ENDO

56. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR

DINTILOR PERMANENTI

1. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta: (75)

A Existenta unui proces carios mediu

B Deschiderea camerei pulpare provoaca exacerbarea violenta a durerii si aparitia unei

picaturi de puroi

C Percutia in ax a dintelui este nedureroasa

D Uneori, in stratul de dentina ce acopera pulpa se poate descoperii un punct de comunicare

cu exteriorul determinat de evolutia progresiva a cariei

E Prezenta hiperesteziei pulpare

R: C

2. Examenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa parțiala pune in

evidenta următoarele: (73)

A Durere vie, localizată la un anumit dinte

B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata

C Durerea este provocata de excitanti termici

D Camera pulpara deschisa

E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

R: B
 3. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei purulente totale este: (80)

A Calmarea temporala a durerii prin lichide reci

B Cedarea durerii la calmante

C Cedarea durerii la analgezice

D Calmarea temporala a durerii prin lichide calde

E Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei purulente prin deschiderea camerei pulpare

R: A

4. Care din urmatoarele forme de pulpite cronice se dezvolta sub influenta unor
factori umorali, care activeaza mitoza celulara? (91)

A Pulpita cronica deschisa ulceroasa

B Pulpita cronica granulomatoasa

C Pulpita cronica inchisa propiru-zisa

D Pulpita cronica inchisa hiperplazica

E Necroza pulpara de cauza chimica

R: D

5. Cand durerea relatata are caracter pulsatil, posibil localizata, exacerbata la cald
si diminuata la rece, la care adaugam prezenta picaturii de puroi la deschiderea
camerei pulpare si teste de vitalitate la intensitati mai mari decat cele obisnuite,
punem diagnosticul de : (78-79)

A Hiperemie preinflamatorie

B Pulpita acuta seroasa partiala

C Pulpita acuta seroasa totala

D Pulpita acuta purulenta partiala

E Pulpita acuta purulenta totala

R: D

6. In caz de pulpita cronica deschisa granulomatoasa, diagnostiul diferential se face

cu: (87)

A Pulpita acuta purulenta totala

B Polipul gingival

C Necroza pulpara

D Pulpita cronica deschisa ulceroasa

E Pulpita cronica inchisa hiperplazica

R: B,C,D

7. Pulpitele cronice deschise pot succede urmatoarelor procese inflamatorii acute:

(80)

A Hiperemiei preinflamatorii

B Pulpitei seroase partile

C Pulpitei seroase totale

D Pulpitei purulente partiale

E Pulpitei purulente totale

R: A,B,C,D

8. Cand diagnosticul este de pulpita acuta purulenta partiala vom realiza

diagnosticul diferential cu: (79)

A Pulpita acuta seroasa partiala

B Hiperemia preinflamatorie

C Pulpita acuta seroasa totala

D Pulpita purulenta corono-radiculara

E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

R: A,D

9. In caz de pulpita cronica inchisa propriu-zisa, diagnosticul diferential se face cu:

(90)

A Pulpita cronica deschisa ulceroasa

B Necroza pulpara

C Pulpita cronica inchisa granulomatoasa

D Gangrena pulpara

E Parodontita apicala acuta

R: A,B,C,D

10. In caz de pulpita acuta seroasa totala indicatiile de tratament sunt: (76)

A Coafaj direct in dublu timp

B Amputatie vitala

C Extirpare vitala

D Extirpare devitala, in mod exceptional si numai dupa calmarea durerilor prin pansament
calmant

E Tratament de gangrena simpla

R: C,D

11. In caz de pulpita acuta seroasa partiala diagnosticul se pune pe: (74)

A Durerea vie spontana sau provocata care dureaza de la cateva minute pana la cateva ore

B Caracterul localizat al durerii

C Durere la percutia in ax

D Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece si curenti electrici

E Existenta unui proces carios profund, fara deschiderea camerei pulpare si cu

hipersensibilitate la atingerea fundului cavitatii

R: A,B,D,E

12. Care dintre urmatoarele afirmatii ne permit sa punem diagnosticul pozitiv de

hiperemie preinflamatorie? (71)

A Durerea persista cateva minute dupa indepartarea excitantului

B Durerea este vie, spontana sau provocata care dureaza de la cateva minute la cateva ore

C Sensibilitate la percutie in ax

D Exista un proces carios fara deschiderea camerei pulpare, iar testele de vitalitate sunt
pozitiva

