PATOLOGIA NERVULUI OPTIC

NEUROPATIA OPTICĂ ISCHEMICĂ

 tulburare de circulaţie majoră la nivelul nervului optic

 persoanele peste 60 de ani

 hipertensiune arterială

 diabet zaharat

 stenoză de carotidă, vasculite sau boala Horton

NEUROPATIA OPTICĂ ISCHEMICĂ
 anterioare (la nivelul capului nervului optic)

 Arteritice(boala Horton) –
 Non arteritice

 posterioare (la nivelul porţiunii intraorbitare)

  scăderea rapidă,
nedureroasă şi variabilă a
NOIA AV unilateral

 câmp vizual: deficit

altitudinal
TRATAMENTUL
 NOIA arteritice - megadoze de corticosteroizi sistemic

 NOIA non-arteritică -Administrarea pe termen lung de

vasodilatatoare sistemic
 corecţia factorilor de risc
NEUROPATIA OPTICĂ INFLAMATORIE
 inflamatia nervului optic (nevrita optică)

 Bolile demielinizante (scleroza multipla)

 Sarcoidoza

 infecţiile generale (septicemii, encefalite, meningite,

imunodeficienţa dobândită, vasculite)
 Infecţii de vecinatate (oculare, dentare, sinusale,
amigdaliene, otice).
SIMPTOME
 scăderea unilaterală, bruscă şi
importantă a AV.

 Prezenţa durerii oculare spontan

dar mai ales la mişcările globului
ocular

 Examenul câmpului vizual relevă

deficite difuze sau focale (scotom
central, centrocecal).
Nevrita optica Nevrita optica
retrobulbară – fund de juxtabulbară – edem al
ochi normal! discului
TRATAMENTUL
 megadoze de corticosteroizi sistemic.

 În bolile demielinizante există alternativa terapiei cu

interferon ß.
EDEMUL PAPILAR DE STAZĂ
Hipertensiunea intracraniană
 consecinţa dezvoltării unei tumori craniene (primitive
sau metastatice)
 sau expresia unui sindrom idiopatic
În hipertensiunea intracraniană acută, edemul papilar se
instalează după 24-48 ore!
 La început asimptomatic

 Simptome date de creşterea presiunii intracraniene

(cefalee, vărsături).

 În fazele tardive, de atrofie optică secundară acuitatea

vizuală scade definitiv
 ATROFIA OPTICĂ

 degenerescenţa nervului optic

 consecinţa lezării directe sau indirecte a celulelor

ganglionare sau axonilor acestora.

 discul optic capătă un aspect palid, caracteristic, datorită

migrării astrocitelor

 funcţia vizuală scade definitiv.

TUMORILE NERVULUI OPTIC
Gliomul de nerv optic

 debut precoce (în jurul vârstei de 20 ani),

 scăderea progresivă a acuităţii vizuale unilaterale cu

scotom centrocecal,

 instalarea progresivă a atrofiei optice

Meningiomul nervului optic

 după vârsta de 30 de ani

 din teaca nervului optic sau este consecinţa extensiei
unui meninigiom cu origine în aripa sfenoidală.

 scăderea progresivă a acuităţii vizuale prin afectarea

directă a nervului
 vizualizarea tumorii la fundul de ochi,

 proptoză şi edem palpebral.

Fig.XI.35: Aspect angio-RMN în meningiomul tecii
nervului optic: îngroşarea părţii intraorbitare (IO)
şi intracanaliculare (IC) a nervului;
Fig.XI.36: Aspect CT în gliomul
nervului optic;