PATOLOGIA

NERVULUI OPTIC
 Anatomia nervului optic
Nervul optic este adesea descris ca fiind format din
patru părți:
1)Porțiunea intraoculară (discul optic cu o lungime
antero-posterioară ce variază între 0,7 – 1mm
2)Porțiunea intraorbitală (aproximativ 25 – 30mm
lungime)
3)Porțiunea intracanaliculară (aflată în interiorul
canalului optic, cu o lungime între 6 – 10mm)
4)Porțiunea intracraniană (între 10 – 16mm lungime)

Nervul optic decuseaza partial la nivelul chiasmei

optice. Chiasma optică este formată din decusația
parțială apoi tractul optic este continuarea
posterioară a acelorași fibrepână la capătul lor. Calea
optică conţine axonii celulelor ganglionare retiniene,
care se proiectează la cei opt nuclei vizuali primari.
Vascularizatia nv optic:- aa. ciliare scurte
-aa. piale din a.oftalmica
Aspectul normal al papilei (capului ) nervului optic

Raport C/D (cupa/disc) normal =0.3

 Semiologia afectiunilor
nervului optic
▪ Scaderea AV la distanta si
aproape
▪ Discromatopsia in special in
ax rosu-verde
▪ Scaderea sensibilitatii la
contrast
▪ Defecte de camp vizual
Semne clinice in
neuropatiile optice
SCADEREA AV
▪ N.O. inflamatorii: AV scade pe parcursul a 2-
5 zile, apoi este recuperata
▪ N.O. vasculare: AV scade brusc si definitiv
▪ Edemul papilar de stază: AV se conserva
SEMIOLOGIA
OPTICOPATIILOR
▪ CAMPUL VIZUAL
Campul Vizual
 SEMIOLOGIA
OPTICOPATIILOR
▪ ALTEREAREA REFLEXELOR PUPILARE
FOTOMOTORII (rapd/Marcus Gunn)
 Afectiuni ale nervului optic
▪ Edemul papilar
▪ Neuropatia optică inflamatorie
1. Papilita
2. Nevrita optică retrobulbară

▪ Nevrita optica ischemică

1. NOIAA (neuropatia optica ischemica anterioara
arteritica)
2. NOIAN (neuropatia optica ischemica non-arteritica)
3. NOIP (neuropatia optica ischemica posterioara)
4. Papilopatia diabetica
▪ Anomaliile congenitale
▪ Tumorile nervului optic
 Edemul papilar
Edemul papilar este edemul discului optic, adesea bilateral, secundar creșterii
presiunii intracraniene.

La examenul fundului de ochi se constată: ştergerea marginilor discului optic,

extinderea anterioară a capului nervului, congestia venoasă a vaselor arcuate și
peripapilare şi hiperemia capului nervului optic. De asemenea, sunt întâlnite
numeroase semne mecanice și vasculare ale edemului discului optic, printre care
elevația globală a capului nervului optic, dilatarea venelor emergente, hemoragii
peripapilare ―în așchie localizate în stratul fibrelor nervoase precum
şi falduri coroidiene și striuri retiniene, prezente ocazional

Simptomele creșterii presiunii intracraniene

sunt reprezentate de cefalee și scurte
pierderi de vedere.
Simptome mai rar întâlnite sunt :
•înceţoşarea vederii,
• îngustarea câmpului vizual,
• discromatopsie
•diplopie
DG. DIF:
• OVCR,
• NOIA,
• PAPILITA,
• RETINOPATIA HTA STD. IV,
• PSEUDONEVRITA
HIPERMETROPICA,
• ANOMALII CONGENITALE
TRATAMENTUL EDEMULUI PAPILAR
Tratamentul medical de regulă constă în diuretice - mai ales inhibitori
de anhidrază carbonică și, în caz de hipertensiune intracraniană,
scăderea greutății. O alternativă eficientă de tratament poate fi
reprezentată şi de puncțiile lombare seriate.
Dacă tratamentul medical nu este suficient, este necesară fie
decompresia tecii nervului optic, fie șuntul ventriculo-lombo-peritoneal
Neuropatia optică
inflamatorie

Termenul de nevrită optică se referă la inflamația nervului optic.