E Pacientul ne semnaleaza afectuarea pe dintele in cauza a unor tratamente cu putin timp in

urma

R: A,D,E

13. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe: (85)

A Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare

B Aparitia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

C Inteparea straturilor profunde pulpare poate produce sensibilitate si sangerare

D Raspuns pozitiv la intensitati crescute ale excitantului

E Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui

R: A,C,D,E
Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:
(80)

A Caracterul pulsatil al durerii

B Cedarea durerii la calmante locale sau analgetice

C Calmarea temporara a durerii la lichide reci

D Sensibilitate la percutia in ax

E Teste de vitalitate reduse

R: A,C,D,E

14. Cea ce deosebește durerea din pulpita purulenta de cea din pulpita seroasa este:
(79 - 80)

A Caracterul lancinant care a dus la clasificarea ei sub numele de “turbarea dinților”

B Caracterul ei pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare

C Exacerbarea ai de orice cauza care provoacă creșterea afluxului sanguin spre extremitatea
cefalica

D Reducerea ei la race, prin vasoconstrictia provocata

E Calmarea ei la cald

R: B,C,D

15. Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate de:

(70-71)

A Vasoconstrictie si celule odontoblastice cu volum micsorat

B Celulele odontoblastice si in parte fibroblastii cu volum marit

C Invazie microbiana in pulpa dentara

D Indivizi microbieni care pot reflecta o activitate metabolica redusa

E Modificari celulare care reflecta o activitate metabolica redusa

R: B,D

16. Diagnsoticul pozitiv al puplitei purulente partiale (coronare) se face pe baza

urmatoarelor elemente: (79)

A Caracterul lancinant al durerii

B Exacerbarea la cald, diminuarea la rece

C Caracterul pulsatil al durerii, posibilitatea de localizare

D Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive

E Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mici decat cele
obisnuite

R: B,C

17. In pulpita acuta seroasa totala(corono-radiculara) se observa urmatoarele

aspecte morfopatologice: (75)

A Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar

B Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar

C Degenerescente celulare, indeosebi odontoblastice

D Focare de supuratie delimitate de o membrana piogena

E Zone de necroza si ulceratie

R: A,B,C

18. In pulpita acuta seroasa partiala ( coronara) examenul microscopic pune in

evidenta: (72)

A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar intim

B Pereti vesculari ingrosati

C Marginatie leucocitara intensa

D Semne de hipofunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator

E Semne de hiperfunctie a fibroblastilor alfati in plin focar inflamator

R: A,C

19. Din punct de vedere morfopatologic, in pulpita acuta purulenta partiala

(cotonara), se intalnesc urmatoarele aspecte: (77)

A Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte din materii grase si hidrogen sulfurat

B Celulele proprii ale pulpei situate in apropierea centrului inflamatiei prezinta diverse stadii
de lezare: vacuolizari, incarcari lipidice, omogenizari nucleocitoplsmatice, fragmentarea
mambranei etc.

C Fibrele de colagen sunt distruse

D Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte sin polipeptide alterate

E Fibrele de colagen sunt intacte

R: B,C

20. In pulpita cronica deschisa ulceroasa, pe o sectiune axiala a pulpei se constata, la

examenul microscopic urmatoarele: (83)

A Stratul superficial prezinta zone de necroza

B Stratul subiacent este alcatuit din tesut de granulatie

C Stratul subiacent est un strat de fibre conjunctive sarac in celule

D Al treilea strat este reprezentat de un bogat infiltrat celular

E Al patrulea strat, de la suprafata in prfunzime, prezinta centre de degenerescenta coloida sau

grasoasa

R: A,B,D
 21. In pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa), polipul pulpar prezinta
urmatoarele caracteristici: (87)

A Inteparea cu sonda a polipului nu provoaca o sensibilitate decat in regiunile mai profunde,

dar provoaca o sangerare minora

B Are o culoare roz si o suprafata neteda, lucioasa, cand este epitelizat

C Are o culoare rosie, hemoragica si o suprafata neregulata acoperita de depozite de fibrina

