UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA CHIMIE ȘI TEHNOLOGIE CHIMINCĂ

DEPARTAMENTUL CHIMIE

CURRICULUM
la disciplina

BAZELE TERMODINAMICII ŞI CINETICII CHIMICE

Ciclul I, Licenţă, anul II

Program Chimie Biofarmaceutică

Titular de curs:
dr. hab., prof. univ. Vasile GUŢANU
dr., conf. univ. Elena TUTOVAN

Titular de laborator:
dr., conf. univ. Tatiana ISAC-GUȚUL

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din ,,25” iunie 2018

Şef Departament, dr., conf. univ.

___________I. Bulimestru

CHIŞINĂU 2018

1
PRELIMINARII

Cursul la disciplina ”Bazele termodinamicii și cineticii chimice” oferă informații privind principalele noțiuni, legități
și legi ai termodinamicii și cineticii chimice. În curs sunt examinate Principiile zero, I, II, III al termodinamicii și aplicațiile
acestora, cinetica reacțiilor simple de ordinul unu și doi, noțiune de reacțiii complexe, influența temperaturii asupra vitezei de
reacție, noțiunile generale ale catalizei.
Lucrările de laborator prevăzute în cadrul cursului nominalizat oferă studenților posibilitatea de a determina efectul
termic al unei reacții chimice, efectul termic de formare a unui cristalohidrat, de a realiza studiul echilibrului lichid-vapori într-
un sistem monocomponent, de a determina parametrii cinetici a unor reacții chimice.
Lucrările practice vor ajuta studenții să aplice cunoștințele teoretice obținute pentru soluționarea problemelor de
determinare a parametrilor cinetici principali.
Însuşirea acestei disciplini permite viitorilor specialişti să înţeleagă energetica proceselor, posibilitatea desfăşurării,
direcţia şi limita proceselor fizico-chimice, şă determine viteza reacţiilor chimice, constanta de viteză și energia de activare, să
explice acțiunea factorilor externi care influenţează viteza reacțiilor chimice..
Cunoştinţele obţinute de studenţi în cadrul acestui curs şi aptitudinile formate la însuşirea conţinutului vor fi utilizate
la examinarea altor disciplini, cum ar fi “Termodinamica aplicată”, “Cataliză și catalizatori”,”Chimie coloidală”.
Limba de predare a disciplinei – română.
Beneficierii cursului - studenţii Facultății Chimie şi Tehnologie Chimică, specialitatea ”Chimie biofarmaceutică”.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total

C S L LI

cu F03O019 Dr. Hab.,

frecvenţă Bazele prof. V. III 150 30 45 75

examnen
la zi termodinamicii Guțanu,
şi cineticii dr.,conf. E. 5,0
F03O017 chimice Tutovan 150 14 16 120
cu
frecvență
redusă

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unitatea de învățare Lucrul
Curs Laborator
individual
zi f/r zi f/r zi f/r

1. Noţiuni introductive ale termodinamicii chimice. Gazele perfecte şi 2 1 3 5 6

reale ca modele de sisteme termodinamice
2. Capacităţi calorice. Energia internă. Principiul I al termodinamicii. 2 2 3 2 5 6
Entalpia. Determinarea capacităţii calorice specifice a unui obiect
3. Termochimia. Legea lui Hess. Variaţia efectului termic al reacţiei cu 2 1 15 3 5 10
temperatura.
4. Procese termodinamice principale cu gaze perfecte. 2 2 5 6

5. Principiul II al termodinamicii. Entropia. 2 2 7 7

6. Energia Helmholtz. Energia Gibbs. Determinarea posibilitaţii, 2 3 2 5 10
direcţiei şi limitei a unei recţii chimice.
7. Funcţii caracteristice. Relaţiile Maxwell. Condiţiile generale de 2 6 6
echilibru în diverse procese termodinamice.
8. Variaţia lucrului cu temperatura. Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz. 2 1 5 6
Afinitatea chimica.

