Teme discuții cursul 1

I. Se consideră tripletele:
1). (R, ○, ∗), unde 𝑥 ○ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 1 și 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R.
2). (R, ○, ∗), unde 𝑥 ○ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 5 și 𝑥 ∗ 𝑦 = 3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R.
Verificați dacă tripletele sunt inele. În plus, în cazul că e inel, verificați dacă este inel integru sau
dacă este corp.
II. În spațiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult 3 în nedeterminata X și cu coeficienți
reali se consideră polinoamele 𝑓 = 3𝑋 2 − 𝑋 + 2, 𝑔 = 2𝑋 3 + 𝑋 2 − 1, ℎ = 𝑋 + 3,
𝑡 = 3𝑋 2 − 3𝑋 − 4 și mulțimile A = {f, g, h}, B = {f, g, t}, C = {f, h, t}, D = {g, h, t}.
Determinați care dintre aceste mulțimi sunt liniar independente.
III. În spațiul vectorial (R3 , 𝐑) considerăm vectorii 𝑥 = (𝑎, 1, 1)𝑇 , 𝑦 = (1, 𝑎, 1)𝑇 și 𝑧 =
(1, 1, 𝑎)𝑇 , unde a este un parametru real. Pentru ce valori ale lui a sistemul de vectori {𝑥, 𝑦, 𝑧}
este liniar independent?

Soluții: I. 1). Avem (𝑥 ○ 𝑦) ○ 𝑧 = (𝑥 + 𝑦 − 1) ○ 𝑧 = 𝑥 + 𝑦 − 1 + 𝑧 − 1 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 2,

𝑥 ○ (𝑦 ○ 𝑧) = 𝑥 ○ (𝑦 + 𝑧 − 1) = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 1 − 1 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 2, deci
(𝑥 ○ 𝑦) ○ 𝑧 = 𝑥 ○ (𝑦 ○ 𝑧), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ R. Așadar legea “○“ este asociativă.
Evident, 𝑥 ○ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 1 = 𝑦 + 𝑥 − 1 = 𝑦 ○ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R, deci legea “○“ este comutativă.
Din 𝑥 ○ 𝑒 = 𝑥 rezultă 𝑥 + 𝑒 − 1 = 𝑥 ⇒ 𝑒 = 1 (“○“ are element neutru).
Fie 𝑥 ∈ R, din 𝑥 ○ 𝑥′ = 1 ⇒ 𝑥 + 𝑥 ′ − 1 = 1 ⇒ 𝑥 ′ = 2 − 𝑥 ∈ R (𝑥′ este opusul lui x). Deci,
orice element din R este simetrizabil în raport cu legea “○“. Așadar (R, ○) este grup abelian. (1)
Avem (𝑥 ∗ 𝑦) ∗ 𝑧 = (𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦) ∗ 𝑧 = 𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦 + 𝑧 − (𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦) ∙ 𝑧 = 𝑥 + 𝑦 +
𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑧 + 𝑥 ∙ 𝑦 ∙ 𝑧 și 𝑥 ∗ (𝑦 ∗ 𝑧) = 𝑥 ∗ (𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑧) = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑧 −
𝑥 ∙ (𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑧) = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑧 + 𝑥 ∙ 𝑦 ∙ 𝑧, (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ R.
Deci, legea “∗“ este asociativă.
Avem 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦 = 𝑦 + 𝑥 − 𝑦 ∙ 𝑥 = 𝑦 ∗ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R, deci legea “∗“ este
comutativă. Din 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑥 rezultă 𝑥 + 𝑒 − 𝑥 ∙ 𝑒 = 𝑥, (1 − 𝑥) ∙ 𝑒 = 0, (∀)𝑥 ∈ R ⇒ 𝑒 = 0
(elementul neutru pentru “∗“). Așadar (R, ∗) este monoid comutativ. (2)
Avem
𝑥 ∗ (𝑦 ○ 𝑧) = 𝑥 ∗ (𝑦 + 𝑧 − 1) = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 1 − 𝑥 ∙ (𝑦 + 𝑧 − 1) =
2𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑧 − 1
și ∗ 𝑦) ○ ∗ 𝑧) = + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦) ○ (𝑥 + 𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑧) = 𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦 + 𝑥 + 𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑧 − 1 =
(𝑥 (𝑥 (𝑥
2𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑥 ∙ 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑧 − 1.
Deci, “∗“ este distributivă la stânga față de “○“.
Analog (𝑦 ○ 𝑧) ∗ 𝑥 = (𝑦 + 𝑧 − 1) ∗ 𝑥 = 𝑦 + 𝑧 − 1 + 𝑥 − (𝑦 + 𝑧 − 1) ∙ 𝑥 =
2𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑥 − 𝑧 ∙ 𝑥 − 1
și (𝑦 ∗ 𝑥) ○ (𝑧 ∗ 𝑥) = (𝑦 + 𝑥 − 𝑦 ∙ 𝑥) ○ (𝑧 + 𝑥 − 𝑧 ∙ 𝑥) = 𝑦 + 𝑥 − 𝑦 ∙ 𝑥 + 𝑧 + 𝑥 − 𝑧 ∙ 𝑥 − 1 =
2𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 𝑦 ∙ 𝑥 − 𝑧 ∙ 𝑥 − 1.
Deci, “∗“ este distributivă la dreapta față de “○“ [sau folosim comutativitatea operațiilor, astfel
avem (𝑦 ○ 𝑧) ∗ 𝑥 = 𝑥 ∗ (𝑦 ○ 𝑧) = (𝑥 ∗ 𝑦) ○ (𝑥 ∗ 𝑧) = (𝑦 ∗ 𝑥) ○ (𝑧 ∗ 𝑥)].