D La presarea cu degetul, formatiunea este depresibila si elastica

E Prezinta in partea inferioara o oarecare mobilitate putand fi deplasat

R: A,B,E

57. NECROZA SI GANGRENA PULPARA

1. In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit sunt: (97)

A Celulele

B Fibrele nervoase

C Vasele de sange

D Dentina

E Cementul

R: A

2. Temperatura la care necroza pulpei se instaleaza rapid este: (96)

A 75 OC

B 42 OC

C 50 OC

D 36 OC
E 20 OC

R: A

3. Necroza de coagulare este produsa de: (98)

A arsenic

B papaina

C antiformina

D pepsina

E tripsina

R: A

4. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare simple se face pe baza urmatoarelor

elemente, CU EXCEPTIA: (101-102)

A Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

B Insensibilitate totala la sondajul camerei pulpare

C Sangerare doar in zonele profunde ale canalului radicular

D Teste de vitalitate negative

E Imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical

R: C

5. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata uneori: (101)

A O largire a spatiului periapical

B O imagine radiotransparenta difuza apical

C O imagine radiotransparenta circumscrisa apical

D O transparenta crescuta a canalului radicular si eventula stramtorarea lumenului radicular

E Rizaliza

R: D

6. In caz de necroza pulpara, diagnosticul pozitiv se pune pe: (98)

A Modificarea de culoare a dintelui

B Lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si pe canalele radiculare

C Teste de vitalitate negative

D Insamantare bacteriana negativa (cu rezerve)

E Sangerarea la palparea tesutului pulpar in profunzime

R: A,B,C,D

7. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: (102)

A Necroza pulpara

B Parodontita apicala cronica

C Pulpita acuta hiperemica

D Pulpite cronice

E Caria dentara

R: A,B,D

8. In necroza pulpara, diagnosticul diferential se face cu : (98-99)

A Parodontita apicala hiperemica

B Gangrena pulpara simpla

C Parodontita apicala cronica

D Pulpita cronica inchisa propiru-zisa

E Hiperemia preinflamatorie pulpara

R: B,C,D

9. In gangrena pulpara simpla, sunt principii bacteriene care acționează pe

substanța fundamentala: (100)

A Glucuronidaza streptococica

B Histamina

C Condroitin-sulfataza

D Heparina

E Hialuronidaza

R: A,C,E

10. Printre factorii cauzali ai necrozei pulpare, pot fi mentionati boli generale care
modifica calitatea peretilor vaselor marind sau micsorand permeabilitatea
acestora, ca: (94)

A Avitaminozele, mai ales A si C

B Maladia Reynaud

C Intoxicatiile endogene ( uremie)

D Hipotensiunea arteriala

E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor, brom

R: A,C

11. Patogenitatea microorganismelor implicate in gangrena pulpara simpla, se

explica prin posibilitati multiple de a elimina principii cu rol de distructie
celulara: (100)

A Leucocidoza ( streptococ, stafilococ)

B Fibrinaze ( bacteroides)

C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ, peptostreptococ)

D Lipaze ( coci gram negativi)

E Necrotoxina ( stafilococ)

R: A,C,E

12. Necroza de colicvatie este produsa, in special, sub actiunea enzimatica cu

cresterea hidrofiliei din tesutul pulpar lizat, prin: (98)

A Enzime vegetale: papaina

B Enzime animale> pepsina, tripsina

C Substante ca: arsenicul, fenolul

D Dolurii antiseptice: antiformina

E Produse pe baza de trcrezolformalona trioximetilena

R: A,B,D

13. In gangrena pulpara, responsabile de distructia celulara sunt: (100)

A Leucocidina

B Hemolizina

C Hialuronidaza

D Gelatinaza

E Glucuronidaza

R: B,C

58. PARODONTITELE APICALE ACUTE SI CRONICE

 1. In parodontita apicala cronica difuza progresiva Partch, in prima faza de
dezvoltare endoosoasa: (123)

A Apare o usoara hiperemie a mucoasei

B Apare o subtiere a mucoasei

C Apara o fistula

D Apare un nodul ce deformeaza suprafata mucoasei

E Semnele clinice sunt absente

R: E

2. Cand examenul radiologic arata o largire a spatiului periapical sub forma unei
calote, diagnosticul este de: (116)

A Parodontita apicala cronica fibroasa

B Granulomul simplu conjunctiv

C Osteita paradentara a lui Merkior

D Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partcsh

E Parodontita apicala cronica condensate

R: A

3. Care cunt complicatiile care pot apare in caz de parodontita apicala seroasa
(difuza)? (109)

A Prinderea dintilor invecinati in procesul inflamator

B Adenopatie locoregionala

C Supuratia spatiilor si lojelor cervico-faciale

D Cronicizarea
E Sinuzita de maxilar

R: A,B,C,E

4. Care dintre urmatoarele entitati anatomo-clinice reprezinta parodontite apicale

cronice cu imagine radiologica conturata? (113-114)

