PREZENTARE DE

CAZ
 Barbat 39 ani
 Motivele internării:
 crize tonico-clonice secundar generalizate
 mişcări involuntare ale membrelor şi extremităţii cefalice (mioclonii)
 tulburări de mers
 tulburări de coordonare
 Disartrie
AHC-nesemnificative
TRAT- topiramt 100 mg 2cpx2/zi, levetiracetam 750 mg 1,5-1-1 cp, rivotril 2 mg 1 cpx3/zi, fenobarbital 1 fiola la nevoie
la aprox 3-4/zile
 Istoric:
 Debutul afecţiunii a avut loc la vârsta de 10 ani, cu o criză convulsivă tonico-clonică generalizată.
 Ulterior au apărut progresiv mioclonii ale membrelor, ulterior generalizate, tulburări de mers, coordonare şi vorbire.
 Pe fondul acestor tulburări au continuat să apară crize mioclonice cu generalizare secundară.
 dg in 1994 (14 ani) cu Epilepsie mioclonică juvenilă si Sindrom piramido-extrapiramidal cu degradare
psihică lentă

 Agravare în timp, cu creşterea frecvenţei,amplitudinii şi sediilor miocloniilor şi creşterea frecvenţei crizelor

epileptice.
 A fost internat în diverse clinici de neurologie fiind încercate diferite scheme terapeutice, fără a se reuşi oprirea
completă a crizelor
Ex Clinic general- pacient constient, cooperant, afebril
TA 90/50 mmHg, AV 72 bpm, ritmic, Sat O2 98%, retractii tendinoase mb inf.
Fara alte modificari patologice la ex pe aparate si sisteme.
Ex Neurologic
- Atitudini particulare - mentine clinostatismul si pozitia in sezut cu sprijin, picioare in rotatie interna
- Miscari involuntare- mioclonii generalizate accentuate la emotii, crize tonicoclonice secundar
generalizate(aprox 1 la 2-3 sapt, ultima cu 2 sapt inainte de internare)
- Tetraplegie spastica MRC mb sup 3/5 distal, 4/5 proximal, mb inf – dificil de apreciat in contextul
hipertoniei importante, ambulatie 0
- Tonus- importanta hipertonie elastica predom la mb inf
- ROT vii gen, RCA- absente
- Reflexe patologice- Babinski blat,
- Coordonare- PIN, PCG- dismetrie cu hipermetrie
- Sensibilitate- normal
- N. Cranieni- dizartrie,disfonie, disfagie solide >lichide
- Semne de iritatie meningeana- absente
- Sfinctere –continente
- Troficitate- amiotrofii importante generalizate
- Limbaj- dizartrie, disfonie, bradilalie
- Psihic- constient, cooperant,OTS, labilitate emotionala, deteriorare psihica progresiva.
Sintetizand examenul neurologic, suntem in fata unui pacient cu:
• Sdr. Epileptic- mioclonii generalizate urmate uneori de crize tonico-clonice
secundar generalizate
• tetraplegie spastica instalata progresiv
• Sdr ataxic bilat
• Sdr dizartric- cerebelos
• Sdr disfagic-
• Sdr amiotrofic-
Din punct de vedere al diagnosticului topografic:
• Sdr. Epileptic- mioclonii generalizate, crize tonico-clonice secundar generalizate- afectare corticala
• tetraplegie spastica instalata progresiv (deficit motor, Babinski bilat, hipertonie elastica si ROT vii )-afectare a
fasciculului piramidal bilat cu urmatoarea localizare posibila: Frontala ascendenta, corona radiata , caspula
int , trunchi cerebral sau maduva superior de C5 bilat
• Sdr ataxic bilat cerebelos (PIN, PCG -dismetrie cu hipermetrie ce nu se accentueaza la inchiderea ochilor )
Ataxie cerebeloasa- afectare bilat- lezarea cerebelului, a tracturilor cerebeloase (cerebel-peduncul sup- incrucisarea
lui Wernicke-talamus-cortex frontal, arie motorie suplimentara) sau a tract spino-cerebeloase Flechsig (direct)si
Gowers (incrucisat, ventral) ce au primul neuron situat la nivelul ggl spinal, si al doilea in cornul posterior, apoi
urca prin cordonul lateral-peduncul cerebelos inf si sup –cerebel
• Sdr dizartric- vorbire scandata, exploziva- denota implicarea cerebelului sau a tracturilor cerebeloase
• Sdr disfagic- afectarea fibrelor cortico-nucleare sau a nucleului ambiguu
• Sdr amiotrofic- cel mai probabil prin neutilizare si alimentatie necorespunzatoare
• Miocloniile pot fi gasite si in leziuni la nivel cortical, subcortical, trunchi cerebral sau maduva.
• Prezenta miocloniilor generalizate( atat la nivelul extremitatii cefalice cat si la nivelul extremitatilor ) cat si a
crizelor tonico-clonice secundar generalizate situeaza totusi leziunea cel mai probabil la nivel cortical.
• Sdr piramidal si ataxic bilat, dizartria si disfagia - leziunea poate fi situata atat sub- (TC+/- cerebel )cat si
supratentorial (talamus, lob frontal si parietal).