1
 Așadar, “∗“ este distributivă față de “○“. (3)
Din (1), (2) și (3) rezultă că (R, ○, ∗) este inel comutativ (să observăm că elementul nul este
numărul 1 și elementul unitate al inelului este numărul 0, deci, în notațiile consacrate avem
0 = 1 și 1 = 0, atenție, citirea corectă se face în context!).
Pentru inel integru mai avem de arătat că nu are divizori ai lui zero, adică 𝑥 ≠ 1 și 𝑦 ≠ 1 implică
𝑥 ∗ 𝑦 ≠ 1. Avem 𝑥 ≠ 1 și 𝑦 ≠ 1 implică 𝑥 − 1 ≠ 0 și 𝑦 − 1 ≠ 0 ⇒ (𝑥 − 1) ∙ (𝑦 − 1) ≠ 0 ⇒
𝑥 ∙ 𝑦 − 𝑥 − 𝑦 + 1 ≠ 0 ⇒ 𝑥 + 𝑦 − 𝑥 ∙ 𝑦 ≠ 1, adică 𝑥 ∗ 𝑦 ≠ 1. Așadar (R, ○, ∗) este inel
integru (domeniu de integritate).
Pentru corp comutativ ne rămâne de verificat inversabilitatea elementelor nenule ale inelului. Fie
𝑥 ∈ R, 𝑥 ≠ 1. Din 𝑥 ∗ 𝑥 ′ = 𝑥 ′ ∗ 𝑥 = 0 avem 𝑥 + 𝑥 ′ − 𝑥 ∙ 𝑥 ′ = 0 ⇒ 𝑥 ′ ∙ (1 − 𝑥) = −𝑥 ⇒
𝑥 𝑥
𝑥 ′ = 𝑥−1 ∈ R (𝑥′ inversul (simetricul) lui x notat cu 𝑥 −1 este 𝑥 −1 = 𝑥−1).
Așadar (R, ○, ∗) este corp comutativ.
2). Avem (𝑥 ○ 𝑦) ○ 𝑧 = (𝑥 + 𝑦 − 5) ○ 𝑧 = 𝑥 + 𝑦 − 5 + 𝑧 − 5 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 − 10,
= 𝑥 + (𝑦 + 𝑧 − 5) − 5 = 𝑥 + (𝑦 ○ 𝑧) − 5 = 𝑥 ○ (𝑦 ○ 𝑧), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ R,
deci legea “○“ este asociativă.
Evident, 𝑥 ○ 𝑦 = 𝑥 + 𝑦 − 5 = 𝑦 + 𝑥 − 5 = 𝑦 ○ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R, deci legea “○“ este comutativă.
Din 𝑥 ○ 𝑒 = 𝑥 rezultă 𝑥 + 𝑒 − 5 = 𝑥 ⇒ 𝑒 = 5 (“○“ are element neutru).
Fie 𝑥 ∈ R, din 𝑥 ○ 𝑥 ′ = 5 ⇒ 𝑥 + 𝑥 ′ − 5 = 5 ⇒ 𝑥 ′ = 10 − 𝑥 ∈ R (𝑥′ este simetricul (aici
opusul) lui x). Deci, orice element din R este simetrizabil în raport cu legea “○“.
Așadar (R, ○) este grup abelian. (4)
Avem (𝑥 ∗ 𝑦) ∗ 𝑧 = (3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80) ∗ 𝑧 = 3(3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80) ∙ 𝑧 −
15(3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80) − 15𝑧 + 80 = 9𝑥 ∙ 𝑦 ∙ 𝑧 − 45𝑥 ∙ 𝑦 − 45𝑥 ∙ 𝑧 − 45𝑦 ∙ 𝑧 +
225𝑥 + 225𝑦 + 245𝑧 − 1120 și 𝑥 ∗ (𝑦 ∗ 𝑧) = 𝑥 ∗ (3𝑦 ∙ 𝑧 − 15𝑦 − 15𝑧 + 80) =
3𝑥 ∙ (3𝑦 ∙ 𝑧 − 15𝑦 − 15𝑧 + 80) − 15𝑥 − 15(3𝑦 ∙ 𝑧 − 15𝑦 − 15𝑧 + 80) + 80 =
9𝑥 ∙ 𝑦 ∙ 𝑧 − 45𝑥 ∙ 𝑦 − 45𝑥 ∙ 𝑧 − 45𝑦 ∙ 𝑧 + 225𝑥 + 225𝑦 + 245𝑧 − 1120, (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ R.
Deci, legea “∗“ este asociativă.
Evident 𝑥 ∗ 𝑦 = 3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80 = 3𝑦 ∙ 𝑥 − 15𝑦 − 15𝑥 + 80 = 𝑦 ∗ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ R,
deci legea “∗“ este comutativă. Din 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑒 ∗ 𝑥 = 𝑥 rezultă 3𝑥 ∙ 𝑒 − 15𝑥 − 15𝑒 + 80 = 𝑥,
3𝑒 − 16 = 0 16 16
𝑥 ∙ (3𝑒 − 16) − 15𝑒 + 80 = 0, (∀)𝑥 ∈ R ⇒ { ⇒ 𝑒 = 3 (deci 𝑒 = 3 ∈ R
−15𝑒 + 80 = 0
este elementul neutru pentru “∗“). Așadar (R, ∗) este monoid comutativ. (5)
Rămâne să verificăm distributivitatea lui “∗“ față de “○“. Avem
𝑥 ∗ (𝑦 ○ 𝑧) = 𝑥 ∗ (𝑦 + 𝑧 − 5) = 3𝑥 ∙ (𝑦 + 𝑧 − 5) − 15𝑥 − 15(𝑦 + 𝑧 − 5) + 80 =
3𝑥 ∙ 𝑦 + 3𝑥 ∙ 𝑧 − 30𝑥 − 15𝑦 − 15𝑧 + 155
și (𝑥 ∗ 𝑦) ○ (𝑥 ∗ 𝑧) = (3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80) ○ (3𝑥 ∙ 𝑧 − 15𝑥 − 15𝑧 + 80) =
3𝑥 ∙ 𝑦 − 15𝑥 − 15𝑦 + 80 + 3𝑥 ∙ 𝑧 − 15𝑥 − 15𝑧 + 80 − 5 =
3𝑥 ∙ 𝑦 + 3𝑥 ∙ 𝑧 − 30𝑥 − 15𝑦 − 15𝑧 + 155.
Deci, “∗“ este distributivă la stânga față de “○“.
Analog se verifică distributivitatea la dreapta a lui “∗“ față de “○“, adică
(𝑦 ○ 𝑧) ∗ 𝑥 = (𝑦 ∗ 𝑥) ○ (𝑧 ∗ 𝑥), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ R.