A Parodontita apicala cronica cu hipercimentoza

B Osteita paradentara, a lui Merkior

C Parodontita apicala cronica condensata

D Abcesul apical cronic

E Parodontitele apicale cronice specifice (evolueaza in cadrul unor boli generale precum
TBC, actinomicoza, etc)

R: A,B,D,E

5. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala cronica condensata se pune pe: (124)

A Imaginea radiologica care evidentiaza osul periapical cu aspect mai albicios, datorita
hipermineralizarii

B Spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata

C Testele de vitalitate negative

D Prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau tegumentelor este obligatorie

E Imaginea radiologica este difuza si cu spatii intertrabeculare marite de volum

R: A,B,C,E

6. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta cauze ale producerii parodontitelor

apicale cronice fibroase? (116)

A Utilizarea intempestiva a substantelor chimice de tipul acizilor si bazelor pe durata

tartamentului mecanic de canal
B Utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpei dentare

C Traumatizarea tesutului parodontal apical cu instrumentarul de canal

D Contuzia dentara

E Obturarea incorecta a canalului, cu mentinerea unui spatiu neobturat in apropierea apexului

R: A,B,C,E

7. In caz de parodontita apicala cronica difuza Partsch, diagnosticul diferential se

face cu urmatoarele: (125)

A Granulomul chistic

B Parodontita apicala cronica fibroasa

C Osteomielita

D Actinomicoza

E Adenopatiile supurate

R: A,C,D,E

8. In literatura americana de specialitate , termenul de abces apical acut se refera la

urmatoarele forme de parodontie apicale acute: (116)

A Hiperemica

B Forma abortiva

C Seroasa

D Purulenta

E Cronica fibroasa

R: C,D
 9. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza), ca si complicatie a unei gangrene
pulpare, pezinta urmatoarele semne : (109)

A Lipsa sangerarii in camera pulpara

B Prezenta unei secretii seroase pe canal

C Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate

D Durere la percutia in ax

E Prezenta sangerarii pe canal

R: A,B,D

10. Care dintre urmatoarele parodontite cronice NU intra in categoria leziunilor

osteitice periapicale cu imagine radiologica circumscrisa: (114)

A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza

B Parodontita apicala cronica specifica

C Parodontita apicala cronica difuza progresiva PARTSCH

D Parodontita apicala cronica condensanta

E Osteita paradentara (merkior)

R: C,D

11. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute seroase difuze sunt: (108)

A Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii

B Congestia mucoasei in dreptul radacinii

C Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara

D Fistula prin care se elimina o secretie seroasa sanguinolenta

E Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum

R: B,C,E
 12. In parodontita apicala acuta seroasa(difuza), durerea: (108)

A Are caracter lancinant

B Este permanenta

C Este redusa de calmante obisnuite

D Este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in extremitatea cefalica

E Se reduce daca asupra dintelui se exercita o presiune

R: A,B,D

13. Diagnosticul pozitiv in forma abortiva propriu-zisa a parodontitei apicale acute

hiperemice sa pune pe: (107)

A Absenta sensibilitatii la percutia in ax

B La atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara

C Simptomatologia de pulpita partiala

D Alterarea profunda a starii generale

E In dreptul apexului, usoara congestie de mucoasa

R: B,E

14. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se pune pe

urmatoarele semne clinice: (109)

A durere la percutia in ax a dintelui

B tumefierea mucoasei si a tegumentului

C prezenta semnelor de vitalitate dentara

D stare generala afectata

E mobilitate dentara
R: A,B,D

59. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE

1. In cazul in care diagnosticul pus este de pulpita acuta purulenta partiala,

tratamentul indicat este:

A Coafaj direct in dublu timp

B Amputatie vitala

C Extirpare vitala

D Extirpare devitala

E Tratamnetul de gangrena simpla

R: C

2. Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns fals pozitiv la testele de vitalitate
elecrica este:

A Dinte tanar, cu apex deschis

B Dinte cu traumatism recent

C Greseli in izolarea si uscarea dintelui

D Consumul de alcool

E Celcificari inracanalare

R: C

3. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea

canalului radicular in urmatoarea situatie:

A pulpita acuta seroasa partiala

B hiperemia preinflamatorie

C pulpita cronica

D pulpita acuta seroasa totala

E cand putem opri hemoragia

R: C

4. In cadrul etapei de permeabilizare a canalelor radiculare si de evidare a

continutului acestora, daca pe canale se intalnesc obstacole formate din
concremenete calcare, tratamentul mecanic i se pot asocia substante chimice de
permeabilizare. In mod curent se folosesc:

A Acidul sulfuric solutie 40-50%

B Acidul ortofosforic 35 %

C Acidul clorhidric 0,5%

D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA

E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

R: D

5. In opinia lui Grossman, medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare

infectate ar trebui sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale:

A Actiune antibacteriana de scurta durata

B Tensiune superficiala mare

C Sa previna sau sa aboleasca durerea periapicala

D Sa coloreze tesuturile dure dentare

E Sa-si modifice activitatea in contact cu sangele, plasma, secretiile purulente sau detritusurile
organice

R: C
 6. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, instrumentarea
canalului se practica pana la:

A Foramenul apical

B Apexul radicular, evidentiat radiologic

C 1-1,5 mm de apex

D 2-2,5 mm de apex

E Spatiul periapical

R: C

7. Care dintre urmatoarele sunt argumente in folosirea hidroxidului de calciu ca

antiseptic de electie in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si
complicare?

A Bactericid puternic

B Dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canalele radiculare

C Dizolva rapid acele de canal fracturate

D Opreste secretiile persistente din canale

E Se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului apical

R: A,B,D,E

8. Care sunt indicatiile de tratament in cazul dintelui cu hiperemie preinflamatorie?

A Tratamentul cariei simple si coafajul indirect

B Tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderile accidentale ale
camerei pulpare

C Ionoforeza cu ioni de argint

D Amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei
ramolite s-a deschis larg camera pulpara

E Extirparea vitala

R: A,B,D,E

9. Ozonoterapia ca procedeu de dezinfectie a canalelor radiculare are cateva

indicatii clinice si anume:

A Gangrena simpla, inaintea aplicarii prin pansament ocluziv sau a reperarii pansamentului cu
antiseptic

B Parodontitele apicale acute exudative cu adjuvant dupa asigurarea drenajului endodontic

C Parodontitele apicale cronice, inaintea aplicarii primului pansament ocluziv sau repetarii
pansamentului cu antiseptice

D In parodontitele apicale cronice fistulizate prin insuflarea pe traiectul fistulos

E In parodontitele apicale cronice forme circumscrise, incluziv a celor chistice

R: A,B,C,D

10. Ionoforeza, ca procedeu fizioterapeutic folosit in endodontie, este

CONTRAINDICATA in:

A Parodontite apicale acute

B Parodontite apicale cronice

C Corpi straini imposibil de indepartat din canale

D Perforatii ale podelei camerei pulpare

E In caz de infectare a canalelor dupa pansamente arsenicale

R: A,C,D,E

11. Produsele cu hidroxid de calciu sunt INDICATE endodontic in:

A Gangrena pulpara simpla – aplicatie unica pentru 1-2 saptamani

B Parodontitele apicale cronice – ca medicatie – antiseptica endodontica de lunga durata

C Resorbtie radiculara interna cu sau fara perforare radiculara

D Cai false radiculare

E Obturatie coronara provizorie

R: A,B,C,D

12. Pentru crearea accesului in camera pulpara si canalele radiculare, dupa

indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare se inlatura resturile
pulpare cu:

A Freze extradure la turatie conventionala

B Freze din otel la turatie conventionala, sub irigare cu apa

C Linguri Black

D Excavatoare

E Solutie 10% EDTA

R: C,D

13. Tricrezolul folosit pentru sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice
are urmatoarele proprietati:

A Este un lichid incolor sau rozaliu cu aroma de fenol

B Este alcatuit dintr-un amestec de trei izomeri 2-, 3- si 4-metilfenol

C Este un lichid usor galbui, cu aroma de camfor

D Este alcatuit dintr-un amestec de doi izomeri alfa- si beta-metilfenol

E Izomerul metacrezol este considerat cel mai activ

R: A,B,E
 14. In preparatia canalului radicular, la extirparile pulpare, se instituie obligatoriu
un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele
situatii:

A Pulpite acute seroase partiale sau totale

B Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva

C Pulpite cronice

D Cand nu putem opri hemoragia

E Pulpite acute purulente partiale sau totale

R: B,C,D,E

15. Anomalii frecvente de canale prezinta:

A Incisivii inferiori: doua canale ( V si L )

