DANIELA FODOR

ECOGRAFIA
MUSCULOSCHELETALA

Volumul 2

Aplicalii clinice ale ecografiei

musculoscheletale

'(wnex
Bucuregti, 2018
 Colectivul de autori
Carmen Asivoaie Manuela Lenghel
Medic primar radiologie gef de lucrdri
Spitalul Clinic de Urgen!5 pentru Copii, Clinica Radiologie, UMF "luliu Halieganu",
Cluj-Napoca Cluj-Napoca

Florian Berghea Mihaela C. Micu

Conferen!iar Medic primar
Spitalul Clinic "Sfinta Maria", UMF "Carol Davila', Spitalul Clinic de Recuperare, Cluj-Napoca
Bucuresti
Siao-Pin gimon
Maria Bidir?nzi, Conferen!iar
Medic specialist reumatologie Clinica Reumatologie, UMF "luliu Hafieganu",
Cluj-Napoca Cluj-Napoca

Corina Bocaa Oana gerban

Asistent Universitar
Medic primar
Clinica Medicali ll, UMF "luliu Halieganu",
Clinica lnterservisan, Cluj-Napoca
Cluj-Napoca

Monica Copotoiu
Carolina Solomon
$ef de lucriri,
Conferef iar
Clinica Reumatologie, U MF TArgu-Mureg
Clinica Radiologie, UMF "luliu Halieganu",
Cluj-Napoca
Sorin M. Dudea
Profesor Universitar
Cristina $u!a
Clinica Radiologie, UMF "luliu Halieganu",
Asistent Universitar
Cluj-Napoca Clinica Reumatologie, Facultatea de Medicind, Uni-
versitatea "Ovidius", Consta n1a
loana Felea
Medic primar Maria Magdalena Timag
Clinica Reumatologie, Cluj-Napoca gef de lucriri
Clinica Reumatologie, UMF "luliu Halieganu",
Daniela Fodor Cluj-Napoca
Profesor Universitar
Clinica Medical5 ll, UMF "luliu Halieganu", Violeta Vlad
Cluj-Napoca . Medic primar
Spitalul Clinic "Sf6nta Maria", Bucuregti
Otilia Fufezan
Medic primar radiologie Florentin Ananu Vreju
Spitalul Clinic de Urgen!5 pentru Copii, Conferen!iar
Cluj-Napoca Clinica Reumatologie, UMF Craiova

{t
 Cuprins

Capitol 1 Ecografia musculoscheletali in bolile reumatologice 7-r02

1.1 Artrita reumatoidi 1,-20
Oana gerbon, Daniela Fodor

1.2 Spondilartritele gi artropatia psoriazici 21,-30

Violeto Vlad, Florian Berghea
1.3 Artritele microcristaline 31-48
Corino Bocpa
1.4 Artrozele 49-60
Siao-Pin gimon
1.5 Coalgenoze 61,-86

1.5.1 Lupusul eritematos sistemic 61,-62

Monica Copotoiu
1.5.2 Miopatiile infl amatorii 63-69
Cristino $ufa
1.5.3 Sindromul Sjiigren 70-77
Maria Bdddrinzd, Doniela Fodor
1.5.4 Sclerodermia sistemici 78-86
Mario Magdolena Tdmog
1.6 Vasculite vase mari 87-98
Maria Bdddrinzd, Doniela Fodor
1.7 Polimialgia reumatici 99-r02
Ioona Felea

"-q*.t1"
Capitol 2. Sindroame dureroase regionale de etiologii diverse 103-180
2.1Umirul 103-123
Daniela Fodor
2.2 Cotul 124-r33
Violeta Vlod
2.3 Mina 134-144
Mihoela C. Micu
2.4 goldul 1_45-754