2
9. Potenţialul chimic. Potenţialul chimic al substanţelor separate şi in
amestec în sisteme perfecte şi reale.
10. Regula fazelor Gibbs. Ecuaţia Clausius-Clapeyron. Diagrame de
stare a unor sisteme monocomponente și bicomponente.
11. Obiectul cineticii chimice. Noţiuni introductive. Cinetica reacţiilor
simple de ordinul unu şi doi. Metode de determinare a ordinului de
reacție.
12. Reacții complexe. Tipuri de reacții complexe.
13. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie.
Total
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
Competențe profesionale
Identificarea problemelor, formularea şi rezolvarea
lor.
Utilizarea adecvată a teoriilor, principiilor, metodelor
esenţiale legate de domeniul chimiei.
Monitorizarea proprietăților chimice și a fenomenelor
prin observare și măsurare..
Aplicarea cunoștințelor teoretice, generarea ideilor
noi și a soluțiilor creative la soluționarea problemelor
calitative și cantitative practice și din viața cotidiană.
Implementarea soluțiilor științifice și practice la
rezolvarea problemelor experimentale.
2 6 10
2 1 6 3 5 12
6 2 6 3 8 15
2 6 1,5 8 15
2 2 3 1,5 5 11
30 14 45 16 75 120
Finalități de studiu
- a aplica cunoştinţele teoretice pentru identificarea,
formularea și soluţionarea problemelor;
- a propune algoritmul optim de soluţionare a
problemelor cantitative;
- a cunoaşte unităţile de măsură a mărimilor utilizate
în formulele de calcul şi a mărimilor finale;
- a argumenta rezultatele obţinute
- a defini noţiunile teoretice din domeniul
termodinamicii chimice și cineticii chimice;
- a formula legităţile și legile termodinamicii și
cineticii chimice și a scrie formulele
corespunzătoare;
- a prezice posibilitatea termodinamică a decurgerii
unui proces și reacției chimice și direcția
desfășurării procesului;
- a analiza influența diferitori factori asupra vitezei
reacției chimice.
- a cunoaşte principiul funcţionării instalaţiilor şi
utilajului aplicat;
- a determina efectul termic al unei reacții chimice
aplicând măsurătorile calorimetrice;
- a stabili diagrama temperatură -compoziție pentru
echilibru lichid-lichid în sistem bicomponent;
- a determina modificarea concentraţiei unuia din
reactanţi sau produşi de reacţie (sau a unei mărimi
dependente de concentraţie) în timp prin aplicarea
metodei titrimetrice și spectrofotometrice.
- a aplica cunoştinţele teoretice pentru soluţionarea
aplicaţiilor numerice şi problemelor din domeniul
termodinamicii și cineticii chimice;
- a determina parametri termodinamici și cinetici în
baza datelor experimentale;
- a propune algoritmul optim de soluţionare a
problemelor cantitative;
- a cunoaşte unităţile de măsură a mărimilor utilizate
în formulele de calcul şi a mărimilor finale;
- a argumenta rezultatele obţinute.
- a cunoaşte diferite metode fizico-chimice pentru
determinarea efectelor termice, studiul echilibrelor
de fașăm cineticii reacțiilor chimice;
- a sintetiza materialul teoretic pentru efectuarea
unui studiu exerimental al cineticii unei reacții ;
- a realiza un studiu experimental al prin urmărirea
și măsurarea parametrilor corespunzătoari;
- a analiza rezultatele experimentale obținute prin
prisma teoriilor și legităților din doemniul
termodinamicii și cineticii.
3
 IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