B Molarul prim superior: radacina palatinala poate avea doua canale

C Primul si al doilea molar inferior: doua canale pe radacina distala

D Caninul superior: doua canale ( M si D )

E Premolarul 2 inferior: doua canale ( M si D )

R: A,C

16. Indicatiile de tratament in pulpita acuta seroasa partiala sunt:

A coafaj direct intr-un timp

B coafaj direct in dublu timp

C amputatia vitala

D extirparea vitala

E extirparea devitala
R: B,C,D

60. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE

1. Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune: ()

A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15

B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air

C Folosirea sistemului Giromatic

D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W

E Efectuarea numai de miscari de rotatie

R: A

2. Individualizarea conului de gutaperca presupune ramolirea unui segment de 2-3

mm de la varful conului prin urmatorul procedeu: (221)

A introducerea in apa rece

B introducerea in cloroform

C introducerea in flacara

D introducerea in alcool etilic

E introducerea in ser fiziologic

R: B

3. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, ordinea recomandata de

Stock in obturarea canalelor radiculare ar fi urmatoarea: (226)

A Canalele largi, accesibile, apoi canalele cu probleme

B Molarii superiori – meziovestibular, distovestibular, palatinal

C Molarii inferiori – meziovestibular, distal, meziolingual

D Molarii superiori – palatinal, meziovestibular, distovestibular

E Molarii inferiori – distal, meziovestibular, meziolingual

R: B

4. Tehnica obturatiei segmentare de canal este indicata in: (238)

A Obturatia radiculara a canalelor cu curbura exagerata

B Obturatia radiculara a canalelor foarte largi

C Temporizarea reconstituirilor coronoradiculare

D Reconstituirile coronoradiculare efectuate imediat dupa obturatia de canal

E Obturatia canalelor radiculare impermeabile in treimea apicala

R: D

5. Din compozitia pastei iodoformate Walkhoff fac parte: (216)

A Iodoform, clorfenol, oxid de zinc

B Iodoform, clorfenol, hidroxid de calciu

C Iodoform, hidroxid de calciu, eugenol

D Solutie iodo-iodurata, hidroxid de calciu

E Tinctura de iod, camfor, mentol, oxid de zinc

R: A

6. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire este: (237)

A Canale foarte subtiri

B Canale cu curbura accentuata

C Constrictie apicala largita

D Rezorbtie radiculara interna

E Rezorbtie radiculara externa

R: D

7. Care sunt AVANTAJELE prezentate de tehnica de condensare termomecanica a

gutapercii (Mc. Spadden)? (234)

A Necesita o largire a canalului prin telescopare regresiva (step back)

B Foarte rapida necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului

C Confera obturariei densitate si omogenitate screscuta

D Obtureaza cea mai mare parte a intregului spatiu endodontic

E Asocierea cu un ciment de sigilare asigura o mai buna etanseitate apicala a canalului decat
condensarea latereala la rece

R: B,C,D,E

8. Care sunt DEZAVANTAJELE folosirii tehnicii Endotec de obturare a canalelor

radiculare? (229)

A Densitate mai mare a obturatiei

B Permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii incomplete sau

neomogene

C In cazul supraincalzirii, gutaperca poate genera leziuni termice ale parodontiului si chiar ale
osului alveolar

D O frecventa mai mare a depasirilor comparativ cu condensarea conventionala la rece

E Consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare

conventionala la rece
R: C,D,E

9. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta DEZAVANTAJE ale obturarii

canalelor radiculare cu paste care se intaresc pe canal? (214)

A Tehnica este simpla si se executa rapid

B Lipsa unui control precis in timpul introducerii pastei de canal

C Depasirea frecventa a constrictiei apicale

D Neomogenitatea obturatiei

E Variatii volumetrice dupa priza

R: B,C,D,E

10. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta AVANTAJE ale folosirii conurilor
de titan la obturarea canalelor radiculare? (244)

A Rigiditatea superioara conurilor de argint

B Lipsa corziunii

C Nedeformabile

D Inchiderea canalului posibila doar cu asocierea unui ciment de sigilare

E Biocompatibilitate ( potential inflamator minim)

R: A,B,E

11. DEZAVANTAJELE utilizarii conurilor de titan la obturarea canalelor

radiculare sunt: (245)