Inflamația primară a nervului optic poate evita discul optic (nevrita optică
retrobulbară) sau poate evolua cu tumefierea discului optic (papilită). Inflamația
discului optic în asociere cu inflamația retinei poartă numele de neuroretinită.
Cea mai des întâlnită formă a nevritei optice este nevrita optică acută
demielinizantă.
SIMPTOME
•Scaderea vederii este de obicei bruscă și apare în câteva ore sau zile, frecvent
unilaterală
•Durerea ușoară înăuntrul sau în jurul ochilor este prezentă la mai mulți de 90%
din pacienți. de obicei accentuate de mișcarea ochilor
•Vederea cromatică și sensibilitatea de contrast sunt afectate aproape în toate
cazurile, direct proporțional cu scăderea acuităţii vizuale.
•Afectarea câmpului vizual, care poate fi difuză (48% din cazuri) sau focală
(defecte ale fibrelor nervoase, scotoame centrale sau centrocecale, hemianopsie)
•Defectul pupilar aferent este detectat în aproape toate cazurile de nevrită optică
 PAPILITA
▪ 75% unilaterala
▪ Debut brusc
▪ ↓AV/semnul Uthoff (efort fizic)
▪ Dureri oculare
▪ Discromatopsie
▪ Fosfene
▪ RAPD de partea leziunii
▪ CV
▪ FO: elevația capului nervului
optic, hiperemia discului,
ștergerea marginilor discului
și edemul stratului fibrelor
nevroase.
NEVRITA OPTICA
RETROBULBARA
•SCLEROZA
MULTIPLA
•AFECTIUNI VIRALE,
BACTERIENE,
PARAZITARE
•SINUZITE
•SARCOIDOZA
•UVEITE
POSTERIOARE
TRATAMENTUL
• metilprednisolon intravenos (1g/zi, o singură doză sau doze
divizate, pentru 3 zile), urmat de prednison oral (1mg/kg/zi pentru 11
zile, apoi 4 zile de scădere progresivă a dozelor)
• interferon β-1a (Avonex 30μg intramuscular, o dată pe săptămână)
• interferon β-1a (Avonex 22μg subcutanat, o dată pe săptămână)
• Betaseron (250μg subcutanat o dată la două zile)
EVOLUTIE
Un anumit grad de ameliorare vizuală este așteptat la toți pacienții cu
nevrită optică acută demielinizantă. Aceasta apare rapid, de obicei la
pacienții tratați cu metilprednisolon intravenos. Totuși, chiar și fără
tratament, majoritatea pacienților încep să-ți recapete vederea în 2-3
săptămâni de la primul simptom. Odată ce începe recuperarea,
majoritatea pacienților prezintă îmbunătățire în maxim 1-2 luni, deși
recuperarea este posibilă până la un 1 an.
 Neuropatia optica
ischemica anterioara non-
arteritica
▪ Este cauzata de ocluzia
arterelor ciliare posterioare
scurte
▪ Factori predispozanti: nerv optic
mic, inghesuit cu rap C/D mic,
HTA, DZ, dislipidemii, sindrom
antifosfolipidic,sd Pickwick,
chirurgia cataractei
▪ Varsta peste 50 ani
 NOIA-NON ARTERITICA
SEMNE SI SIMPTOME
▪ ↓AV (1/10) unilateral, brusc,
nedureros, ireversibil
▪ Afectarea CV (defect
altitudinal inferior- cel mai
frecvent –Fig.1, scotom Fig.1

central sau paracentral)

▪ Simt cromatic ~ AV
Ex FO: discul optic este
edematiat la debut, palid,
arterele peripapilare sunt
inguste (fig.2) Fig.2
NOIA non-arteritica
paraclinic/imagistic
▪ Profil lipidic
▪ Glicemie
▪ Proteina C , S, ATIII
▪ Coagulograma
▪ VSH, PCR Fig.1

▪ Neuroimagistica (RMN,CT)
▪ AFG (angiofluorografia)-fig1
▪ OCT-A –fig.2
Fig.2
NOIA non-arteritica
progonostic si tratament
▪ Implicarea ochiului congener apare in 10%
din cazuri dupa 2 ani si 15% din cazuri
dupa 5 ani
▪ Tratamentul patologiilor sistemice asociate
ramane principalul mod de tratament
deoarece nicio terapie pana in prezent nu a
dat rezultate multumitoare
( aspirina, steroizi,
celule stem, fenestrarea tecii
nervului optic, etc)
 NOIA ARTERITICA
▪ Este cauzata de arterita cu celule gigante
(boala Horton),o arterita granulomatoasa ce
afecteaza tesutul elastic al arterelor medii si
mari (ramurile aortei, a.temporala, ciliara
posterioara, aa.vertebrale proximale)
▪ Factorii de risc includ:
▪ Fumatul
▪ Index masa corporala <20
▪ Menopauza precoce
▪ F:B=4:1
 NOIA ARTERITICA SEMNE SI SIMPTOME
▪ Dureri la nivelul scalpului si
cefalee temporala sau frontala
▪ Claudicatia maxilarului
▪ Aa.temporale cu aspect de
cordon fibros, puls scazut la
nivelul acesteia
▪ ↓ AV profunda, nedureroasa,
unilaterala precedata de
episode de amauroza fugace
sau diplopie
▪ Ex. FO disc optic edematiat,
alb-cretos, artere si vene de
aspect normal varstei
NOIA ARTERITICA –
paraclinic/imagistic
▪ VSH >60-70 mm/h si PCR↑↑
▪ HLG
▪ ALT, AST modificate la 30%din pacienti
▪ Autoanticorpi
▪ Biopsia de aa.temporale pune
diagnosticul de certitudine
▪ Doppler aa.temporale
▪ RMN aorta pt excludere anevrism
aortic sau disectie aorta
▪ AFG : intarzierea umplerii discului si
coroidei (sageti albe)
NOIA arteritica prognostic
si tratament
▪ Bilateralizare rapida (1/3 din pacienti in
prima saptamana de la primul
eveniment)
▪ Corticoterapie in puls (0.5-1g/zi, 3 zile)
apoi 50-60 mg/zi, 4 saptamani urmata
de doza de intretinere minim 1-2 ani –
preventia bilateralizarii
▪ Metotrexat in cazuri severe
▪ Complicatii: disectia de aorta, implicarea
altor artere
Caracteristici NOIA arteritică NOIA nonarteritică