2
 Avem (𝑦 ○ 𝑧) ∗ 𝑥 = (𝑦 + 𝑧 − 5) ∗ 𝑥 = 3(𝑦 + 𝑧 − 5) ∙ 𝑥 − 15(𝑦 + 𝑧 − 5) − 15𝑥 + 80 =
3𝑦 ∙ 𝑥 + 3𝑧 ∙ 𝑥 − 30𝑥 − 15𝑦 − 15𝑧 + 155
și (𝑦 ∗ 𝑥) ○ (𝑧 ∗ 𝑥) = (3𝑦 ∙ 𝑥 − 15𝑦 − 15𝑥 + 80) ○ (3𝑧 ∙ 𝑥 − 15𝑧 − 15𝑥 + 80) =
3𝑦 ∙ 𝑥 − 15𝑦 − 15𝑥 + 80 + 3𝑧 ∙ 𝑥 − 15𝑧 − 15𝑥 + 80 − 5 =
3𝑦 ∙ 𝑥 + 3𝑧 ∙ 𝑥 − 30𝑥 − 15𝑦 − 15𝑧 + 155.
Deci, “∗“ este distributivă la dreapta față de “○“. Așadar “∗“ este distributivă față de “○“. (6)
Din (4), (5) și (6) rezultă că (R, ○, ∗) este inel comutativ (are elementul nul numărul 5 și
16 16
elementul unitate al inelului este numărul , aici cu notațiile consacrate avem 0 = 5 și 1 = ,
3 3
atenție la citirea corectă!).
Pentru inel integru mai avem de arătat că nu are divizori ai lui zero, adică 𝑥 ≠ 5 și 𝑦 ≠ 5 implică
𝑥 ∗ 𝑦 ≠ 5. Din 𝑥 ≠ 5 și 𝑦 ≠ 5 rezultă 𝑥 − 5 ≠ 0 și 𝑦 − 5 ≠ 0 ⇒ (𝑥 − 5) ∙ (𝑦 − 5) ≠ 0 ⇒
𝑥 ∙ 𝑦 − 5𝑥 − 5𝑦 + 25 ≠ 0 ⇒ 3𝑦 ∙ 𝑥 − 15𝑦 − 15𝑥 + 80 ≠ 5, adică 𝑥 ∗ 𝑦 ≠ 5.
Așadar (R, ○, ∗) este inel integru (domeniu de integritate).
Pentru a arăta că este corp comutativ ne rămâne de verificat inversabilitatea elementelor nenule
16
ale inelului. Fie 𝑥 ∈ R, 𝑥 ≠ 5. Din 𝑥 ∗ 𝑥 ′ = 𝑥 ′ ∗ 𝑥 = avem
3
16 224 45𝑥−224
3𝑥 ∙ 𝑥 ′ − 15𝑥 − 15𝑥 ′ + 80 = ⇒ 𝑥 ′ ∙ (3𝑥 − 15) = 15𝑥 − ⇒ 𝑥′ = ∈ R (în
3 3 9(𝑥−5)
general notația 𝑥′ este consacrată pentru simetricul lui x, aici fiind vorba de inversul lui x
45𝑥−224
(simetricul față de “înmulțire”) îl notăm cu 𝑥 −1 deci 𝑥 −1 = ).
9(𝑥−5)
16 −1 16
Să obsevăm că inversul elementului unitate, 𝑥 = , este 𝑥 = .
3 3
Așadar (R, ○, ∗) este corp comutativ.