Florian Berghea
2.5 Genunchiul 155-t-65
Florentin A. Vreju
2.6 Piciorul 1_66-177

Oana $erban, Corina Bocga

2.7 Articulalia temporomandibulari 178-1 80

Florentin A. Vreju

Capitol 3. Ecografia musculoscheletald in pediatrie 78L-224

Doniela Fodor, Otilia Fufezan, Carmen Asdvoaie, Sorin M. Dudeo
3.l Tehnica de examinare 182

3.2 Aspectul ecografic normal al structurllor musculoscheletale la copil 182-188

3.3 juvenili
Artrita idiopatici 18e-194
3.4 Lupusul eritematos sistemic 195

3.5 Sinovita tranzitorie a goldului 19s

3.6 Traumatisme :-9t-2oo

3.7 lnfeclii musculoscheletale in pediatrie 2or-204
3.8 Anomalii de dezvoltare sau congenitale zos-206
3.9 Corpi striini 206
3.10 Tumori 206
3.11 Displazia de dezvoltare a goldului la nou-niscut 2os-224

Capitol 4. Tumorile sistemului musculoscheletal 225-256

Donielo Fodor, Manuelo Lenghel

Capitol 5. Ecografi a musculoscheletali intervenlionalS 257-284

Mihaelo C. Micu, Florian Berghea

Capitol 6. Tehnici noi utilizate in ecografia musculoscheletali 285-312

Maria Magdalena Tdmap, Corolino Solomon, Manuela Lenghet
 M usculoskeletal ultrasonography
Volume ll

t
I

t
i
i

a Chapter 1 Musculoskeletal ultrasonography in rheumatic diseases r-702

1.1 Rheumatoid arthritis 1,-20

l
t Oono gerban, Daniela Fodor
1.2 Spondylarthritis and psoriatic arthritis 21-30
Violeto VIod, Florion Berghea
i 1.3 Crystal'associated arthritis 31-48
Corino BocSa
1.4 Osteoarthritis 49-60
Sioo-Pin $imon

1.5 Connective tissue diseases 61-86

. 1.5.1 Systemic lupus erythematosus 6r-62
Monico Copotoiu
1.5.2 lnfl ammatory myopathies 63-69
Cristina $ufo
1.5.3 Sjiigren syndrome 70-77
Morio Bdddrdnzd, Daniela Fodor
1.5.4 Systemic scleroderm a 18-86

1.6 Large vessels vasculitis 87-98

Morio Bdddrdnzd, Daniela Fodor
1.7 Polymyalgia rheumatica 99-I02
loano Feleo

t
Chapter 2. Regional pain syndromes 103-180
2.1 Shoulder 103-123
Danielo Fodor
2.2 Elbow 1,24-L33
Violeta Vlad
2.3 Hand and wrist 1.34-1,44
Mihoela C. Micu
2.4 Hip 1,45-I54
Florian Berghea
2.5 Knee 155-L65
Florentin A. Vreju
2.5 Ankle and foot 166-177
Oona $erban, Corino Bocpa
2.7. Temporoma ndibu la r joint 178-180
Florentin A. Vreju

Chapter 3. Ultrasonography in pediatric patients r81-224

Donielo Fodor, Otilia Fufezan, Carmen Asdvoaie, Sorin M. Dudeo
3.1 Examination technique 1,82

3.2 Ultrasonographic normal aspect of musculoskeletal system in children 182-188

3.3 Juvenile idiopathic arthritis 189-194
3.4 Systemic lupus erythematosus 195
3.5 Transitory synovitis of the hip 195
3.6 Trauma 197-200
3.7 Musculoskeletal infections in children 20I-204
3.8 Development and congenital anomalies 205-206
3.9 Foreign bodies 206
3.10 Tumors 206
3.11 Development dysplasia of the hip 209-224

