APARAT CARDIOVASCULAR

Pericardita fibrinoasa
 Definitie
• Inflamatie acuta exudativa cu prezenta de
depozite de fibrina pe seroasa si
acumularea unei cantitati minime de lichid
sero-citrin in sacul pericardic.
 Macroscopic
• Depozitele de fibrina cenusii-albicioase
mai ales la nivelul apexului si ventriculului
stang realizeaza aspectul de “limba de
pisica” sau de “tartina unsa cu unt”
 Pericardita fibrinoasa (macro)
• Aspect de paine unsa
cu unt
 Microscopic:
• Exudat fibrinos neregulat
• Rare hematii si PMN in reteaua de fibrina
• Tesut de granulatie
• Edem in subseroasa
 Pericardita fibrinoasa
• Suprafata pericardului
este acoperita de
exudat fibrinos,
eozinofil (roz) cu
aspect neregulat,
“ciufulit”
 Pericardita fibrinoasa
• Organizarea exudatului
fibrinos prin aparitia
tesutului de granulatie
• Vindecarea prin fibroza
determina aderente
focale sau difuze intre
pericardul visceral si cel
parietal.
• Rar, fibroza extensiva
determina pericardita
constrictiva afectand
functia cardiaca.
Miocardita Fiedler
 Definitie
• Forma rara, frecvent fatala de inflamatie
difuza a miocardului, de etiologie virala,
care nu afecteaza endocardul si
pericardul.

• Este mai frecvent intalnita la tineri si copii,

dar poate sa apara la orice varsta.
 Miocardita
• Virusurile frecvent asociate cu miocardita
includ:
– Coxsackievirus B, care poate provoca simptome
similare cu un caz usor de gripa
– Adenovirusurile dintre virusurile care cauzeaza
raceala
– Parvovirusul B19, care cauzeaza o eruptie numita
boala a cincea.
• Infectiile gastro-intestinale determinate de
echovirusuri, mononucleoza (Epstein-
Barr),rujeolei, rubeola de asemenea pot fi
cauze de miocardita.
 Clinic
• Tulburari de ritm cardiac; tahicardie
ventriculară
• Dispnee
• Edem pulmonar (acumulare de lichid în
plămâni ca urmare a insuficientei
cardiace)
• Edeme la nivelul membrelor inferioare
 Microscopic:
• 2 forme:
1. Forma difuza:
 reactie inflamatorie interstitiala
caracterizata prin : edem si prezenta de
macrofage, limfocite, PMN, plasmocite
 necroza miocitelor
 Microscopic:
2. Forma granulomatoasa:
 inflamatie cu caracter focal (focare
largi) constituita din: limfocite,
macrofage, plasmocite; uneori sunt
prezente celule multinucleate
 necroza miocitelor
 Endocardita reumatismala
• Afecteaza in urmatoarea ordine valvele:
mitrala, aortica, tricuspida, pulmonare
• Macroscopic:
 vegetatii mici (1-2 mm) situate de-a lungul
liniei de inchidere a cuspidelor
 Microscopic
• Vegetatii mici, aderente de-a lungul liniei
de inchidere a cuspidelor valvei aortei.
• Aceste vegetatii sunt uneori numite
“veruci” (endocardita verucoasa) sunt
alcatuite din fibrina.
• Degenerescenta fibrinoida → “ciorchini”/
“margele” de-a lungul liniei de inchidere a
valvulelor si de-a lungul cordajelor
tendinoase
 Endocardita reumatismala
• Rar determina
manifestari
functionale.