A Rigiditatea superioara comparativ cu cele din argint

B Sunt nedeformabile

C Lipsa coroziunii ( da 176 de ori mai lenta decat a argintului)

D Biocompatibilitate (potential inflamator minim)

E Inchiderea canalului posibila numai prin asocierea cu un ciment de sigilare

R: B,E

12. Biocalexul, ca metoda de obturare a canalelor radiculare, prezinta o serie de

CONTRAINDICATII. Care sunt acestea? (218)

A Parodontite apicale cronice

B Gangrena pulpara simpla

C Persistenta pulpei vii in canal ( induce inflamatie acuta)

D Parodontite apicale acute

E Aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canalele largi, pentru a evita reactiile
inflamatorii ( cu exceptia fistulelor)

R:C,D,E

13. Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta urmatoarele indicatii:

(218)

A Parodontite apicale acute

B Gangrena pulpara simpla

C Persistenta pulpei vii in canal

D Parodontite apicale cronice

E Curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii, care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului

R: B,D,E

14. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire are urmatoarele
caracteristici tehnice:
A Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius

B Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule de calibrul 22

C Injectarea in canale cu canule de calibrul 20/23 sau chiar 25

D Termostat portabil pentru capsule de gutaperca

E Ramolirea gutapercii la 70 de grade Celsius

R: B,D,E

15. In cazul utilizarii dispozitivului de condensare laterala la cald Endotec, evitarea

obturatiei de canal cu depasire se face prin:

A Evitarea patrunderii plugger/spreaderului la o distanta mai mica de 2-4 mm de constrictia

apicala

B Evitarea presiunilor verticale exagerate

C Incalzirea prelungita (peste 20 sec) pentru plastifierea suficienta a gutapercii

D Largirea canalelor radiculare cel mult pana la calibrul 20

E Incalzirea plugger/spreaderului la 180 grade Celsius

R: A,B

16. Avantajele tehnicii de condensare termodinamica a gutapercii (McSpadden)

sunt:

A Risc minim de lezare termica a parodontiului de sustinere

B Foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului

C Asocierea unui ciment de sigilare asigura o mai buna atanseizare apicala a canalului decat
condensarea laterala la rece

D Confera obturatiei densitate si omogenitate crescute

E Fiabilitate crescuta datorita rezistentei la fractura a compactelor

R: B,C,D
 17. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt:

A Nu necesita ciment de sigilare

B Necesita utilizarea unor instrumente speciale de tip spreader

C Necesita mult timp

D Reclama o largire excesiva a canalului

E Obturatia este neomogena

R: C,D

18. In tehnicile de condensare laterala a gutapercii, alegerea conului de gutaperca

principal se supune urmatoarelor reguli:

A Trebuie sa fie cu un numar mai mare decat calibrul celul mai gros instrument cu care sa
largit canalul pe toata lungimea de lucru

B Trebuie sa fie cu un numar mai mic decat calibrul celui mai gros instrument cu care s-a
largit canalul pe toata lungimea de lucru

C Conurile care opun o rezistenta certa la incercarea de propulsie dincolo de reper, li se

reteaza o foarte scurta potiune de la varf

D Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru

stabilita prin odontontometrie, se procedeaza la scurtarea conului prin taierea unui segment de
2 mm de la varf

E Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru

stabilita prin odontometrie, se procedeaza la inlocuirea conului printr-un con cu un numar mai
mare

R: A,D,E

19. Printre dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con de gutaperca unic, calibrat
la apex, se numara:
A necesitatea largirii excesive a canalelor

B solubilitatea sigilantilor in majoritatea cazurilor

C conul nu asigura o sigilare eficienta de unul singur

D calibrul canalului largit, ori In forma sa finala de palnie, este intotdeauna mai mic decat al
intrumentarului

E existenta premiselor de sigilare a canalului doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia

apicala

R: B,C,E

20. Finger spreaderele imaginate de Luks prezinta urmatoarele avantaje fata de

hand spreadere:

A confera operatorului o mare sensibilitate tactila

B permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri

C au partea activa in forma de spirala

D permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

E permit compactarea verticala a conurilor accesorii

R: A,B,D

21. In tehnica de condensare laterela la cald a gutapercii, spreaderul se poate incalzi:

A In flacara

B In cloroform

C Prin curent electric (acumulator)

