţan, E. – Op. cit., p. 70
 Definiţie
Amplitudinea relativă (Ar) este raportul dintre amplitudinea absolută şi media
aritmetică a valorilor seriei cercetate.
A x −x
Ar = ⋅100 = max min ⋅100
xa xa

Clasificare
Abaterea fiecărei variante de la medie poate fi:

• abatere individual absolută (di) se determină ca diferenţă între fiecare variantă înregistrată şi
media aritmetică a valorilor seriei respective. Se determină cu relaţia: di = xi − x a

• abatere individuală relativă se determină ca raport între fiecare abatere individuală absolută şi
di x −x x 
media aritmetică a seriei, cu ajutorul relaţiei: d r = ⋅100 = i a ⋅100  d r =  i − 1 ⋅100
xa xa  xa 

4.3. Indicatorii sintetici ai variaţiei

Definiţie
Indicatorii sintetici ai variaţiei se calculează întrucât indicatorii simpli ai variaţiei nu
cuantifică toată variaţia caracteristicii analizate; indicatorii sintetici ai variaţiei arată
gradul de variaţie al tuturor termenilor seriei.
Clasificare
Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt:
1. abaterea medie liniară;
2. dispersia;
3. abaterea medie pătratică;
4. coeficientul de variaţie.

1. Abaterea medie liniară ( d ) se determină ca o medie aritmetică simplă sau ponderată a abaterilor
termenilor seriei faţă de medie ( x ), dar în valoare absolută.

Se determină cu relaţia:

1) d =
 x −x
i
pentru o serie simplă;
n

2) d =
 x −x⋅ f
i i
, pentru o serie de frecvenţe.
f i
 Exemplul 2: Determinaţi abaterea medie liniară a variaţiei numărului de salariaţi ai unei
firme pe ultimii şase ani, ştiind că numărul salariaţilor a fost:
75; 80; 100; 90; 110; 115.
Calculăm media aritmetică:

xa =
x i
=
75 + 80 + 100 + 90 + 110 + 115
= 95 salariaţi.
n 6

Abaterea medie liniară d = 

 x −x i a

n
75 − 95 + 80 − 95 + 100 − 95 + 90 − 95 + 110 − 95 + 115 − 95
d=  d = 13,33
6

Abaterea medie liniară arată cu cât se abat în medie, termenii unei serii faţă de media lor;
acest indicator este relevant doar pentru seriile omogene.
2. Dispersia ( ∇ 2 ) se calculează ca medie aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor
termenilor faţă de media lor:
2

• pentru serii simple : ∇ 2

=
(x − x )
i a
;
n
2

• pentru serii de distribuţie : ∇ 2 =

( x − x ) i a fi
.
f i

3. Abaterea medie pătratică (abaterea standard) ( ∇ ) se calculează ca medie pătratică din abaterile
variantelor seriei de la media lor aritmetică, astfel:
2

• pentru serii simple: ∇ =

( x − x )
i a
;
n
2

• pentru serii de distribuţie: ∇ =

( x − x )
i a fi
.
f i

4. Coeficientul de variaţie (v) se calculează ca raport procentual între abaterea medie pătratică şi
∇
media aritmetică a seriei, v = ⋅100 , sau ca raport procentual între abaterea medie liniară şi media
xa
d
aritmetică a seriei: vd = ⋅100 .
xa

Semnificaţia coeficientului de variaţie

Coeficientul de variaţie ia valori cuprinse între 0 şi 100 %. Cu cât valoarea sa este mai apropiată de 0,
cu atât variaţia este mai slabă, seria este mai omogenă şi media este mai reprezentativă.
Dacă valoarea coeficientului de variaţie este mai mare de 30 - 35 - 40 % se apreciază că media nu este
suficient de reprezentativă şi „datele trebuie să fie separate în serii componente, pe grupe, în funcţie de
variaţia unei alte caracteristici de grupare”3, fapt pentru care acesta se foloseşte ca test de verificare în
aplicarea metodei grupării.

4.4. Media, dispersia şi alţi indicatori ai variaţiei unei caracteristici alternative

Caracteristica alternativă este cea care are doar două variante posibile.
De exemplu, din punct de vedere calitativ produsele pot fi bune calitativ sau cele care nu
corespund din punct de vedere al calităţii (rebuturile); de asemenea rezultatul la examenul de obţinere
a permisului auto poate fi: admis sau respins, ş.a.m.d.
Cele două variante ale unei caracteristici alternative se exprimă după cum s-a observat, prin
cuvinte, şi nu numeric.
Din această cauză se atribuie variantei afirmative valoarea convenţională „1” şi variantei
neafirmative valoarea convenţională „0”.