• Se poate lua in discutie atat ipoteza existentei unor leziuni multiple cat si a unui singur proces distructiv difuz.
• Probleme de diagnostic ridicate la aceste caz:

 Crize epileptice rezistente la tratament

 Afectarea piramidala, ataxia, dizartria si disfagia- leziune separata sau in cadrul aceluiasi
proces
 Afectarea cognitiva- complicatie a crizelor frecvente, efect advers al antipilepticelor sau in
cadrul sindromului initial.

• In concluzie , cel mai probabil este un proces unic difuz, probabil neurodegenerativ
(evolutie progresiva lenta).
 Investigatii
Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si pentru efectuarea diagnosticului diferential avem nevoie de
urmatoarele investigatii:

EEG: frecvente descărcări de unde teta, delta polimorfe, sharp waves şi polivârfuri în toate derivaţiile

Spikes and sharp

waves are two types of interictal
epileptiform discharges (IEDs)
that
are well‐recognized hallmarks of
epilepsy [1]. The difference
between
the two is their duration: the
duration of a spike is less than 70
ms
whereas that of a sharp wave is
between 70 and 200 ms.
EEG spike versus EEG sharp wave: Differential
clinical
significance in epilepsy
/
www.researchgate.net/publication/229325208_EEG_spike
_versus_EEG_sharp_wave_Differential_clinical_significa
nce_in_epilepsy
IRM cranio cerebral (1997)-ar fi putut decela diverse leziuni/cicatrici/atrofie cerebrala sau
subtentoriala
-fără anomalii de semnal în parenchimul supra şi sub tentorial. Spaţiile lichidiene interne şi externe sunt normal
configurate. Arterele de la baza craniului au semnal de flux sanguin liber. Pneumatizare incompletă a mastoidei
drepte.
O-P
CT cc– repetate – normal

F.O. repetat – normal, ar fi putut decela modificari de tip red- cherry in sialidoza de tip I
(glicoproteinoza)sau ganglizidoza GM1 (pete maculare de culoare rosie 50%). Absenta tulburarilor
de vedere exclude prezenta ceroidlipofuscinozelor, cu exceptia bolii Kufs, vedere pastrata.
P-F
QI:
1995 76
1996 68-72
2000 63
T-P
Ecografie abdomino-pelvina- in limite normale, ar fi putut decela visceromegalie, prezenta in bolile de stocaj
Ecocardiografie- dg dif boala Lafora
EKG: RS 72min, AQRS intermediara, fara alte modificari patologice, dg dif boala Lafora
T-O
Analize biologice:
• HLG si probe inflamatorii CRP , VSH)- posibilitatea unei patologii infectioase
• Biochimie: -excluderea unei patologii metabolice
• Gaze arteriale pH, RA, Bicarbonat
• lipidograma: colesterol (HDL, LDL), trigliceride; glicemie
• evaluarea functiei renale (uree, creatinina) si ionograma
• functia hepatica TGP, TGO, GGT (hepatotoxicitatea trat antiepileptic)
Normalitatea examenului F.O., absenţa visceromegaliei şi a acidozei lactice exclud sialidozele, MERRF-ul, gangliozidozele,
boala Gaucher.
Absenţa antecedentelor infecţioase îndepărtează diagnosticul de encefalită Rasmussen şi indirect de sindrom Kojevnikov.
Durata lungă de evoluţie a bolii, peste 28 de ani, exclude existenţa bolii Lafora.
LCR- excluderea unei patologii infectioase la debut

• Biopsie musculo-cutanata-dg dif cu boala Lafora (corpusculi Lafora in glandelor sebacee), modificari ale membranei
glandelor sudoripare, sugerand diagnosticul de boala Unverricht-Lundborg.