Chapter 4 Musculoskeletal tumors 225-2s6

Donielo Fodor, Manuelo Lenghel

Chapter 5 lntervention musculoskeletal ultrasound 257-284

Mihaela C. Micu, Florion Bergheo

Chapter 5 New ultrasound techniques for musculoskeletal system 285-372

Maria Magdolena Tdmag, Carolina Solomon, Manuelo Lenghel
 Capitolul 7

1.1 Artrita reumatoidd

Oana gerban, Daniela Fodor

Pentru un diagnostic corect 9i precoce, un

in artrita reumatoidi (AR) ecografia are utilitate in
stabilirea diagnosticului, in evaluarea inflamaliei gi a
distrucliei articulare, in stabilirea prognosticului gi in
mon itoriza rea rispu nsulu i la tratament [1,2].
Ecografia permite nu numai identificarea/evaluarea
modificirilor structurilor articulare 9i periarficulare
ce sunt afectate in AR (cavitate articularS, tendoane gi
teci sinoviale, burse, etc), dar 9i identificarea prezenfei
vascularizaliei patologice (semnalul Doppler) gi a
eroziunilor osoase, indicatoare ale activitSlii, respectiv
severitilii bolii [3]. Modificdrile identificate ecografic,
atat in scari gri (SG), c6t pi prin tehnica Doppler, s-au
dovedit a fi predictive pentru distru$iile articulare
ulterioare identificate prin radiografie convenfionald [2].
Utilizar6a echipamentelor ecografice de ultimi
generalie, de inalti rezolu!ie, permite oblinerea de
imagini in SG de o calitate foarte buni gi o evaluare
cu o sensibilitate foarte inalti utiliz6nd tehnica power
Doppler (PD), in special la nivelul articulaliilor mici ale
m6inii gi piciorului [3].
tratament optim gi un prognostic excelent, practicianul
are nevoie si rdspundd la urmitoarele intrebiri, inci
din stadii ini!iale ale bolii:
. Existi sinovitd gi/sau tenosinovitS? Daci da, la
c6te sedii sunt prezente gi care?
. Existd eroziuni?
. Existi elemente pentru un alt diagnostic mai
probabil dec6t AR?
. Este pacientul in remisiune dupi instituirea
tratamentului?
. Existi progresie a modificirilor structurale in
timp?
Ecografia este o metodi accesibili, ieftini,
reproductibild, non-iradiantd care poate si rdspundi
rapid acestor intrebiri, ceea ce o face indispensabili
practicii curente reumatologice pi managementului
optim al pacienfilor [4].
in evaluarea paraclinici a pacientului cu AR
tehnicile imagistice ocupi un loc extrem de
important, nu numai pentru diagnostic dar gi pentru
monitorizare. Avantajele gi dezavantajele tehnicilor
imagistice utilizate la pacienlii cu AR sunt detaliate ?n
Tabelul l.
 Capitolul 1
Tabel l. Avantajele gi dezavantajele metodelor imagistice utilizate in artrita reumatoidi

Metoda imagistici Avantaje Dezavantaje

Radiografia o Fiind cea mai veche, existi experienli in . lradiantd
realizarea gi interpretarea acesteia . Nu vizualizeaz5 modificirile pirtilor moi
. Poate evalua modificirile osului (chisturi, r Nu vizualizeazE eroziuni mici
osteolizi sau osteocondensare, eroziuni, etc) o Examinarea se face utilizind doar incidente
standard
Ecografia [5] . Examinare in timp real I lmposibilitatea evaluirii modificdrilor intra-
. Accesibili gi reproductibili osoase (subcorticale)
. Permite examenul clinic concomitent . Operator dependenti
o Permite lejer examinarea mai multor regiuni ale o Penetrabilitate redusi pentru articulaliile mari
corpului in aceeagi sesiune gi profunde
o Cost mai mic . Dificultate in evaluarea anumitor regiuni sau
o Timp de examinare mai scurt structuri articulare
. Ugor acceptati de pacient r Necesitd pregdtire specifici
o RepetabilS ori de c6te ori este necesar
. Prezenla semnalului Doppler este corelati cu
activitatea bolii
o Nu necesiti injectarea de substanld de contrast
pentru aprecierea sinovitei
. Permite ghidarea manoperelor invazive