Media caracteristicii alternative este x = p , adică media aritmetică a caracteristicii alternative

este chiar „p” - frecvenţa relativă a variantei afirmative a caracteristicii.
Dispersia (varianţa) caracteristicii alternative este ∇ 2 = pq = p (1 − p ) , adică se determină ca
produs între frecvenţa relativă a variantei afirmative (p) şi frecvenţa relativă a variantei neafirmative
(q).
Abaterea medie pătratică ( ∇ ) se determină pe baza relaţiei:

∇ = ∇2 = pq = p (1 − p )

4.5. Indicatorii asimetriei şi boltirii

Definiţie
Se defineşte noţiunea de asimetrie absolută (as), adică diferenţa dintre nivelul mediu şi
mod, astfel:
as = x − M 0
Pentru cuantificarea gradului de asimetrie se folosesc mai multe metode:
1. Metoda Pearson - presupune determinarea coeficientului:
xa − M o
Casp = ,
∇
unde: M0 = modul;
∇ = abaterea medie pătratică;
x a = media aritmetică.

3
Biji, E., Balei, T., „Statistică teoretică şi economică”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, p. 95 - 96
 Observaţie
• −1 ≤ Casp ≤ 1 ;

• Dacă Casp < 0  x a < M o şi distribuţia prezintă o asimetrie stângă;

• Dacă Casp = 0  x a = M o , distribuţia este simetrică;
• Dacă Casp >0  x a >M o şi distribuţia prezintă o asimetrie dreaptă;
• Dacă Casp = ±1 seria are o asimetrie pronunţată;
• Pentru distribuţiile moderat asimetrice −0, 3 ≤ Casp ≤ 0, 3 .
2. Metoda Fisher - presupune calcularea coeficientului:

CasF =
(
3 xa − M e ),
∇
unde: Me = mediana
CasF ia valori între -3 şi +3 şi cu cât se apropie de zero seria este mai simetrică. Toate
celelalte observaţii cu excepţia ultimei observaţii de la CasP rămân valabile.

Aplicații SEMINAR
1. Pentru acordarea unui credit unei firme, banca ia în calcul mai mulţi indicatori,
printre care şi solvabilitatea firmei respective pe ultimele 12 luni.
Firma are următoarele valori ale solvabilităţii pe ultimele 12 luni:
Nr. crt. Luna calendaristică Solvabilitatea
1. Ianuarie 0,60
2. Februarie 0,55
3. Martie 0,70
4. Aprilie 0,75
5. Mai 0,60
6. Iunie 0,60
7. Iulie 0,80
8. August 0,80
9. Septembrie 0,75
10. Octombrie 0,75
11. Noiembrie 0,70
12. Decembrie 0,68
Banca acordă creditul dacă solvabilitatea firmei pe ultimele 12 luni este mai mare de 70%.
Se cere să se determine dacă firma obţine creditul.
Solutie:

S=
S = 1 ( 0,6 + 0,55 + 0,70 + 0,75 + 0,60 + 0,60 + 0,80 + 0,80 + 0,75 + 0,75 + 0,70 + 0,68) = 0,69 S = 0,69 .
i

n 12

Deoarece S = 69% < 70%  firma respectivă nu va obţine creditul solicitat.

2. În urma unei analize statistice generale, la o firmă, s-au obţinut următoarele date, cu privire la
salariaţii din cadrul firmei.

Nr. Vechime Salariul lunar

crt. - ani - (sute Euro)
1 10 7
2 8 7
3 7 6
4 2 3,5
5 1 3
6 10 7,5
7 6 5
8 5 4
9 7 6
10 5 4,5
11 4 4
12 2 3

Se cere:
1. Să se calculeze mediana pentru vechime şi pentru salariu;
2. Să se grupeze cei 12 salariaţi în funcţie de vechimea în muncă, respectiv mărimea salariului pe 3
grupe cu intervale egale;
3. Să se calculeze mediana şi modul pentru seria de frecvenţe de la punctul 2.