• Testare genetica- ar fi fost necesara pentru confirmare dg

Coroborand datele clinice si paraclinice sustin in acest moment
urmatoarele dg pozitive
• Obs. Boala Unverricht Lundburg
• Tetraplegie spastica
• Dizartrie severa
• Afectare cognitiva severa

Cu datele pe care le avem la dispozitie -biopsia musculo cutanata, lipseste coloratia pentru citocrom
oxidaza)si EEG, cel mai probabil dg este de Boala Unverricht Lundborg. Ar fi necesara o testare
genetica (mutations in a cysteine protease inhibitor cystatin B (CSTB) gene, ce scade activitatea
cistatinei B)
 Atitudine terapeutica

TRAT. NONFARMACOLOGIC
Regim igieno dietetic - interzise alcoolul, cafeaua, ciocolata,ceaiul negrul
Evitarea situatiilor psihoconflictuale
Evita expunerea la lumina intermitenta, inclusiv vizionarea prelungita la TV
Masuri de nursing: capul ridicat la 30 grade, igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor, schimbarea pozitiei la 2 ore, tapotaj toracic, masaje si mobilizari pt
prevenirea trombozelor venoase, escarelor.
Dieta pasata

TRAT. FARMACOLOGIC  
• Trat. Etiopatogenic nu exista
• Trat simptomatic
 crizele epileptice
Valproic acid, the first drug of choice, diminishes myoclonus and the frequency of generalized seizures. Clonazepam and high-dose piracetam, doze mari (pana
la 24 g/zi)are used to treat myoclonus, whereas levetiracetam seems to be effective for both myoclonus and generalized seizures. There are a number of agents that
aggravate clinical course of EPM1 such as phenytoin aggravating the associated neurologic symptoms or even accelerating cerebellar degeneration. Sodium
channel blockers (carbamazepine, oxcarbazepine) and GABAergic drugs (tiagabine, vigabatrin) as well as gabapentin and pregabalin may aggravate myoclonus
and myoclonic seizures
The potential of other drugs (such as L-triptophan and N-acetylcysteine) and procedures (such as vagal and deep brain stimulation) has also been discussed- for
myoclonus
 Spasticitatea: Mydocalm 150 mg 1cpx2/zi

Epileptic Disord. 2014 Jun;16(2) Seizure control in Unverricht-Lundborg disease: a single-centre study.

Roivainen R1, Karvonen MK2, Puumala T1.
Epilepsia. 2008 Apr;49(4 Clinical picture of EPM1-Unverricht-Lundborg disease.
Kälviäinen R1, Khyuppenen J, Koskenkorva P, Eriksson K, Vanninen R, Mervaala E.
Epileptic Disord. 2016 Sep 1;18(S2):145-153.
Myoclonus and seizures in progressive myoclonus epilepsies: pharmacology and therapeutic trials.
Michelucci R1, Pasini E1, Riguzzi P1, Andermann E2, Kälviäinen R3, Genton P4.
 Recuperator
− mobilizari pasive si active
− fiziokinetoterapie, mobilizari active
− logopedie
− Tehnici pentru deglutite

 Terapie cognitiva
 Suport psihosocial

Evaluare clinica si paraclinica periodica a evolutiei si tratamentului medicamentos si recuperator

 TRATAMENTUL ANTIEPILEPTIC LA PACIENTUL V.R.