• Frecvent dispar dupa

episodul acut al febrei
reumatice.
 Endocardita din boala cronica
reumatica
• Pe termen lung inflamatia
valvulara datorata febrei
reumatice determina
dezvoltarea fibrozei difuze la
nivelul valvulelor.
• Acestea sunt ingrosate, uneori
calcificate si comisurile pot
fuziona→stenoza valvulara.
• Valve atrioventriculare cu
stenoza marcata si calcificari
la nivelul valvei mitrale si mai
putin la nivelul tricuspidei.
• Valvele mitrala si aortica sunt
mai frecvent afectate decat
valva tricuspida.
• Valvele arterei pulmonare sunt
rar afectate.
Endocardita bacteriana
 Definitie
• Boala infectioasa
caracterizata prin
colonizarea si invazia
valvelor cardiace si/sau
a endocardului mural cu
agenti microbieni
determinand formarea
de vegetatii friabile,
polipoide
 Clinic
• 2 forme:
1. EI acuta: Staphyloccocus aureus; febra,
frison, oboseala; la 50% dintre pacienti
moartea survine in cateva zile sau
saptamani
2. EI subacuta: Streptoccocus viridans:
fatigabilitate, ↓ in G, simptomatologie de
gripa
 Macroscopic
• EI acuta: • EI subacuta:
- apare pe valve anterior - apare pe valve anterior
normale anormale
- eroziuni sau perforatii ale - vegetatii mici, friabile
cuspidelor - absenta distructiei
- vegetatii friabile, mai mari valvulare
si mai necrozate decat
cele din forma subacuta
- abcese inelare
miocardice (uneori)
 Endocardita bacteriana acuta
• Vegetatii mari,
cfriabile la nivelul
valvei mitrale

•
.
EI acuta forma ulcerata
EI acuta forma ulcerotrombotica
EI subacuta forma polipoasa
EI subacuta – valva aortica
 Microscopic
• EI acuta: • EI subacuta:
- Vegetatiile constau din - Vegetatiile prezinta la
fibrina, plachete, baza un tesut de
neutrofile si bacterii granulatie care cu
timpul se poate
organiza
- Alcatuite din infiltrat
inflamator cronic cu
fibroza si calcificari
 Microscopic
• La nivelul
endocardului (cu
edem si infiltrat
inflamator) prezenta
de vegetatii
constituite din fibrina
EI acuta forma ulcerotrombotica
EI subacuta
EI subacuta -detaliu
Ateroscleroza
 Definitie
• Maladie primara a arterelor elastice (aorta,
carotida, iliace) si a arterelor musculare
mari si medii (coronare, poplitee)
• Leziunea de baza: ateromul sau placa
fibrolipidica
• Leziunile constau in ingrosarea focala
a intimei + acumulare de lipide
 Factori de risc
1. Colesterol total↑, LDL↑
2. HDL↓
3. HTA
4. DZ
5. Fumatul
6. Obezitatea
7. Homocisteina ↑
8. Infectii
 Ateroscleroza aortica (macro)
Placi proeminente ce
acopera suprafata
aortei.
Artera normala
Tipuri de placi aterosclerotice
1. Striurile lipidice
2. Placa de aterom (PA)/ placa fibroasa/
placa fibrolipidica/ placa lipidica/
fibrograsoasa
3. Placile complicate (active)
 1. Striurile lipidice
– leziuni timpurii intimale; apar in Ao unor copii
< 1 an si la toti copiii > 10 ani, indiferent de
rasa, sex, conditii de mediu

–pot fi precursoare ale placilor de aterom

(PA)

–nu toate devin PA

 1. Striurile lipidice:
• Macroscopic:
 pete mici, multiple, galbui, < 1 mm ce
conflueaza in striuri lungi > 1 cm
• Microscopic:
 sunt alcatuite din histiocite spumoase pline
cu lipide, lipide extracelulare in cantitati
mici, limfocite T, proteoglicani, colagen si
fibre elastice in cantitati variabile
 Striurile lipidice - micro
• Leziune usor
proeminenta la nivelul
intimei alcatuita din
macrofage cu continut
lipidic, mici cantitati
de colagen si
proteoglicani
 2. Placa de aterom
• Reprezinta o leziune proliferativa avand un
miez lipidic moale, amorf (detritus grunjos
de culoare galbena – “athero” - terci )
acoperit de o portiune alba, ferma (tesut
fibros – “sclerosis”)
 2. Placa de aterom- macro
• Placa de culoare alb-galbuie, proeminenta in
lumen, avand diamerul de 0,3-1,5 cm
• Uneori conflueaza realizand mase mai mari
• Distributia PA la adulti este caracteristica:
 Ao abdominala > Ao toracica
 Ao abd → a. coronare → a. poplitee → a.
toracica descendenta → a. carotide interne
→ a. poligonului Willis
 2. Placa de aterom- micro
– capsula fibroasa superficiala -compusa din tesut
conjunctiv relativ dens, celule musculare netede
(CMN), cateva leucocite;
– zona intermediara: macrofage, CMN, limfocite T
– zona profunda: material lipidic dezorganizat,
cristale de colesterol, resturi celulare, celule
spumoase (derivate din monocitele sanguine sau
din CMN), fibrina, proteine plasmatice, trombi in
diferite stadii de organizare
– la periferie: neovascularizatie
 Placa de aterom - aorta
Placa aterosclerotica ce
acopera media aortei.