Solutie:
1a. - Pentru vechime:
Ordonare: 1; 2; 2; 4; 5; 5; 6; 7; 7; 10, 10;
n + 1 12 + 1 T + T7
Locul medianei este dat de rangul = = 6,5  Me = 6 ,
2 2 2
5+6
adică Me= = 5,5 ani
2
1b. - Pentru salariu:
Ordonare: 3; 3; 3,5; 4; 4; 4,5; 5; 6; 6; 7; 7; 7,5.
 n + 1 12 + 1 T + T7
Locul medianei este dat de rangul = = 6,5  Me = 6 ,
2 2 2
4.5 + 5
adică Me = = 4,75 sute Euro
2

2.Gruparea datelor:
- vechimea in munca:
A= 10-1=9
K=A/nr. intervale= 9/3=3
Interval 1: xmin; xmin+k= (1; 1+3)=(1;4)
Interval 2: ximn+k; xmin+2k= (4; 4+3)=(4;7)
Interval 3: xmin+2k; xmin+3k=(7;7+3)= (7;10)

Grupe de muncitori după Frecvenţa

vechime Frecvenţa cumulată
- ani - fcm
[1 – 4) 3 3(fcm-1)
[4 – 7) 4(fMe) 7 ***
(intervalul median)
[7 – 10] 5 12
TOTAL 12 -

- in mod asemanator se procedeaza si pentru variabila ”salariul lunar” si obtinem:

A=7,5-3=4,5
K=4,5/3=1,5
Interval 1: xmin; xmin+k= (3; 3+1,5)=(3;4,5)
Interval 2: ximn+k; xmin+2k= (4,5; 4,5+1,5)=(4,5;6)
Interval 3: xmin+2k; xmin+3k=(6;6+1,5)= (6;7,5)

Grupe de muncitori după salariul Frecvenţa

lunar Frecvenţa cumulată
- sute euro - fcm
[3 – 4,5) 5 5 (fcm-1)
[4,5 – 6) 2 (fMe) 7 ***
(intervalul median)
[6 – 7,5] 5 12
TOTAL 12 -

f i
− f cm −1
3. a) Mediana: Me = xMe+ 2 ⋅k
f Me
- pentru vechime, intervalul median este [4 - 7) întrucât acesta este primul interval care îndeplineşte

condiţia ca fcm ≥  i = 12/2 = 6, deci:

f
2
12
−3
Me = 4+ 2 ⋅ 3 = 6,25 ani.
4

- pentru salariu, intervalul median este [4,5 - 6) întrucât acesta este primul interval care îndeplineşte

condiţia ca fcm ≥ f i
= 12/2 = 6, deci:
2
12
−5
M e = 4,5 + 2 ⋅ 1,5 = 5,25 sute euro.
2
∆1
b) Modul: M o = xMo + ⋅k
∆1 + ∆ 2
- pentru vechime intervalul modal este [7 - 10):
5−4
Mo = 7 + ⋅ 3 = 7,5 ani
(5 − 4) + (5 − 0)
- pentru salariu intervalele modale sunt două, şi anume: [3 – 4,5), respectiv [6 – 7,5), astfel vor avea
două module relative, şi anume:
(5 − 0)
M o1 = 3 + ⋅ 1,5 = 3,9375 sute lei
( 5 − 0) + ( 5 − 2)
( 5 − 2)
M o2 = 6 + ⋅1,5 = 6,5625 sute lei
( 5 − 2) + ( 5 − 0)

3. Determinaţi amplitudinea absolută şi relativă pentru variaţia profitului brut în cazul a 6 firme,
cunoscând datele din tabelul următor:

PB
Firma
- mii lei-
A 12
B 4
C 16
D 2
E 18
F 20
Solutie:
A = xmax - xmin = 20 - 2 = 18
A 18
Ar = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 150%
xa 12

xa =
x i
=
12 + 4 + 16 + 2 + 18 + 20
= 12
n 6

4. Pe baza datelor din problema 3 calculaţi abaterea fiecărei variante de la medie.

Solutie:
a) abaterea absolută: di = xi − xa

di
b) abaterea relativă: d r = ⋅100
xa

Determinarea abaterilor
PB di
Firma d i = xi − x a dr = ⋅ 100
- mii lei xa

A 12 0 0
B 4 -8 -66,67
C 16 4 33,33
D 2 -10 -83,33
E 18 6 50
F 20 8 66,67

xa =
x i
=
12 + 4 + 16 + 2 + 18 + 20
= 12 mii lei
n 6
5. Pentru cazul celor 5 firme din problema 3 calculaţi abaterea medie liniară pentru profitul brut.
Solutie:

d=
 x −x i a

n
Abaterea medie liniară
PB
Firma xi − x a
- mii lei -
A 12 0
B 4 8
C 16 4
D 2 10
E 18 6
F 20 8
TOTAL 72 36

d=
 x −x
i a
=
36
= 6 mii LEI
n 6

6. Calculaţi coeficientul de asimetrie după metoda Pearson şi Fisher pentru următoarea serie de
distribuţie:
Grupe de firme în funcţie de mărimea Frecvenţa
salariului mediu fi
- sute lei -
700 – 900 20
900 – 1100 30
1100 – 1300 55
1300 – 1500 35
1500 – 1700 10
TOTAL 150
Solutie:
a) Metoda Pearson
xa − M o
Casp = (1)
∇
Grupe de Frecvenţa xi Xifi Xi-Xa (Xi-Xa)2fi
firme în fi
funcţie de
mărimea
salariului
mediu
- sute lei-