II. A este liniar independentă dacă 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ ℎ = 0 ⇒ 𝛼 = 𝛽 = 𝛾 = 0.

Avem 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ ℎ = 𝛼 ∙ (3𝑋 2 − 𝑋 + 2) + 𝛽 ∙ (2𝑋 3 + 𝑋 2 − 1) + 𝛾 ∙ (𝑋 + 3) =
2𝛽 ∙ 𝑋 3 + (3𝛼 + 𝛽) ∙ 𝑋 2 + (−𝛼 + 𝛾) ∙ 𝑋 + 2𝛼 − 𝛽 + 3𝛾 = 0 implică sistemul de ecuații
2𝛽 = 0
3𝛼 + 𝛽 = 0
{ cu soluțiile 𝛽 = 0, 𝛼 = 0, 𝛾 = 0, deci A este liniar independentă.
−𝛼 + 𝛾 = 0
2𝛼 − 𝛽 + 3𝛾 = 0
B este liniar independentă dacă 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ 𝑡 = 0 ⇒ 𝛼 = 𝛽 = 𝛾 = 0.
Avem 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ 𝑡 = 𝛼 ∙ (3𝑋 2 − 𝑋 + 2) + 𝛽 ∙ (2𝑋 3 + 𝑋 2 − 1) + 𝛾 ∙ (3𝑋 2 − 3𝑋 − 4) =
2𝛽 ∙ 𝑋 3 + (3𝛼 + 𝛽 + 3𝛾) ∙ 𝑋 2 + (−𝛼 − 3𝛾) ∙ 𝑋 + 2𝛼 − 𝛽 − 4𝛾 = 0 implică sistemul de ecuații
2𝛽 = 0
3𝛼 + 𝛽 + 3𝛾 = 0
{ Din prima ecuație obținem 𝛽 = 0, înlocuind în celelalte obținem sistemul
−𝛼 − 3𝛾 = 0
2𝛼 − 𝛽 − 4𝛾 = 0
3𝛼 + 3𝛾 = 0
{−𝛼 − 3𝛾 = 0, adunând primele două ecuații obținem 𝛼 = 0, apoi înlocuind în sistem obținem
2𝛼 − 4𝛾 = 0
𝛾 = 0, deci B este liniar independentă.