 1. FENOBARBITALUL
2. CARBAMAZEPINA 3. ACIDUL VALPROIC (depakine)
 gabamimetic
Mecanism Multiplu-bloch canalele
 Calitati : Blocant al canalelor de Na
de NA, crestesinteza GABA,
 considerat a doua alegere pentru ◦ Calitati : blocant al canal de Ca, antag RC
epilepsia mioclonica ◦ Utilizata pentru crizele NMDA
 indicat in epilepsiile generalizate secundar generalizate tonico-  Calitati :
 Dezavantaje: clonice  indicat pentru toate manifestarile mioclonice
si epileptice la pacientul V.R.
 este inductor enzimatic, scazand ◦ Dezavantaje:
 cel mai larg spectru de activitate
concentratia altor AE
(carbamazepina, valproat, ◦ este inductor enzimatic,  medicament de prima linie in tratamentul
lamotrigina, topamax etc) epilepsiei
scazand concentratia de
 Administrat de peste 15 ani, a fost scos  Efecte secundare :
valproat si lamotrigina
din schema de tratament.  cresterea transaminazelor
◦ agraveaza miocloniile  alterarea timpului de protrombina
◦ Utilizata timp indelungat, a fost  Am considerat mai prudent sa reducem
scoasa din schema de tratament. treptat dozele de valproat.
 In perioada reducerii dozelor si dupa
scoaterea valproatului nu s-a inregistrat
agravarea miocloniilor sau a crizelor
generalizate.
 TRATAMENTUL ANTIEPILEPTIC LA PACIENTUL
V.R.
4. RIVOTRIL (clonazepam)  5. LAMOTRIGINA
◦ Mecanism de actiune:
◦ favorizeaza actiunea
inhibitorie pre- si
postsinaptica a GABA
◦ Calitati:
◦ spectru larg de actiune,
inclusiv epilepsia
mioclonica
◦ Tentativele repetate de
reducere a dozelor de
Rivotril s-au insotit de
amplificarea miocloniilor.
6. GABAPENTIN
 Mecanism de actiune:
 blocarea canalelor de Na si Ca
 antagonizeaza glutamatul
 Calitati:
 spectru larg de actiune, asemanator
cu al valproatului
 utilizarea concomitenta a
valproatului creste de 2 ori timpul
de injumatatire al lamotriginei
 nu afecteaza concentratia
plasmatica a altor DAE
concomitente
◦ Mecanism de actiune:
◦ blocarea canalelor de Ca
◦ potentarea GABA
◦ Calitati:
◦ spectru mai restrans, incluzand
crizele tonico-clonice
◦ in privinta actiunii asupra
miocloniilor, opiniile sunt
impartite
◦ poate fi inlocuit rapid
 TRATAMENTUL ANTIEPILEPTIC LA PACIENTUL
V.R.

 7. TOPAMAX (topiramat) 8. KEPPRA (levetiracetam)

◦ Mecanism de actiune:
 Mecanism de actiune: ◦ nu se cunoaste cu exactitate
 blocarea canalelor de Ca si Na
◦ poate inhiba impulsul nervos prin membrana celulara in
 potentarea GABA
cortexul motor
 antagonizarea glutamatului
◦ Calitati :
 Calitati : ◦ interactiuni medicamentoase reduse, nefiind inductor
 spectru larg de actiune enzimatic
 in asociere nu exista in general ◦ este indeosebi util la pacientii neresponsivi la alte droguri
interactiuni antiepileptice
 contracareaza tendinta de crestere ◦ are o eficacitate superioara multor antiepileptice de noua
in greutate indusa de Gabapentin generatie
 efect neuroprotector ◦ recomandat in epilepsia mioclonica
 Evolutia si prognosticul