Tomografia . Permite o evaluare atentd a distrucliilor osoase r lradianti

computerizati [3] - identifici chiar 5i modificirile osoase minime . Costisitoare
. Tehnicd de referintS in identificarea eroziunilor . Sensibilitate redusi pentru modificirile
pi4ilor moi
t Limitati la o singuri regiune a corpului
lmagistica prin . Permite evaluarea articulatiilor profunde gi a . Costisitoare
rezonan!5 magnetici [5] osului (e.g. miduva osoasi) o Existi contraindicalii (e.g. prezenla unui
t Permite evaluarea tuturor structurilor arliculare pacemoker sau implant metalic)
. Permite o cuantificare cantitativi a sinovitei . Durata de timp mare a examinirii
r ReproductibilS . Depinde de toleranla pacientului
o Limitati la o singuri regiune a corpului
. Necesiti administrare de substanti de contrast
pentru aprecierea sinovitei
. Posibilitate mare de producere a artefactelor
de mrscare

Necesitatea standardizirii modului in care Measures in Rheumatologyl a definiliilor cuprinse

modificirile ecografice sunt interpretate gi raportate, in tabelul ll. Aceste definilii sunt azi considerate a
atet de citre examinatorii individuali c6t Siin literatura forma nomenclatura standardizatd pentru situaliile
de specialitate (datele si fie omogene gi comparabile), patologice int6 I nite frecve nt in bol i le reumatologice.
a condus la elaborarea de cdtre OMERACT (Outcome
Ecogrofia musculoscheletald in bolile reumatologice

Tabel ll. Definiliile OMERACT [6] pentru principalele modificiri ecografice din patologia reumatologici

Definitie
Hipertrofia sinovialS Masi intra-articulari anormalS hipoecogeni (comparativ cu 1esutul celular subcutanat), uneori
izoecogeni sau hiperecogenS, care este nedeplasabili si pulin compresibilS gi care poate avea semnal
Doppler

Lichidul sinovial Material intra-articular anormal hipoecogen sau anecogen (comparativ cu fesutul celular subcutanat),
uneori izoecogen sau hiperecogen, care este deplasabil gi compresibil gi care nu are semnal Doppler

Tenosinovita ingroSare tisulard hipo- sau anecogeni in interiorul tecii sinoviale, cu sau fdri coleclie lichidiani, care
este vizibilSin doui planuri perpendiculare 5i care poate avea semnal Doppler

Eroziune Discontinuitate a conturului osos intra-articular care este vizibilS in doui planuri perpendiculare

Entezopatia ingrogarea hipoecogeni anormali (pierderea arhitecurii fibrilare normale) a unui tendon gi/sau
ligament la nivelul locului de ata5are osoasi (uneori cu imagini hiperecogene cu semnificalie de
calcifieri), observabili in 2 planuri perpendiculare gi care poate prezenta semnal Doppler gi/sau
modificiri osoase incluzAnd entezofite, eroziuni sau neregularitdli