Miezul placii alcatuit din

histiocite spumoase
(macrofage incarcate
cu lipide)

Suprafata lamelata este

capul.
Miezul placii de aterom
 Placa de aterom
• Sectiune prin artera
coronara

• Placa excentrica ce
acopera 1/3 din
circumferinta
 Placa de aterom
• Miezul necrotic
central, colorat in roz-
palid, avand
supraiacent invelisul
fibrotic.
 3. Placile complicate
1. PA erodate/fisurate:
PA excentrice, bogate in lipide, prezinta risc
de fisurare prin spasm vascular sau prin
modificarea fluxului sanguin.
Fisura placii determina tromboza si ocluzia
partiala sau totala a lumenului vascular.
 Placile complicate
2. Hemoragia in placa de aterom
• Intr-un vas mare (aorta, a. iliaca) hemoragia in placa
poate determina ruperea si fragmentarea placii
realizand asa numita ulceratie a placii de aterom.

• La nivelul a. coronare aceasta complicatie poate

determina cresterea dimensiunii PA astfel fiind
realizata o reducere brusca a lumenului arterial.
 Placile complicate
3. PA rupta → formare de tromb intraluminal
4. Tromboza (mai frecvent la nivelul a.
coronare) → poate conduce la aparitia IMA
daca liza trombului nu are loc in 20-40 min);
liza se poate face spontan / terapeutic; liza
trombului → fragmente care embolizeaza in
vasele mici
ASC + tromboza
Hemoragie la nivelul placii de
aterom
Tromb partial ocluziv
 Complicatiile aterosclerozei
1. Ocluzie cu ischemie
2. Ocluzie cu infarct
3. Ruptura (mai frecvent la nivelul aortei)
4. Trombembolism
Infarctul miocardic acut
 Definitie
• Necroza ischemica a muschiului cardiac
intr-o zona determinata, in general >1cm
 Etiologie
• Ocluzia a. descendente anterioare, din
coronara stanga, are loc in 40-50% din cazuri
→ IM cu localiare la nivelul peretelui anterior al
VS, apexului si in cele 2/3 anterioare ale
septului interventricular
• Ocluzia a. circumflexe stangi →IM perete lateral
VS
• Ocluzia coronarei dr.(30-40%) → IM perete
posterior/inferior VS, 1/3 posteriara a septului
interventricular, perete posterior al VD
 Macroscopic
Poate fi:
• Transmural (mai frecvent): zona de necroza
cuprinde intreaga grosime a peretelui ventricular
in zona de distributie a unei singure a. coronare;
se asociaza cu ASC; ruptura PA si tromboza
supraadaugata
• Subendocardic: zona de necroza ischemica
limitata la 1/3-1/2 din grosimea miocardului; se
datoreaza stenozei coronariene aterosclerotice
fara asociere cu tromboza (reducerea fluxului de
sange coronar prin ASC la nivelul mai multor
vase → necroza ischemica (endocardul este cea
mai putin perfuzata zona a inimii)
 IMA ziua 5-6 (macro)
• Sectiune transversala
prin VS

• Necroza transmurala
(zona galben –
cenusie la nivelul
peretelui anterior)
 IMA
• Arie de hiperemie si
consistenta scazuta
vizibila la nivelul
epicardului peretelui
anterior al inimii ce
corespunde zonei de
infarct.
• In acest stadiu al
evolutiei se poate
produce ruptura
miocardului.
 IM 6 saptamani
• Cicatrice la nivelul
miocardului