• Pe termen scurt- tendinta de stabilizare a bolii la varsta adulta

• Pe termen lung- nefavorabila
 INTERNARE 5-9 IULIE 2004
 Examen neurologic:
 Crize de suspendare a conştienţei cu durata de 10-180
minute şi frecvenţa de 2-3/săptămână; mioclonii
generalizate cu manifestare periodică, interesând
membrele, faţa, faringele superior, vălul palatului,
limba, gâtul, urmate sau nu de pierderea conştienţei
 Mers posibil cu sprijin bilateral, spastic şi ataxic
bilateral
 Hipotonie la nivelul membrelor superioare; hipertonie
mixtă accentuată la nivelul membrelor inferioare
 Dismetrie cu hipermetrie la probele segmentare
bilateral; asinergie
 ROT vii bilateral, simetric
 Disartrie
 Nistagmus orizontal bilateral
 Labilitate emoţională
 INTERNARE 5-9 IULIE 2004
 Ultima schemă terapeutică:
1.Neurontin (GABAPENT) 300 mg 2 cp/zi
2.Lamictal (LAMOTRIGINA) 50 mg 2,5 cp/zi
3.Rivotril (CLONAZEPAM) 2 mg 2,5 cp/zi
4.Depakine (VALPROAT) 300 mg 2,5 cp/zi
5.Carbamazepina 200 mg 2,5 cp/zi
6.Fenobarbital 1 cp/zi
 Schema terapeutică la externare:
1.Neurontin 300 mg 2 cp/zi
2.Lamictal 50 mg 2,5 cp/zi
3.Rivotril 2 mg 1,5 cp/zi
4.Depakine 300 mg 2,5 cp/zi
5.Carbamazepina 200 mg 2,5 cp/zi
6.Topamax (TOPIRAMAT) 25 mg 2 cp/zi
 Introducerea topiramatului (Topamax)
 Reducerea dozei de Rivotril
 INTERNAREA 13-23 IULIE 2004
 Evoluţie:
 crize mioclonice repetate.
Episoade de crize tonico-
clonice cu caracter subintrant,
cu episoade de apnee, cu internare externare
durata de câteva ore,
declanşate de factori 1. Neurontin 300 mg 2 cp/zi 2 cp/zi
emoţionali,cu revenire bruscă 2. Lamictal 50 mg 2,5 cp/zi 2,5 cp/zi
din starea de obnubilare
postcritică. Crizele au fost 3. Rivotril 2 mg 2,5 cp/zi 1,5 cp/zi
rezolvate sub tratament i.v. cu
Diazepam, Fenitoin. 4. Depakine (Valproat )300 mg 2,5 cp/zi 1,5 cp/zi
 Valori crescute ale TGP şi 5. Carbamazepina 200 mg 2,5 cp/zi 2,5 cp/zi
TGO – sunt reduse dozele de
Depakine 6. Topamax 50 mg/zi 100 mg/zi

 EEG: descărcări de sharp

waves, polivârfuri şi unde teta
polimorfe în toate derivaţiile
 Evoluţie: internare externare
 Câteva episoade mioclonice, cu sau fără 1. Neurontin 300 mg 2 cp/zi 2 cp/zi
pierderea conştienţei, cu durată de 20 minute – (GABAPENTN)
1-2 ore, cu sau fără pierderea conştienţei, care 2. Lamictal 50 mg 2,5 cp/zi 2,5 cp/zi
s-au remis sub tratament anticonvulsivant (LAMOTRIGINA)
injectabil (Fenitoin). 3. Rivotril 2 mg 2,5 cp/zi 1,5 cp/zi
(CLONAZEPAM)

 Investigaţii: 4. Carbamazepina 200 mg 2,5 cp/zi 2 cp/zi

5. Topamax (TOPIRAMAT) 150 mg/zi 225 mg/zi
 EEG: frecvente descărcări de sharp waves,
unde teta şi delta în toate derivaţiile, pe un
fond de activitate alfa mediovoltată.
 CT cerebral: substanţa cerebrală, spaţiile
lichidiene şi structurile osoase ale  Creşterea dozei de Topamax
neurocraniului cu morfologie, densitate şi  Scăderea dozei de Rivotril
priză de contrast normale. Devierea septului
nazal către dreapta. Sinusurile feţei şi  Reducerea dozei de
mastoidele fără modificări. Carbamazepină
 INTERNARE 4.10 – 16.10 2004 INTERNARE 25.02. – 5.03.2005

 EEG: pe un fond de activitate alfa

mediovoltată se constată frecvente descărcări
de sharp waves în toate derivaţiile.