Pentru im bu nitili rea performa nlelor ecografi ei in
evaluarea pacienlilor cu AR, in specialin cazul celor cu
artriti precoce unde modificirile sunt minime, existd
cateva aspecte tehnice de care trebuie si Iinem cont
[7,9]:
. Pentru examinarea articulaliilor mici ti
superficiale ale mAinii 9i piciorului este ideali
utilizarea unor transductoare cu frecvenle
cuprinse intre L2 si 18 MHz gi eventual utilizarea
de transductoare cu suprafaf5 de contact c6t
mai micd, precum transductorul hockey-stick,
la fel ca gi utilizarea unei cantitSli generoase de
gel;
. Ajustarea gain-uluiin SG astfel inc6t si se
distingi u$or atat cortexul osos $i capsula
articulari hiperecogeni, c6t 9i lesutul sinovial
hipoecogen si lichidul intra-articular anecogen,
dacd acesta existS;
. Plasarea focarelor Ia nivelul structurii de
interes sau u$or profund fa!5 de aceasta, cu
permanenta ajustare a pozitiei acestora in
funclie de schimbarea unghiului de abord sau
a structurii de interes evaluate;
. Ajustarea adAncimii globale a imaginii pe
ecranul ecografului astfel inc6t imaginea de sub
cortexul osos s5 ocupe cel mult o treime din
intreaga imagine;
. Evitarea anizotropiei prin ajustarea permanentd
a inclinaliei transductorului astfel inc6t
fasciculul de ultrasunete si fie perpendicular
pe fibrele tendinoase;
. Sciderea gain-ului Doppler pdni cdnd dispar
artefactele, in special cele situate sub cortexul
osos;
. Evitarea compresiunii cu transductorul atunci
cind se examineazd in tehnica Doppler pentru
a evita comprimarea vaselor mici gi un rezultat
fals negativ - utilizarea unei cantitili generoase
de gel este foarte utilS in acest caz.
in ultimii 15 ani, ecografia a progresat foarte mult
in reumatologie consolid6ndu-gi cu succes pozilia gi
devenind un dintre cele maiutilizate metode imagistice
in acest domeniu, motiv pentru care a fost necesard
standardizarea examindrii ecografice, astfel inc6t
si fie utilizati uniform 9i corespunzdtor in practica
clinici gi cercetare. in 20L7, grupul de lucru al EULAR a
finalizat standardizarea tehnicii de examinare (pozilia
pacientului, pozitia transductorului, metodologia
scanirii) 9i a elaborat un manual electronic ilustrat
a imagini gi tehnicii de examinare standardizate
ale principalelor articulatii gi structuri de interes in
reumatologie (accesibil pe www. eular. org; htlp://
ultrasound. eular. org/) [8].