D In apa calda

E In sterilizator cu perie de sticla

R: A,C,E
 22. Regurile obligatorii pentru efectuarea unei obturatii corecte a canalelor prin
tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire sunt:

A Largirea corespunzatoare a canalului

B Plasarea corecta a spreaderului

C Injectarea gutapercii la temperatura indicata in prospect

D Asigurarea unui debit neuniform al gutapercii in canal

E Injectarea gutapercii la consistenta adecvata

R: A,C,E

23. In tehnica obturatiei de canal prin modelare individuala a conului, timpii

operatori sunt:

A Ramolirea simultana prin incalzire a mai multor conuri de gutaperca groase

B Transformarea conurilor individuale intr-o masa de gutaperca unica, prin rulare sub
presiune intre doua pacute de sticla nesterile

C Modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime adecvata calibrului canalului

D Incalzirea in apa a conului recent modelat

E Proba clinico-radiologica a conului individualizat

R: A,B,E

24. In tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii, tipurile de spreadere

folosite prin incalzire sunt:

A Identice cu cele destinate condensarii verticale la cald

B Identice cu cele destinate condensarii laterale la rece

C Prevazute cu un condensator de caldura

D Bivalente, utilizate atat la cald cat si la rece

E Prevazute cu un dispozitiv de racire

R: C,E

25. In tehnica obturatiei radiculare cu conuri calibrate nedeformabile, utilizarea

conurilor de argint conventionale prezinta urmatoarele dezavantaje:

A Reducerea simtului tactil la propulsarea in canale din cauza manevrarii cu pensa port-con

B Deformarea conului in introducerea in canalele drepte

C Forta aplicata cu pensa port-con nu se exercita in axul conului, ci paralel cu acesta

D Rigiditatea superioara comparativ cu cea aconurilor din titan

E Presiunea dezvoltata de varful conului este foarte mare

R: A,C

26. Precautiile ce trebuie luate in obturarea canalelor radiculare cu Biocalex sunt:

A Evitarea eugenatului de zinc, deoarece, prin chelare rezulta eugenatul de calciu, ce

blocheaza expansiunea Biocalex-ului

B Evitarea largirii canalului pana la acul Kerr numarul 80

C Evitarea contactelor premature printr-o obturatie coronara provizorie incorecta, ce poate

declansa o parodontita apicala acuta severa

D Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Biocalex-ului din canal si

aplicarea unor paste cu antibiotice si corticoizi

E Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Bicalex-ului din canal si aplicarea
unor paste cu antihistaminice

R: A,B,C,E

61. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE

SI CRONICE
 1. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronice sau a insuccesului
tratamentului endodontic se face prin examinarea, in paralel, a radiografiei
realizate dupa obturarea canalelor radiculare cu radiografii efectuate:

A La o saptamana de la terminarea tratamentului

B La trei saptamani de la terminarea tratamentului

C La o luna de la terminarea tratamentului

D La 3-6 luni de la terminarea tratamentului

E Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

R: D

2. In tratamentul antibiotic al parodontitei apicale acute hiperemice durata

aplicarii pastei medicamentoase este:

A 48 ore incepand cu prima sedinta

B 24 ore de la a doua sedinta

C Daca semnele inflamatiei tind sa se amplifice pansamentul va fi indepartat dupa 24 ore

D Nu se foloseste tratament antibiotic

E Pasta medicamentoasa se aplica din a treia sedinta

R: A,C

3. In cazul depasirii apicale intensitatea manifestarilor este mai mare in

A Regiunile bine reprezentate de os omogen

B Dintii frontali superiori

C Dintii frontali inferiori

D Molarul de 6 ani superior

E Incisivii centrali superiori

R: A,D

4. Tratamentul cu antibiotice al parodontitelor apicale acute exudative seroase se

poate realiza cu urmatoarele:

A Penicilina

B Ampicilina

C Tetraciclina

D Clindamicina

E Azitromicina

R: A,B,C

5. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente, in stadiul

submucos, cuprinde urmatoarele indicatii terapeutice:

A Drenaj endodontic

B Incizia mucoasei

C Medicatie analgetica

D Extractia dintelui si drenaj alveolar

E Medicatie antibiotica

R: A,B,C,D

6. Metoda chirurgicală aleasa pentru asigurarea unei cai de drenaj poate fi

reprezentata de:

A Trepanarea dintelui

B Incizia mucoasei
C Trepanarea osului

D Drenaj alveolar

E Amputație radiculara

R: A,B,C,D