- Termodinamica
Unitatea de învîțare 1. Noţiuni introductive ale termodinamicii chimice. Gazele perfecte şi reale ca modele de sisteme
termodinamice
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să definească şi să clasifice sistemele termodinamice;  Sistem termodinamic.
- să definească şi să clasifice procesele termodinamice;  Clasificarea sistemelor termodinamice.
- să analizeze diferenţa între parametru de stare şi funcţie  Proces termodinamic.
de stare;  Clasificarea proceselor termodinamice.
- să compare factorii extemsivi şi intensivi;  Parametri şi ecuaţia de stare.
- să caracterizeze noţiunile de lucru, căldură, fracţie  Factorii intensivi şi extensivi. Fracţia molară. Mărimi
molară, mărimi parţiale molare; parţiale molare.
- să formuleze legile gazelor perfecte;  Căldura şi lucrul.
- să explice cauzele abaterii de la idealitate la gaze reale;
 Legile gazelor perfecte
- să scrie ecuaţiile de stare a gazelor perfecte şi reale.
Euaţia Claperon – Mendeleev, ecuaţia Van der Waals.
 Mărimi critice, mărimi reduse, compresibilitatea.

Termeni-cheie: Sistem termodinamic, proces

termodinamic, variabile de stare, ecuații de stare, căldura,
lucru, gaze perfecte, legile gazelor perfecte, ecuația
Mendeleev-Clapeyron, gaze reale, ecuația Van der Waals
Unitatea de învățare 2. Capacităţi calorice. Energia internă. Principiul I al termodinamicii. Entalpia. Determinarea
capacităţii calorice specifice a unui obiect.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:  Capacităţi calorice.
- să explice formele de exprimare a capacităţilor  Energia internă.
calorice;  Principiul I al termodinamicii.
- să cunoască sensul fizic al energiei interne;  Entalpia.
- să enunţe diferite formulări şi să cunoască  Variaţia energiei interne să a entalpiei cu temperatura
diferite expresii analitice ale principiului I al într-un sistem omogen.
termodinamicii;
- să înţeleagă rolul funcţiei entalpia în Termeni-cheie:Capacitatea calorică, principiul I al
termodinamică; termodinamicii, energie internă, entalpia.
- să poată calcula ∆U şi ∆H funcţie de
temperatură.
Unitatea de învățare 3. Termochimia. Legea lui Hess. Variaţia efectului termic al reacţiei cu temperatura.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să cunoască Legea lui Hess;  Efectul termic al reacţiei, Legea Hess
- să cunoască fundamentarea legii lui Hess;  Ecuaţii termochimice.
- să calculeze efectul termic al reacţiilor în condiţii  Căldura standard fe formare şi de combustie,
standard; consecinţele legii lui Hess.
- să calculeze efectul termic al reacţiilor la diferite  Legea Kirkshoff.
temperaturi;  Tipuri de calorimetri.
- să clasifice tipurile de calorimetre;  Capacitatea calorică a sistemului calorimetric.
- să definească noţiunea de capacitate calorică a  Constanta calorimetrului.
sistemului calorimetric;
 Căldura de amestecare, căldura de diluare, căldura de
- să determine constanta unui calorimetru;
neutralizare.
- să definească noţiunile de căldura de amestecare,
 Efectul termic al reacţiei de neutralizare.
căldura de diluare, căldura de neutralizare;
- să determine efectul termic al reacţiei de  Căldura de formare a cristalohidratului.
neutralizare a unui acid tare cu bază alcalină;  Căldura de dizolvare.
- să determine efectul termic al formării unui
cristalohidrat. Termeni-cheie:efectul termic al reacției, căldurile standard
de formare și de combustie, legea Kirkshoff, calorimetru,
- capacitate calorică, constanta calorimetrului, călura de
amestecare, căldura de dizolvare, căldura de formare a
cristalohidratului căldura de neutralizare.
Unitatea de învățare 4. Procese termodinamice principale cu gaze perfecte
4
 Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să deducă formulele pentru căldura, lucrul,  Căldura, lucrul, variaţia entalpiei şi energiei interne în
variaţia entalpiei şi energiei interne în diferite diferite procese cu gaze ideale.
procese cu gaze ideale şi să determine aceste
mărimi.
Termeni-cheie: căldura, lucrul, variaţia entalpiei şi
energiei interne în diferite procese cu gaze ideale.
- Unitatea de învățare 5. Principiul II al termodinamicii. Entropia.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să formuleze principiul II al termodinamicii;  Principiul II al termodinamicii.
- să explice sensul fizic şi să scrie ecuaţiile  Entropia.
fundamentale ale entropiei;  Ecuația Boltzmann.
 ∆S, condiţii standard pentru o reacţie chimică.