1. Neurontin (GABAPENTIN) 300 mg 2→3 cp/zi →→idem

2. Lamictal (LAMOTRIGINA) 50 mg 2,5 cp/zi →→ idem
3. Rivotril (CLONAZEPAM) 2 mg 2 cp/zi →→ 3cp/zi
4. Topamax (TOPRAMAT) 225 →250 mg/zi →→ 400mg/zi

Schemă terapeutică: Schemă terapeutică:

Creşterea dozei de Topamax
Creşterea dozei de Neurontin
Creşterea dozei de Topamax
Renunţarea la Carbamazepină Creşterea dozei de Rivotril
 INTERNARE 10.05 – 20.05.2006 INTERNARE 12.10 – 19.10.2006 … INTERNARE 10.2018

1. Topamax 100 mg 4 cp/zi idem idem

2. Keppra 500 mg (Levetiracetam) 1 cp/zi idem 4cp/zi

3. Lamictal 25 mg 4 cp/zi se intrerupe

4. Rivotril 2 mg 3 cp idem idem

Fenobarbital 1 fiola la 3-4 zile

Schemă terapeutică: Schemă terapeutică:

Introducerea medicamentului Keppra Intreruperea Se aduga piracetam
Renuntarea la Neurontin (Gabapentin) Lamictalului(Lamotrgina)
Ex Neurologic 10.2018
- Atitudini particulare - mentine clinostatismul si pozitia in sezut cu sprijin, picioare in rotatie interna
- Miscari involuntare- mioclonii generalizate accentuate la emotii, crize tonicoclonice secundar
generalizate(aprox 1 la 2-3 sapt, ultima cu 2 sapt inainte de internare)
- Tetraplegie spastica MRC mb sup 3/5 distal, 4/5 proximal, mb inf – dificil de apreciat in contextul hiperton
importante, ambulatie 0
- Tonus- importanta hipertonie elastica predom la mb inf
- ROT vii gen, RCA- absente
- Reflexe patologice- Babinski blat,
- Coordonare- PIN, PCG- dismetrie cu hipermetrie
- Sensibilitate- normal
- N. Cranieni- dizartrie,disfonie, disfagie solide >lichide
- Semne de iritatie meningeana- absente
- Sfinctere –continente
- Troficitate- amiotrofii importante generalizate
- Limbaj- dizartrie, disfonie, bradilalie
- Psihic- constient, cooperant,OTS, labilitate emotionala, deteriorare psihica progresiva
Particularitatea cazului

Pana la efectuarea biopsiei musculocutanate (familia a refuzat mult timp această investigaţie) a fost dificil
de facut diagnosticul diferenţial între ceroidlipofuscinoza Kufs şi sindromul Unverricht-Lundborg
Asocierea sdr. Piramidal important
Crizele mioclonice sunt frecvente, dar nu sunt urmate întotdeauna de generalizare.
Frecvent crizele sunt precipitate de stimuli emoţionali.
Schema terapeutică iniţială, cuprinzând 6 antiepileptice, nu controla eficient manifesările.
Modificările schemei terapeutice au avut ca scop controlul mai bun al crizelor mioclonice/generalizate,
dar şi simplificarea acesteia.
Deşi nici această schemă terapeutică nu controlează complet manifestările epileptice, s-a reuşit scăderea
frecvenţei şi intensităţii acestora, cu ameliorarea calităţii vieţii pacientului.
 EPILEPSII MIOCLONICE PROGRESIVE (EMP)
1. UNVERRICHT-LUNDBORG 21q22.3 (implicand cistatina )
2. SIALIDOZE
tip I 6p (alfa neuraminiadaza)
tipII 20q13 ( proteina protectoare lizozomiala )
3. MERRF ( myoclonic encephalopathy with red ragged fibers - encefalopatia mioclonica
cu fibre rosii zdrentuite)
ADN mitocondrial , pozitia 8344
4. GANGLIOZIDOZA GM 2
5. GAUCHER TIP III 1q21 ( mai multe mutatii )
6. BOALA LAFORA 6q23-25
7. CEROIDLIPOFUSCINOZE
tipul infantil crs 1
tipul infantil tardiv 13q23
tipul juvenil 16s298
8. SDR. ( ENCEFALITA ) RASMUSSEN
9. SDR. KOJEVNIKOV
10. DISSYNERGIA CEREBELLARIS MYOCLONICA RAMSAY HUNT
11. ATROFIA DENTATO-RUBRO-PALIDO-LUYSIANA (DRPLA )
 BOALA UNVERRICHT-LUNDBORG

Foarte rara, cu transmitere autosomal recesiva

The causative gene, PME1, was identified in 1991 and localized to chromosome 21q22.3
The mutations are mainly expansions of the CCCCGCCCCGCG dodecamer, but less common point mutations
were also found. 
Histo-patologic depopulari neuronale si glioza fara corpusculi, prezente la nivelul cerebelului , talamusului
medial si maduvei