3
 ?
Verificăm dacă C este liniar independentă, adică 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ ℎ + 𝛾 ∙ 𝑡 = 0 ⇒ 𝛼 = 𝛽 = 𝛾 = 0
Avem 𝛼 ∙ 𝑓 + 𝛽 ∙ ℎ + 𝛾 ∙ 𝑡 = 𝛼 ∙ (3𝑋 2 − 𝑋 + 2) + 𝛽 ∙ (𝑋 + 3) + 𝛾 ∙ (3𝑋 2 − 3𝑋 − 4) =
(3𝛼 + 3𝛾) ∙ 𝑋 2 + (−𝛼 + 𝛽 − 3𝛾) ∙ 𝑋 + 2𝛼 + 3𝛽 − 4𝛾 = 0 implică sistemul de ecuații
3𝛼 + 3𝛾 = 0 3 0 3
{ −𝛼 + 𝛽 − 3𝛾 = 0 care este liniar omogen și are determinantul ∆= | −1 1 −3 | = −12 −
2𝛼 + 3𝛽 − 4𝛾 = 0 2 3 −4
9 − 6 + 27 = 0, deci admite și soluții nenule (de exemplu 𝛼 = 1, 𝛽 = −2, 𝛾 = −1). Așadar, C
nu este liniar independentă (spunem că este liniar dependentă).
D este liniar independentă dacă 𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛽 ∙ ℎ + 𝛾 ∙ 𝑡 = 0 ⇒ 𝛼 = 𝛽 = 𝛾 = 0.
Avem 𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛽 ∙ ℎ + 𝛾 ∙ 𝑡 = 𝛼 ∙ (2𝑋 3 + 𝑋 2 − 1) + 𝛽 ∙ (𝑋 + 3) + 𝛾 ∙ (3𝑋 2 − 3𝑋 − 4) =
2𝛼 ∙ 𝑋 3 + (𝛼 + 3𝛾) ∙ 𝑋 2 + (𝛽 − 3𝛾) ∙ 𝑋 − 𝛼 + 3𝛽 − 4𝛾 = 0 care implică sistemul de ecuații
2𝛼 = 0
𝛼 + 3𝛾 = 0
{ , cu soluțiile 𝛼 = 0, 𝛾 = 0, 𝛽 = 0, deci D este liniar independentă
𝛽 − 3𝛾 = 0
−𝛼 + 3𝛽 − 4𝛾 = 0

?
III. 𝛼∙𝑥+𝛽∙𝑦+𝛾∙𝑧 = 0 ⇒ 𝛼 =𝛽 =𝛾 = 0
𝑎 1 1 0 𝛼∙𝑎+𝛽+𝛾 =0
Avem 𝛼 ∙ (1) + 𝛽 ∙ (𝑎) + 𝛾 ∙ (1) = (0) ⇒ {𝛼 + 𝛽 ∙ 𝑎 + 𝛾 = 0 (sistem liniar omogen)
1 1 𝑎 0 𝛼+𝛽+𝛾∙𝑎 =0
𝑎 1 1
Calculăm determinantul matricei sistemului ∆= | 1 𝑎 1 | = 𝑎3 − 3𝑎 + 2
1 1 𝑎
Pentru ∆ = 0 sistemul admite și soluții nebanale, pentru ∆ ≠ 0 sistemul admite doar soluția unică
𝛼 = 𝛽 = 𝛾 = 0, în acest caz, sistemul de vectori {𝑥, 𝑦, 𝑧} este liniar independent.
Cum ∆ = 0 ⇒ 𝑎3 − 3𝑎 + 2 = 0 ⇒ 𝑎3 − 𝑎 − 2𝑎 + 2 = 0 ⇒ (𝑎 − 1)(𝑎2 + 𝑎 − 2) = 0 care
are rădăcinile 𝑎 = 1 (rădăcină dublă) și 𝑎 = −2. Deci pentru 𝑎 ∈ R \ {−2, 1} sistemul {𝑥, 𝑦, 𝑧}
este liniar independent.