Termeni-cheie: principiul II al termodinamicii, entropie,

proces spontan, probabilitatea termodinamică a sistemului,
Unitatea de învățare 6. Energia Helmholtz. Energia Gibbs. Determinarea posibilitaţii, direcţiei şi limitei a unei recţii
chimice. .
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
Sudentul va fi capabil:
- să explice sensul fizic şi să scrie ecuaţiile  Energia Helmholtz.
fundamentale pentru energia Hemholtz, energiei  Energia Gibbs.
Gibbs;
- să definească noţiunile de lucru maxim şi lucrul  Calcularea ΔH298 şi ΔHT a reacţiei.
maxim util;
 Calcularea ΔGT a reacţiei.
- să calculeze posibilitatea, direcţia şi limita
 Calcularea ΔU298 şi ΔUT a reacţiei.
reacţiei in condiţii izobare standarte şi la diferite
 Calcularea ΔAT a reacţiei.
temperaturi;
- să calculeze posibilitatea, direcţia şi limita
reacţiei in condiţii izocore.
Termeni cheie: Energia Helmholtz, energia Gibbs, lucru
maxim util, posibilitatea și limita reacției.
Unitatea de conținut 7. Funcţii caracteristice. Relaţiile Maxwell. Condiţiile generale de echilibru în diverse procese
termodinamice.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să scrie expresiile funcţiilor caracteristice;  Funcţii caracteristice.
- să analizeze condiţiile generale de echilibru într-  Condiţiile de echilibru într-o reacţie chimică.
un sistem termodinamic.
Termeni-cheie: funcții caracteristice, condiții de echilibru
chimic.
Unitatea de învățare 8. Variaţia lucrului cu temperatura. Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz. Afinitatea chimică.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să explice variaţia lucrului cu temperatura;  Variaţia lucrului cu temperatura.
- să scrie ecuaţiile Gibbs-Helmholtz;  Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz.
- să să explice afinitatea chimica. Afinitatea chimică.
Termeni-cheie:lucrul, ecuaţiile Gibbs-Helmholtz,
 potențialului chimic al componentului dat.
Unitatea de învățare 9. Potenţialul chimic. Potenţialul chimic al substanţelor separate şi in amestec în sisteme perfecte
şi reale.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- Studentul va fi capabil:
- să cunoasca sensul fizic al potenţialului chimic;  Potenţialul chimic.
- să explice rolul potenţialului chimic în procese  Potenţialul chimic al unui component separat şi în
de extracţie, în determinarea direcţiei şi limitei amestec.
reacţiei chimice;
- să cunoască diferite forme analitice de exprimare
a potenţialului chimic. Termeni-cheie: potențial chimic, component, amestec.
5