Clinic - debut in jurul varstei de 10 ani ( 6-16 ani) cu mioclonii sensibile la stimuli sau crize tonico-clonice cu
ataxie cu sau fara dementa
Paraclinic EEG - in evolutie creste activitatea beta si complexe varf-unda prezente
biopsie tegumentara – examinarea glandelor sudoripare , confirma prezenta corpusculilor legati de membrana
Test genetic- gena CSTB
Tratament efect favorabil VALPROAT , CLONAZEPAM
efect nefavorabil CARBAMAZEPINA , FENITOINUL(agraveaza ataxia)
Evolutie supravietuirea ani-decenii cu dizartrie severa si imobilizare la pat.
Se discuta relatia de continuitate intre epilepsia mioclonica juvenila si epilepsia Unverricht-Lundborg
Rev Neurol (Paris). 2006 Sep;162(8-9):819-26.
[Unverricht-Lundborg disease (PME1)].
 SIALIDOZE ( GLICOPROTEINOZE )
(cherry-red spot myoclonus syndrome)
TIP I
 debut la 8 – 25 de ani
 transmitere AR
 enzima deficitara este sialidaza (alfa – neuraminidaza)
 fund de ochi : pata rosie ciresie maculara
 limfocite vacuolate
 excretie de oligozaharide in urina
TIP II
 statura mica ( condrodistrofie)
 enzima deficitara este beta - galactozidaza
MERRF
(Myoclonic encephalopathy with red ragged fibers)

CLINIC
 debut la orice varsta ( 5 – 75 ani )
 mioclonii , convulsii , ataxie
 fara retinita pigmentara
BIOPSIA MUSCULARA - fibre musculare rosii zdrentuite prin coloratia tricrom – Gomori si citocrom-c-
oxidaza
PARACLINIC
 lactat crescut in LCR sau ser
 EEG – complexe varf-unda generalizate in criza
TRATAMENT – cu efect favorabil RIVOTRIL
FENITOIN
VALPROAT
 GANGLIOZIDOZE
LIPIDE COMPLEXE ACUMULATE
 FOSFOLIPIDE BOALA PELIZAEUS – MERZBACHER

 SULFATIDE LEUCODISTROFIA METACROMATICA

 CEREBROZIDE BOALA GAUCHER

BOALA KRABBE

 GANGLIOZIDE BOALA TAY – SACHS

GANGLIOZIDOZE GM 1
 defect biochimic beta-galactozidaza
 clinic : epilepsie
 degenerare spinocerebeloasa
 hepatomegalie si splenomegalie
 dismorfisme ( fata , lombe)
 fund de ochi : pete maculare de culoare rosie 50%
 GANGLIOZIDOZE GM 2

BOALA TAY – SACHS

 Defect biochimic : hexoz-aminidaza A
 Clinic : epilepsie mioclonica
semne spino-cerebeloase si extrapiramidale
atrofie musculara spinala
F.O. : pete maculare de culoare rosie cireasa

BOALA SANDHOFF
 Deficit biochimic : hexoz- aminidaza A si B
 Clinic : acelasi aspect ca in boala Tay-Sachs la care de
adauga afectarea viscerala
 GLUCOCEREBROZIDOZE
BOALA GAUCHER

 Deficienta a glucocerebrozidazei
 Transmitere AR care tine de crs 1
 Histologic:
celule Gaucher ( histiocite mari ) proliferate in maduva osoasa si ficat
SNC – pierdere de neuroni si glioza, rareori depozite
intraneuronale

 TIP I simptome hematologice si osoase

 TIP II forme neurologice acute ( infantile ) cu deces in primii 2 ani de viata
 TIP III epilepsie mioclonica cu tulburari de oculomotricitate
visceromegalie, pancitopenie si fracturi patologice

DIAGNOSTIC SUPLIMENTAR
 Fosfataza acida crescuta
 Biopsia maduvei osoase si a ficatului : celule Gaucher
 Cultura de fibroblaste sau leucocite : activitate redusa a glucocerebrozidazei
 BOALA LAFORA