Pentru o corectd evaluare ecografici abordarea
pacientului cu AR trebuie sd fie sistematici, urmirind
modificirile care ar putea apirea in cursul bolii la
nivel u I tutu ror structu rilor a rticu la re gi peria rticula re.
1.1.1 Sinovita
Afectarea primari a membranei sinovialein AR duce
printr-o cascadi de evenimente specifice la producerea
de citokine inflamatorii gi factori neoangiogenici. Sub
ac!iunea acestora, celulele sinoviale prolifereazi
progresiv formAnd un panus sinovial (o hipertrofie/
ingrogare a sinovialei), care la rAndul lui va determina
modificiri la nivelul cartilajuluigi osului subcondral [9].
Consecinlele inflamaliei membranei sinoviale sunt in
primul rAnd hipertrofia sinoviald, hiperemia giformarea
de lichid intra-articular, intr-un singur cuv6nt, sinovita.
Sinovita este o caracteristici importanti a AR,
reprezentind unul dintre criteriile de diagnostic
pentru AR conform Criteriilor ACR/EULAR (American
College of Rheumatology/ European Leogue Against
Rheumatism) de Clasificare a AR din 2010 [10].
Sinovita poate fi evaluati ecografic foarte u5or la
toate sediile articulare: la nivelul articulaliilor mici ale
m6inii si piciorului, articulatiei radio-carpiene (RC),
cotului, umirului si genunchiului, etc.
Sinovita, semn clar de inflamalie gi activitate
a bolii, a fost definiti lin6nd cont doar de prezenla
hipertrofiei sinoviale, care este hipoecogeni fali de
tendoane gi a semnalului Doppler; nu 9i de prezenla
lichidului sinovial [11]. Definiliile hipertrofiei
sinoviale, conform OMERACI, gi a lichidului sinovial
sunt prezentate in Tabelul ll. Examinarea ecografici in
timp real permite diferenlierea hipertrofiei sinoviale
de lichidul sinovial prin aplicarea de presiune asupra
transductorului, prima fiind pulin compresibild, iar
cea de-a doua compresibilS 9i deplasabili. prezenla
h i peremiei la n ivel u I sinovia lei prol iferate, identifi catd
ca prezenla de semnal la examinarea Doppler color
(DC) sau PD, confirmi existenta inflamatiei. prezenfa
lichidului sinovial singur, firi hipertrofie sinoviald,
nu trebuie considerat componenti inflamatore, deci
nu este semn de sinoviti, deoarece lichidul sinovial
nu este o modificare identificati in mod constant
la nivelul articulaliilor cu sinovitd gi este identificat
Capitolul 1
frecvent la indivizi sdnitogi 9i la nivelul articulaliilor
inactive ale pacientilor cu AR [11]. in plus, sinovita
a fost definitd ca hipertrofie sinoviald hipoecogend,
chiar siin absenla semnalului Doppler [12],
Sinovita identificati la nivelul articulafiei radio-
ulnare distale, care de reguli se extinde p6ni la nivelul
stiloidei ulnare gi structurile invecinate, este aproape
intotdeauna int6lniti in AR. Acelagi lucru se poate
spune 9i despre sinovita identificati pe fala dorsali
a articulaliilor intercarpiene. De obicei, modificirile
sunt bilaterale [13]. O cantitate mici de lichid se poate
identifica in mod normal la nivelul recesurilor dorsale
gi pla ntare ale articulaliilor metata rsofa langiene ( MTF),
iar aceasta nu trebuie interpretatd ca fiind patologici.
Hipertrofia sinoviali, lichidul sinovial, hiperemia
sinovialei identificate ecografic pot fi descrise ca
prezente sau absente, sau pot fi cuantificate in
funclie de severitate utiliz6nd sisteme de scorizare
semicantitative atAtin SG, c6t giin tehnica Doppler [14].
Cuantificarea sinovitei
Ecografia in SG permite vizualizarea at6t a
hipertrofiei sinoviale, cAt pi a colecliei intra-articulare,
iar utilizarea ecografiei DC sau PD permite vizualizarea
vasculariza!iei sinovialei proliferate. Atdt ecografia
in SG, c6t 9i tehnica Doppler, permit cuantificarea
semicantitativi a sinovitei, prin aprecierea subiectivi
a aspectului pi dimensiunilor sinovialei proliferate gi a
semnalului Doppler prezent la acest nivel.
Primul scor semicantitativ de apreciere a sinovitei
a fost propus de Skudlarek et al in 2003 [15], fiind
un sistem de patru grade (de la 0 la 3) care permite
aprecierea intensitS!ii hipertrofiei sinoviale prin
aprecierea relaliei sinovialei cu oasele periarticulare -
prezenla sinovialei proliferate care proemini dincolo
de linia imaginard care unette cele mai superficiale
puncte ale oaselor periarticulare 9i/sau extensia
acesteia de-a lungul diafizelor osoase si a intensititii
hiperemiei sinoviale prin aprecierea cantit5!ii de
culoare exprimati la .nivelul sinovialei proliferate.
Astfel, dupi Skudlarek [L5], hipertrofia sinoviali a
fost cuantificati ca fiind de grad 0 - normal, de grad
1 daci sinoviala proliferati ocupi unghiul dintre
oasele periarticulare, dar fdrd si proemine dincolo
de linia care unegte punctele cele mai superficiale ale
Ecografio musculoscheletald in bolile reumatologice