Unitatea de învățare 10. Regula fazelor Gibbs. Ecuaţia Clausius-Clapeyron. Diagrame de stare a unor sisteme
monocomponente şi bicomponente.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să formuleza regula fazelor Gibbs;  Regula fazelor.
- să determine numărul de variabile independente  Variabile independente.
conform regulii fazelor;  Echilibru de faze.
- să relateze despre echilibre de fază în sisteme  Ecuațiile Clausius-Clapeyron pentru echilibrele l-
monocomponent; v, l-s, s-v.
- să scrie ecuațiile Clausius-Clapeyron;  Diagrama de stare.
- să construiească diagrama presiune–temperatură  Diagrame de echilibru de faze.
pentru caracterizarea echilibrului lichid-vapori în  Căldura de vaporizare.
sistem monocomponent şi bicomponent;  Metoda analitică.
- să determine căldura de vaporizare a eterului
 Metoda grafică.
dietilic în baza datelor experimentale.
Termeni cheie: regula fazelor, component, fază, variabile
independente, echilibru de faze, ecuațiile Clausius-
Clapeyron, diagrama de stare. Diagrame de echilibru.
Cinetica chimică
Unitatea de învățare 11. Obiectul cineticii chimice. Noţiuni introductive. Cinetica reacţiilor simple de ordinul unu şi
doi. Metode de determinare a ordinului de reacție.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să definească obiectul de studiu al cineticii  Obiectul de studiu al cineticii chimice.
chimice;  Viteza medie.
- să definească noțiunea vitezei medii a reacției  Viteza reală.
omogene și eterogene;  Metoda titrimetrică.
- să calculeze viteza reacţiei chimice;  Curba cinetică.
- să scrie formulele pentru viteza de reacție și  Legea acţiunii maselor.
unitățile de măsură;  Ordin parţial şi global de reacţie, molecularitatea.
- să utilizeze metoda titrimetrică pentru studiul  Ordine parţiale fracţionare şi intregi.
cinetic al reacţiei de saponificare a acetatului de  Ecuaţie cinetică a constantei de viteză.
etil în mediu bazic;  Constanta de viteză pentru reacţii de ordinul doi, când
- să construiască curba cinetică în baza datelor a = b.
experimentale;
 Constanta de viteză pentru reacţii de ordinul doi, când
- să formuleze legea acţiunii maselor;
a  b.
- să definească noţiunea de ordin de reacţie,
 Metoda analitică de determinare a contstantei de viteză.
molecularitate;
- să facă concluzii referitor la mecanismul reacţiei  Metoda grafică de determinare a constantei de viteză.
reeşind din ordinele parţiale de reacţie;  Timpul de înjumătăţire.
- să deducă ecuaţia constantei de viteză a unei reacţii  Metode diferențiale și integrale.
ireversibile de ordinul unu şi doi (în cazul în care  Metoda vitezelor inițiale.
concentraţiile iniţiale ale reactanţilor sunt egale);
- să calculeze constanta de viteză pentru o reacţie de Termeni-cheie:cinetica chimică, viteza de reacție, curba
ordinul unu şi doi (în cazul a = b ); cinetică, legea acțiunii maselor, ordin de reacție,
- să scrie ecuaţia constantei de viteză pentru reacţii molecularitate, constanta de viteză, timp de înjumătățire,
de ordinul doi (concentraţiile iniţiale ale metode de determinare a ordinului de reacție.
reactanţilor nu sunt egale);
- să determine constanta de viteză a reacţiei de
saponificare a acetatului de etil în mediu bazic
prin metoda analitică;
- să determine constanta de viteză a reacției
nominalizate prin metoda grafică;
- să definească timpul de înjumătăţire;
- să calculeze timpul de înjumătăţire;
- să relateze despre metodele de determinare a
ordinului de reacție;
- să determine ordinile parţiale şi ordinul global al
reacției de saponificare a acetatului de etil în
mediu bazic.

Unitatea de învățare 12. Reacții complexe. Tipuri de reacții complexe.