Vârsta (ani) 70 60

Sex ratio Femei > bărbați Femei = bărbați

Acuitate vizuală Până la 76% < 20/200 (6/60) Până la 61% > 20/200 (6/60)

Aspect disc optic Edem palid>hiperemic Edem hiperemic>palid

Excavația normală Excavația redusă

Simptome asociate Cefalee, sensibilitatea scalpului, claudicația Durere notată ocazional

maxilarului

Viteza de sedimentare a hematiilor În medie 70 (mm/h) Între 20 – 40 (mm/h)

Angiografie cu fluoresceină Întârzierea umplerii discului și coroidei Întârzierea umplerii discului

Istoricul natural Rare ameliorări Ameliorarea a până la 43%

Ochiul congener până la 95% Ochiul congener < 30%

Tratament Corticosteroizi Nici unul dovedit

Diagnosticul diferential al
NOIA
▪ Papilita (fig .1)
▪ Edemul papilar (fig. 2)
▪ Retinopatia HTA st IV (fig.3)
▪ Obstructia de vena central a retinei
(fig.4)
Fig.3

Fig.1 Fig.2 Fig.4

 NEUROPATIA OPTICA ISCHEMICA
POSTERIOARA
▪ Este data de ischemia ramurilor piale
din a. oftalmica in portiunea
retrolaminara a nv.optic
▪ Mult mai rara decat NOIA fiind un
diagnostic de excludere
▪ Factori de risc : peri/postoperatori in
timpii interventiilor cardiace sau ale
coloanei vertebrale
▪ Poate apare si in arterita cu cel
gigante, beneficiind de acelasi
prognostic si tratament
▪ Ex FO : aspect normal mergand pana
▪ la alb cretos in b. Horton
Papilopatia diabetica
▪ Asociata DZ in special la tineri
▪ Scaderea AV frecvent unilateral
▪ Ex FO : edem rosietic al nervului optic ,
teleangiectazii
▪ Rezolutia este cu o moderata paloarea
discului
▪ AV revine pana la 80% din cazuri la
normal sau pana la ½
▪ Tratament : factori anti VEGF si steroizi
intravitrean
NEUROPATII OPTICE
TOXICE
▪ BILATERALE, ASIMETRICE
▪ LENT PROGRESIVE
▪ DECOLORARE TEMPORALA/ ATROFIE
OPTICA, VASE SUBTIATE.
▪ N.O. ALCOOLO-TABAGICA
▪ N.O. CU ALCOOL METILIC
 GLIOMUL
▪ Debut in copilarie
▪ ↓AV, exoftalmie
unilaterala
ireductibila
nepulsatila
▪ Strabism
▪ CT “HALTERA”
MENINGIOMUL
▪ FEMEI VARSTA MEDIE
▪ ↓av progresiv, unilateral
▪ Extindere extraconala
▪ Exoftalmie excentrica
▪ Paralizii oculomotorii
ANOMALII CONGENITALE
▪ Colobomul nervului optic – defect de
inchidere a veziculei optice în viața intrauterină
▪ discul apare lărgit și încorporează o excavație net delimitată, de
culoare alb strălucitor și de forma unui bol. Marginea inferioară a
discului optic este mai subțire decât cea superioară. Excavația se
poate extinde inferior pentru a include coroida adiacentă și retina,
caz în care microftalmia este adeseori prezentă.
▪ Acuitatea vizuală poate fi minim sau sever afectată, în funcție de
extensia leziunii
ANOMALII CONGENITALE
▪ Sindromul Morning Glory
-Discul optic este lărgit, de culoare portocalie sau roz și fie prezintă
excavație, fie este situat într-o zonă de excavație de forma unei
pâlnii. Vasele de sânge ale retinei par crescute ca număr, apar la
periferia discului, au un traseu drept anormal la nivelul retinei
peripapilare și tind să se bifurce în unghi ascuțit. Adesea este
dificil să se diferențieze arterele de vene.
ANOMALII CONGENITALE
▪ Hipoplazia papilei-
Aspectul oftalmoscopic este acela
al unui cap de nerv optic mic, gri
sau pal, care este adesea
înconjurat de un halou peripapilar
galben pătat, flancat în orice parte
de un inel pigmentar (semnul
inelului dublu).
▪ Acuitatea vizuală poate varia de
la 20/20 la fără percepția luminii
(fpl).
▪ Se poate asocia cu aniridia si
microftalmia
 Intrebari si discutii

▪ www.Kahoot.it
▪ Introduceti PIN ul afisat
MULTUMESC!