700 – 900 20 800 16.000 -380 2.888.000

900 – 1100 30 1000 30.000 -180 972.000
1100 – 1300 55 1200 66.000 +20 22.000
1300 – 1500 35 1400 49.000 +220 1.694.000
1500 – 1700 10 1600 16.000 +420 1.764.000
TOTAL 150 - 177.000 - 7.340.000

Media aritmetica
Xa=177.000/150=1.180 (2)

Modul
∆1
M 0 = xM 0 + ⋅ k , k = 200
∆1 + ∆ 2
55 − 30 25
M o = 1100 + ⋅ 200 = 1100 + ⋅ 200 =
( 55 − 30 ) + ( 55 − 35) 25 + 20
5
= 1100 + ⋅ 200 = 1211,11  M o = 1211,11 ( 3)
9

Abaterea standard
∆= (7.340.000/150)1/2 = 221,208 (4)

Înlocuim rezultatele (2), (3) şi (4) în (1) şi obţinem:

1180 − 1211,11 31,11
Casp = =− = −0,14 → distribuţia este moderat asimetrică şi reprezintă o asimetrie
221, 208 221, 208
stângă, deoarece Casp = −0,14 < 0.
b) Metoda Fisher

CasF =
(
3 xa − M e ) (5)
∇
Pe baza calculelor de la punctul a), cunoaştem media aritmetică şi abaterea standard:
x a = 1180
∇ = 221, 208
fi
2 −f cm−1
Calculăm mediana: Me = xM + ⋅k
e
f Me
150
− 50
25 1000
M e = 1100 + 2 ⋅ 200 = 1100 + ⋅ 200 = 1100 + = 11909,90 (6)
55 55 11

Înlocuim rezultatele (2), (4) şi (6) în (5) şi obţinem:

3 (1180 − 1190,90 )
CasF = = − 0,14  distribuţia prezintă o asimetrie stângă.
221, 208
 Sarcina de lucru

1. O întreprindere a realizat în primele şase luni ale anului trecut următoarele

valori ale ratei rentabilităţii economice, şi anume:
Rata rentabilităţii
Luna
economice
Ianuarie 13 %
Februarie 10 %
Martie 9%
Aprilie 12 %
Mai 12 %
Iunie 15 %

Să se determine media ratei rentabilităţii economice pentru semestrul I al anului

precedent.

2. În urma unei anchete statistice cu privire la valoarea CA în cadrul a 500 de

firme s-au obţinut următoarele date:
Grupe de firme după CA Frecvenţa
- sute mii lei - fi
0–4 100
4–8 120
8- 12 180
12 -16 75
16 -20 25
TOTAL 500

Să se determine:
• CA medie a celor 500 de firme;
• Media armonică ponderată, media pătratică şi media geometrică
ponderată;
• Mediana și modul.
 Tema de control 1
Se cercetează d.p.d.v. statistic un eşantion format din 8 firme cu privire la nivelul Profitului
net realizat în cursul anului 2020 şi se obţin următoarele date statistice:

FIRMA Profit net

(mii lei)
Xi
A 2
B 9
C 14
D 8
E 9
F 10
G 5
H 7
TOTAL 64
∑ Xi
Se cere să se determine:
1. media aritmetică simplă
2. media pătratică simplă
3. abaterea individuală faţă de medie
4. abaterea medie liniară
5. dispersia pt. seria simplă
6. abaterea medie pătratică (abaterea standard)
7. coeficienţii de variaţie
8. mediana
9. să se grupeze datele iniţiale în trei intervale egale şi să se calculeze centrul fiecărui interval şi
frecvenţa acestora
10. media aritmetică ponderată prin met. directă
11. abaterea individuală faţă de medie pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
12. abaterea medie liniară pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
13. dispersia pt. seria de frecvenţe de la pc. 9 prin met. directă
14. abaterea medie pătratică (abaterea standard) pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
15. coeficienţii de variaţie pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
16. mediana pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
17. modul ( dominanta) pt. seria de frecvenţe de la pc. 9
18. coeficienţii de asimetrie PEARSON şi FISHER