6
 Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:
- să formuleze definiția reacției complexe;  reacție complexă
- să formuleze definiția reacțiilor reversibile,  reacție reversibilă, paralelă, succesivă
paralele, succesive;  compus intermediar
- să scrie ecuațiile vitezei de reacție;  ecuațiile diferențiale de viteză
- să aplice metoda spectrofotometrică pentru a  metoda spectrofotometrică
studia reacția de oxidare a ofloxacinei (OF) cu  rezistență la antibiotice
ionii MnO4- în mediu bazic;  ordine parțiale de reacție
- să determine ordinele parțiale de reacție în raport  mecanismul reacției
cu OF, ionii MnO4- și ionii OH-;
- să facă concluzii referitor la mecanismul reacției Termeni cheie: reacție complexă, reacție reversibilă,
în baza datelor obținute. reacție paralelă, reacție succesivă, mecanism de reacție,
ordine parțiale de reacție, oxidarea fluorchinolonelor.
Unitatea de învățare 13. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studentul va fi capabil:  Regula vant’Hoff, coeficientul de temperatură.
- să definească regula vant Hoff;  Energia de activare.
- să definească energia de activare;  Forma diferențială și exponențială a ecuației Arrhenius
- să scrie ecuaţia Arrhenius sub forma diferenţială,  Factor preexponențial.
exponenţială;  Forma integrală a ecuației Arrhenius.

- să deducă forma integrală a ecuației Arrhenius;
- să calculeze energia de activare a unei
reacţii;
- să determine energia de activare a reacției de
saponificare a acetatului de etil în mediu bazic
- să explice metoda grafică de determinare a
energiei de activare;
- să aducă exemple de reacții ce se supun și nu se
supun legii Arrhenius.
 Metoda analitică și grafică de determinare a energiei de
activare.
 Reacții de tip Arrhenius și anti-Arrhenius.
Termeni-cheie: regula vant’Hoff, coeficient de
temperatură, energia de activare, factor preexponențial,
ecuația Arrhenius.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare
1. Raport asupra - formularea scopului - formularea clară și concretă a Fiecare raport
fiecărei lucrări de lucrării; scopului; se prezintă în
laborator. decurs de 2
- prezentarea noțiunilor - expunerea sucintă și logică a săptămâni din
teoretice noțiunilor teoretice; ziua efectuării
corespunzătoare; lucrării de
- descrierea succintă a metodei laborator. În
utilizate și prezentarea schemei cazul depășirii
utilajului; termenului de
- prezentarea formulelor teoretice 2 săptămâni,
corespunzătoare cu indicarea nota se va
fiecărei mărimi; scădea cu 0,5
puncte pentru
- descrierea modului de - claritatea, logica și consecvența fiecare
lucru; expunerii; săptămână
- indicarea pașilor principali ai întârziere.
modului de lucru și metodei
utilizate;
- prezentarea datelor - indicarea denumirii tabelului și
experimentale obținute condițiilor exoerimentale
și mărimilor cinetice corespunzătoare;
calculate în baza lor sub - indicarea unităților de măsură a
forma tabelelor; fiecărei mărimi;
- exactitatea valorilor mărimilor
7
 calculate;
- prezentarea câte un
exemplu de calcul al - referirea la formula generală
fiecărei mărimi; conform cărei se efectuează
calculul;
- exemplu de calcul a unei valori a
fiecării mărimi calculate cu
indicarea unităților de măsură în
formula de calcul și pentru
mărimea calculată;
- construrea și
prezentarea - atașarea graficului respectiv
dependențelor grafice construit la calculator în Excell sau
corespunzătoare; pe hârtie milimetrică cu
respectarea scării adecvate;
- indicarea denumirii fiecărei axe și
unităților de măsură respective;
- în cazul dependenței liveare,
indicarea valorii pantei dreptei
(sub grafic);

- formularea concluziilor - formularea clară și concretă în

respective conformitate cu scopul lucrării;
- menționarea observațiilor
experimentale;
- indicarea parametrilor cinetici
principali obținuți.