 GENETIC trasmitere AR

 HISTOLOGIC incluziuni intraneuronale bazofile citoplasmatice din poliglucosan (corpusculi

Lafora ) prezenti in nucleii dintati, trunchi cerebral, talamus, miocard, muschi scheletici, ficat si
glande sebacee ale pielii

 CLINIC debut in jurul varstei de 14 ani ( 10 – 18 ani ) cu mioclonii si crize tonico-clonice

urmat de deteriorare cognitiva progresiva
tardiv apar : rigiditatea, areflexia si semne piramidale

 DIAGNOSTIC biopsia cutanata : corpusculi Lafora in glandele sebacee

 TRATAMENT VALPROAT

 EVOLUTIE 2- 10 ani , deces in jurul varstei de 20 de ani

 CEROIDLIPOFUSCINOZE
 FORME CLINICE  GENETIC
Infantila precoce - boala Santavuori-Hagberg - cazuri sporadice

Debut precoce - transmitere recesiv autosomala

sau dominanta
Atrofie optica
 HISTOLOGIC
Degeneresenta maculara
depunere de pigmenti in neuroni si in
Deces la 5-7 ani celulele gliale din cortex, ggl bazali si
hipocamp
Infantila tardiva - boala Jansky- Bielschowsky
debut la aproximativ 4 ani
Cecitate
 DIAGNOSTIC POZITIV
Deces dupa 4-8 ani biopsie din piele, rect, creier cu
evidentierea depunerilor osmofile
Tipul juvenil - boala Spielmeyer-Sjogren granulare in celulele glandulare
Debut la 5-10 ani
Cecitate  TRATAMENT
Tipul adult - boala Kufs - efect favorabil
!!! Vedere conservata VALPROAT
Epilepsie mioclonica CLONAZEPAM
Ataxie - efect agravant
Dementa
LAMOTRIGINA
 EPILEPSIA PARTIALA CONTINUA ENCEFALITA RASMUSSEN
KOJEVNIKOV

 Tip special de epilepsie motorie focala caracterizata prin persistenta  In 1958 Rasmussen a descris trei cazuri de epilepsie refractara la
miscarilor clonice ritmice a unuia sau mai multor grupe musculare tratament la copii ce prezentau si o hemipareza progresiva
care continua ore , zile , saptamani sau luni  Biopsia cortexului cerebral a aratat inflamatia meningelui si proces
 Acest tip de epilepsie poate fi considerata un status epilepticus encefalitic cu distructie neuronala si necroza
motor limitat
 In 1991 Rasmussen publica un studiu consacrat observarii a 48 de
 Spasmele clonice sunt accentuate de miscarile active sau pasive si pacienti cu tablou clinic similar
diminua fara a disparea in somn
 Toti pacientii erau copii intre 3 si 15 ani
 Descrisa prima oara de Kojevnikov la pacienti rusi cu encefalita de
 Jumatate dintre ei aveau epilepsie partiala continua
primavara-vara
 Tabloul clinic poate fi indus de leziuni cerebrale acute sau cronice  In evolutie a aparut hemiplegia
 LCR – pleiocitoza
 encefalita  IRM – leziuni focale corticale si subcorticale
 anomalii de dezvoltare  Tratament :
 boli demielinizante  antiepilepticele – ineficiente
 tumori cerebrale  corticoterapia - rezultate modeste
 boli degenerative  plasmafereza - rezultate modeste
 S-a constatat incidenta crescuta a EPC la pacientii cu encefalita  hemisferectomia – rezultate descurajante
RASMUSSEN
DISSYNERGIA CEREBELLARIS MYOCLONICA RAMSAY HUNT
 Semnalata de Ramsay Hunt in 1921
 Histologic : degenerare dento- rubrica
 Clinic:
 debut intre 7 si 17 ani, mioclonii, ataxie cerebeloasa progresiva

ATROFIA DENTATO-RUBRO- PALIDO-LUYSIANA (DRPLA )

 Foarte rara
 Genetic : expansiune instabila a tripletelor CAG (citozin-adenin-guanozin)
 Clinic:
 ataxie cerebeloasa, coreo-atetoza, mioclonii, epilepsie, parkinsonism, dementa

In cazul in care coreea este pe primul plan se impune diferentierea de boala Huntington juvenila.