oaselol de grad 2 dacd aceasta proemini dincolo de
linia care unegte punctele cele mai superficiale ale
oaselor periarticulare, dar nu se extinde de-a lungul
diafizelor osoase gi de grad 3 daci proemina dincolo
de linia care unette punctele cele mai superficiale ale
oaselor periarticulare cu extensia de-a lungul a cel
putin una dintre diafizele osoase. Semnalul Doppler
a fost cuantificat ca fiind de grad 0 daci acesta nu
existS, de grad L daci existi un singur vas vizibil, de
gnd 2 daci existau vase confluente vizibile in sub 50%
din suprafa!5 sinovialei gi de grad 3 dacd exista semnal
vascular vizibil in peste 50% din suprafala sinovialei.
Degi acest scor are in acest moment L5 ani de cAnd a
fost publicat, este scorul care a fost cel mai frecvent
folosit de-a lungul timpului gi care, de fapt, sti la baza
scorurilor considerate valabile in acest moment.
Deoarece de-a lungultimpului au fost propuse mai
multe tipuri de scoruri de cuantificare semi-cantitativS
a sinovitei pi a semnalului Doppler, firi
si existe
o uniformitate a datelor gi rezultatelor oferite de
practicieni, o preocupare constanti a reumatologilor
a fost realizarea unui consens al sistemelor de
cuantificare ecografici a sinovitei gi elaborarea unui
standard la care si se raporteze toli practicienii gi
cercetitorii.
in acest sens, pe baza unui proiect condus intre
anii 2005 9i 2O1.4, grupurile de lucru OMERACT pi
EULAR au evaluat sistemele de scorizare existente gi
au elaborat un scor standardizat de referin!5 pentru
aprecierea ecografici a sinovitei [12]. in urma acestui
proiect s-au stabilit urmitoarele definilii care au
oblinut un consens de L00%:
. O orticulolie normald este articulalia fird
hipertrofie sinoviald, indiferent de prezenla
lichidului sinovial, gi firi semnal Doppler
decelabil la nivelul sinovialei.
. Sinovita in 5G este reprezentatd de hipertrofia
sinovialS hipoecogen5, indiferent de prezenfa
lichidului sinovial, gi cu orice grad de semnal
Doppler.
. Semnalul Doppler pozitiv este reprezentat de
prezenla cel putin a unui spot de culoare la
nivelul sinovialei proliferate hipoecogene.
De asemenea, bazAndu-se pe vechiul scor al lui
Skudlarek [15], au elaborat un sistem de scorizare de
referinlS pentru hipertrofia sinoviali in SG 9i pentru
activitatea Doppler (Tabel lll) (fiC 1, fig 2).
Totodati, grupurile de lucru OMERACT si EULAR
s-au pus de acord asupra necesitSlii realizirii unui
scor combinat utilizAnd ambele sisteme de scorizare
- al hipertrofiei sinoviale in SG gi al semnalului
Doppler - care sd permiti aprecierea severitSlii
sinovitei [12]. Acest scor combinat este reprezentat
in tabelul lV (fig 3).

-abel lll. Noul scor de cuantificare a hipertrofiei sinoviale in SG Si a semnalului Doppler [12].

Gradul Severitatea Hipertrofia sinoviali in SG Activitatea Doppler

0 Normal Firi hipertrofie sinovialS, indiferent de prezenla colecliei Firi activitate Doppler
lichidiene

1 Minimi Hipertrofie sinoviali cu sau firi coleclie lichidiani pAni la nivelul Pdni la 3 spoturi singulare de culoare sau
liniei orizontale care une5te suprafelele osoase articulare p6ni la un spot confluent ti doud spoturi
singulare de culoare sau p6ni la doui
spoturi confluente de culoare
2 Moderati Hipertrofie sinovialS cu sau fird coleclie lichidiani care se extinde Mai mult dec6t Gradul 1, dar <50%
dincolo de linia articularS, dar cu marginea superioari concavi semnal Doppler in intrega hipertrofie
(curbatd in jos) sau hipertrofia care se extinde dincolo de linia sinoviali
articulari cu marginea superioard plati

3 Severd Hipertrofie sinoviald cu sau firi coleclie lichidiani care se extinde Mai mult dec6t Gradul 2 (>50o/o din
dincolo de linia articulari, dar cu marginea superioari plati sau sinoviala hipertrofiati evidenliati in SG)
convexi (curbati in sus)