2 - scrierea valorilor În decurs de 2

Probleme munerice a mărimilor ce săptămâni de la
numerice sunt date conform - prezența rubricii ”Se dă” cu data expedierii
soluționate condiției; indicarea unităților de măsură a problemelor de
(propuse de cadru - screirea mărimilor ce mărimilor; cadrul didactic.
didactic) în baza urmează a fideterminate; În cazul
aplicării - scrierea formulelor - algoritmul soluţionării aplicaţiilor depășirii
cunoştinţelor generale cu care se va numerice; termenului de
teoretice. calcula fiecare mărime; 2 săptămâni,
- calculul valorii mărimii - aplicarea corectă a formulei nota se va
corespunzătoare; coresăunzătoare; scădea cu 0,5
- introducerea în formula de calcul a puncte pentru
valorilor numerice a mărimilor fiecare
corespunzătoare și a unităților de săptămână
măsură respective în concordanță întârziere.
cu sistemul de unități;
- exactitatea valorii mărimii
calculate ți indicarea unităților de
măsură respective;
- scrierea răspunsului
final. - indicarea în răspunsul problemei
valorilor mărimilor ți unităților de
măsură respective.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Se vor utilize următoarele metode de predare-învățare:

- metode de învăţare expositive (prelegerea clasică, descrierea, explicaţia);
- metode de învăţare interrogative (conversaţia; problematizarea);
- metode de învăţare prin explorarea directă a realităţii (experimental);
- metode de învăţare bazate pe acţiune: reală (exerciţiul; referatul, lucrările practice, de laborator).

8
 Pe parcursul procesului didactic în cadrul acestui curs vor fi utilizate urmatoarele tipuri de evaluări: evaluarea
formativă si formatoare şi evaluarea sumativă. Se vor utiliza metode tradiționale de evaluare (evaluare orală, evaluare scrisă,
evaluare prin probe practice).
Evaluare orală va fi aplicată la lucrări practice și la o parte de lucrări de laborator. Evaluarea scrisă se va aplica pentru
a aprecia cunoștințele studenților și se va realiza prin scrierea lucrărilor de control curent (la încheierea unei unități de
învățare) și 2 două lucrări de control (evaluare sumativă) la încheierea a câtorva unități de învățare (atestări). Evaluare prin
probe practice vizează să identifice capacitatea studenților de a aplica practic cunoştinţele teoretice dobândite (lucrări de
laborator).

Nr. Unitatea de învățare Metode de predare Metode de

curs laborator evaluare
1. Noţiuni introductive ale Prelegerea clasică, Evaluare scrisă
termodinamicii chimice. Gazele Explicaţia,
perfecte şi reale ca modele de Conversaţia,
sisteme termodinamice Descrierea,
Problematizarea
2. Capacităţi calorice. Energia internă. Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare scrisă
Principiul I al termodinamicii. Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, Evaluare scrisă
Entalpia. Determinarea capacităţii Descrierea, Problematizarea
calorice specifice a unui obiect. Problematizarea
3. Termochimia. Legea lui Hess. Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală;
Variaţia efectului termic al reacţiei Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, evaluare scrisă;
cu temperatura. Descrierea, Problematizarea, Evaluare prin probe
Problematizarea Experimentul practice
4. Procese termodinamice principale Prelegerea clasică, Evaluare scrisă
cu gaze perfecte. Explicaţia, Conversaţia,
Descrierea,
Problematizarea
5. Principiul II al termodinamicii. Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală
Entropia. Explicaţia, Conversaţia, Conversatia,
Descrierea, Problematizarea
Problematizarea
6. Energia Helmholtz. Energia Gibbs. Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare scriesă
Determinarea posibilitaţii, direcţiei Explicaţia, Conversaţia, Conversatia,
şi limitei a unei recţii chimice. Descrierea, Problematizarea
. Problematizarea
7. Funcţii caracteristice. Relaţiile Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală;
Maxwell. Condiţiile generale de Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, evaluare scrisă
echilibru în diverse procese Descrierea, Problematizarea
termodinamice. Problematizarea
8. Variaţia lucrului cu temperatura. Prelegerea clasică, Evaluare scrisă
Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz. Explicaţia, Conversaţia,
Afinitatea chimică. Descrierea,
Problematizarea
9. Potenţialul chimic. Potenţialul Prelegerea clasică,
chimic al substanţelor separate şi in Explicaţia, Conversaţia,
amestec în sisteme perfecte şi reale. Descrierea,
Problematizarea
10. Regula fazelor Gibbs. Ecuaţia Experimentul, Evaluare orală;
Clausius-Clapeyron. Diagrame de Descrierea, Explicatia, Evaluare prin probe
stare a unor sisteme Conversatia, practice
monocomponente şi bicomponente. Problematizarea
11. Obiectul cineticii chimice. Noţiuni Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală;
introductive. Cinetica reacţiilor Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, evaluare scrisă;
simple de ordinul unu şi doi. Descrierea, Problematizarea, Evaluare prin probe
Metode de determinare a ordinului Problematizarea Experimentul practice
de reacție.
12. Reacții complexe. Tipuri de reacții Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală;
complexe. Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, Evaluare prin probe
Descrierea, Problematizarea, practice
Experimentul
13. Influenţa temperaturii asupra Prelegerea clasică, Descrierea, Explicatia, Evaluare orală;
vitezei de reacţie. Explicaţia, Conversaţia, Conversatia, evaluare scrisă,