• Miocard inlocuit de
tesut neregulat, dens,
albicios
Miocard normal Miocard cu infarct
Miocard normal Miocard cu infarct
Miocard normal Miocard cu infarct
Reactia inflamatorie postinfarct
Timp Macroscpic
11/2-4 Miocard cu aspect
ore normal
4-12 Coloratia speciala TTC
ore (clorura de trifenil-
tetrazoliu) marcheaza
aria de infarct (miocard
palid) datorita lipsei
activitatii
dehidrogenazelor (care
ies prin mb lezata)
12-24 Paloare (culoare cenusie-
ore cafenie, restul
miocardului fiind brun-
roscat);
Ocazional hemoragie,
mai ales cand au fost
administrate trombolitice
Microscopic Corelatii clinice
Miocard normal/ Se pot forma
miocardocite cu aspect trombi care pot
valurit emboliza in orice
moment
Hipereozinofilia CK↑, CK-MB↑ (4-
miocitelor 48 ore)
Edem interstitial Troponina I (8-72
Necroza de coagulare ore)
Necroza de coagulare Aritmii. Fibrilatie
Hipereozinofilie ventriculara in
Picnoza primele 12 ore.
Absenta striatiilor
transversale
Necroza benzilor de
contractie
1-3 Paloare cu margini Necroza de coagulare Frecatura
zile hiperemice Pierderea nucleilor (dupa 24- pericardia datorita
48 ore) pericarditei
Absenta striatiilor fibrinoase care
transversale apare la 2-3 zile de
Marcat infiltrat neutrofilic la infarct
(PMN) in tesutul necrotic
4-7 Predomina macrofagele ↓ PMN ↑ LDH
zile si tesutul necrotic → ↑ macrofagele care rupture peretelui
miocard moale, galben indeparteaza resturile liber, a septului
cu o margine rosie tisulare necrozate ventricular sau a
datorita hiperemiei. muschiului papilar
Predispozitie la in zilele 3-6
ruptura

7-10 Tesut brun-galbui ,cu Incepe sa se formeze tesutul

zile arie centrala de granulatie;
deprimata, inconjurat
de de o zona
hiperemica (tesut de
granulatie)
10-14 zile Arie centrala Tesut de granulatie (din Sindrom Dressler =
deprimata, zilele 7-10) si fibre de pericardita autoimuna
galbena, colagen (fibroblate) din ce poate sa apara in
inconjurata de ziua a 9-a dupa 1-8 saptamani
de o zona roz-
gri

2-8 Zona de infarct ↑ fibrele de colagen Anevrism ventricular

saptamani devine ferma, ↓ celularitatea
albicioasa, dezvoltarea cicatricei
datoritita fibroase dense dupa 6
fibrozei sapt.
 Microscopic
• Necroza de coagulare
a miocitelor si
infiltratul inflamator
leucocitar (PMN)
 IMA timpuriu
• Necroza miocitelor
(absenta nucleilor si
a striatiilor)

• Infiltrat cu PMN ca
raspuns in infarctul
miocardic timpuriu.
 Miocitoliza
• Miocitele din vecinatatea
zonei de infarct pot avea
aspect de “mancat de
molii”
• Vacuolizarea citoplasmei
→ miocitoliza.
• Aceasta degenerare
vacuolara indica o
ischemie severa, dar nu
este specifica pentru
infarctul miocardic.
 IMA – ziua 3-4
• Necroza extensiva a
miocitelor si infiltrat
inflamator neutrofilic
 Fibroza miocardului
• Celulele miocardice
nu se regenereaza
• Miocardul necrotic
este inlocuit de tesut
fibros
• Fibroza cel mai
frecvent este
rezultatul ischemiei,
dar mai poate rezulta
in cardiomiopatii,
miocardite
 Fibroza miocardului
• Fibroza si aspectul
hipertrofic ale
miocitelor reziduale
 Complicatii
• Aritmii (75-95%)
• Insuficienta cardiaca congestiva (60%)
• Soc cardiogen (10-15%)
• Ruptura ventriculului → hemopericard →
tamponada cardiaca (1-3%)
• Ruptura muschiului papilar (1%)
• Trombembolism (15-40%)
• Infarct recurent
Miocardita reumatismala
 Febra reumatica (RAA)
• Febra reumatica= boala inflamatorie acuta,
frecvent recurenta, care apare la copii (5-15 ani)
in urma unei infectii faringo-amigdaliene cu
streptococ β-hemolitic de grup A
• Febra reumatica afecteaza inima, articulatiile,
SNC, tegumentul si tesutul subcutanat
• Criteriile Jones de dg.:
• Majore: cardita, poliartrita migratorie a
articulatilor mari, eritem marginat cutanat, noduli
subcutanati, coree Sydenham
• Minore: febra, artralgii, ↑PCR
 Cardita reumatismala
• = pancardita:

– Endocardita
– Miocardita
– Pericardita
 Miocardita
reumatismala
• Inflamatie miocardica aparuta in cadrul
carditei din febra reumatica

• Caracterizata prin inflamatie si corpi

Aschoff in toate straturile inimii.
 Microscopic:
• Leziunile inflamatorii miocardice
includ:
– miocardita focala dominata de
prezenta corpilor Aschoff
– leziuni interstitiale difuze
• Distrugerea fibrelor miocardice
invecinate
 Microscopic:
• Corpul Aschoff (leziune patognomonica a
bolii) consta dintr-un focar de necroza
fibrinoida inconjurat de limfocite, ocazional de
plasmocite si celule Anitschkow (histiocite
mari activate)

• Celule Anitschkow sunt macrofage cu

citoplasma abundenta si nucleu rotund-ovalar cu
pattern cromatinian valurit

• Celule Aschoff (celule gigante,multinucleate)

Miocardita reumatismala
(micro)
• Vase inconjurate de
tesut conjunctiv
interstitial edematos.

• In jurul vaselor -
agregate celulare cu
citoplasma eozinofila
(corpii Aschoff)
 Miocardita reumatismala
(micro)
• Corp Aschoff:
 limfocite,
 ocazional plasmocite
 celule Anitschkow
(histiocite mari
activate)
 Celule Aschoff (celule
multinucleate)

• Toate aceste celule

reprezinta un raspuns
inflamator la micile
puncte de necroza
fibrinoida care apar
ca rezultat al
interactiunii Ag-Ac.
CÉLULAS DE ASCHOFF E DE ANITSCHKOW
Macrofage mononucleare – celule
ANITSCHKOW
Macrofage multinucleate - celule
ASCHOFF
Aortita luetica
 Definitie:
• Sifilisul = inflamatie cronica proliferativa specifica
determinata de Treponema pallidum
• Evolueaza in 3 stadii:
– Primar (sancrul dur/afect primar): la locul inocularii in 10-90
zile, in medie 21 zile
– Secundar (diseminat): rozeola, sifilida papuloasa, sifilida
psoriaziforma, leziuni papulo-erozive →piele, mucoase,
– Tertiar (leziuni la nivelul organelor profunde): goma→aparat
cardio-vascular, SNC, peste tot
• Aortita sifilitica → sifilisul tertiar
 Macroscopic:
• Localizare: Ao ascendenta

• Aspect “de coaja de copac”, datorita fibrozei

cicatriceale retractile
• Retractii cicatriceale ale sigmoidelor
aortei→insuficienta Ao

• La sectionare: perete ingrosat, cartonat, fara

calcificari
Macroscopic
 Microscopic:
• Infiltrat inflamator limfoplasmocitar (mai
accentuat in adventice si medie);
 leziunea majora este in adventice (lezarea
vasa vasorum);
 distugerea fibrelor elastice ale tunicii
medii
 intima este mai putin lezata
• Endotelita proliferativa
• Distrugerea tesutului elastic de la nivelul Ao
ascendente + presiunea ↑ a sg de la acest
nivel→dilatarea vasului → anevrism de Ao
ascendenta
 Goma
• este caracterizata printr-o arie centrala de
necroza de coagulare inconjurata de
celule epitelioide, ocazional celule gigante
si la periferie de tesut fibros
– Obliterarea lumenului→ischemie→necroza
(goma)
– Goma cruda: necroza abia se formeaza
– Goma ramolita: zona de necroza se inmoaie
– Goma ulcerata: se elimina continutul necrotic
– Goma cicatriceala: tesut de granulatie
Leziuni la nivelul adventicei
Leziuni la nivelul adventicei
Leziuni la nivelul adventicei
Endarterita proliferativa
Endarterita proliferativa