9
 Descrierea, Problematizarea, Evaluare prin probe
Problematizarea Experimentul, practice

Notele evaluărilor scrise se vor calcula reeșind din volumul (în %) punctajului acumulat.

Barem de notare
Volumul (în %) din 95-100 85-94 60-84 40-59 30-39 20-29 10-19 5-9 1-4
punctajul acumulat
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2

BIBILOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Murgulescu I.G., Vîlcu R. Întroducere în chimia fizică. vol III. Termodinamica chimică. - Bucureşti: Editura Academiei
RSR, 1982. -622 p.
2. Vîlcu R. Termodinamica chimică. - Bucureşti: Editura tehnică. 1994. - 735 p.
3. Beldie C., Ionescu Gh., Onu A. Chimie fizică (I).-Iaşi: Editura universităţii A.I.Cuza, 1987. - 595p.
4. P.W. Atkins. Tratat de chimie fizică. - Bucureşti: Editura tehnică. 1996. - 943 p.
5. Munteanu S. Lucrări practice la termodinamica chimică.– USM, Chişinău, 1994. – 79 p.
6. Victor Isac, Ana Onu, Cornelia Tudoreanu, Gheorghe Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. – Chişinău, Ştiinţa,
1995, p. 14-223.
7. Săndulescu D. Chimie fizică. - Bucureşti: Editura ştiinţifică şi academică, 1979. - 733 p.
8. Базаров И.П. Термодинамика. - М.: Высшая школа, 1983. - 344 c.
9. Колесников И. М. Термодинамика физико-химических процессов. М.: Государственная академия нефти и газа
им. И. М. Губкина, 1994 г. - 288 с.
10. V. Isac, N. Hurduc. Chimie fizică. Cinetica chimică şi cataliză..-Chişinău: Ştiinţa, 1994. –638 p.
11. I. G. Murgulescu, T. Onescu, E. Segal. Introducere în chimia fizică. Volumul II, 2. Cinetica chimică şi cataliza.-
Bucureşti: Ed. Acad., 1981. – 1024 p.
12. P. W. Atkins, C. A. Trapp. Exerciţii şi probleme rezolvate de chimie fizică.- Bucureşti:Ed. Tehnicî, 1997.
13. E. Tutovan, T. Isac. Probleme de chimie fizică. Chiinău: USM, 2007.
14. Г.М. Панченков, В.П. Лебедев Химическая кинетика и катализ.- М.:Химия, 1985.
15. И.А. Семиохин, Б.В. Страхов, А.И. Осипов Кинетика гомогенных химических реакций.- М.: МГУ, 1986.

10
11