Geriatrie

Imbatranirea umana – notiuni generale

GERIATRIA [gr. geron = batran ; iateria = tratament] este ramura medicinei

care se ocupa cu preventia, diagnosticul, tratamentul bolilor si a disabilitatilor,
precum si cu recuperarea persoanelor varstnice. Recuperarea are rolul de a realiza
reintegrarea varstnicilor in societate.
Geriatria, avand in vedere preventia afectiunilor frecvent intalnite la varstnic, se
ocupa si de evaluarea si managementul pacientilor de varste medii, cu potential de
a dezvolta acest tip de patologie.
Gerontologia se defineste ca stiinta care studiaza procesul de imbatranire.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, constand intr-o medicina
interna a varstei inaintate (capitole importante din cardiologie, psihiatrie si
neurologie reprezinta substanta sa fundamentala). Ea a fost introdusa ca
specialitate medicala in Romania in anul 1993.
Cauzele (FACTORI) care explica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt:
scaderea natalitatii, progresele medicinii precum si cresterea nivelului de trai, care
impreuna maresc rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea
morbiditatii si mortalitatii.

Se apreciaza ca denumirea de "persoane ale varstei a treia" este mai potrivita decat
aceea de persoana in varsta (O.M.S.), deoarece evoca sectorul populatiei care a
depasit mijlocul vietii.

Factori care influenteaza imbatranirea umana

O serie de teorii au incercat sa explice procesul de imbatranire, implicand

contributia importanta a unor factori precum cei:
- genetici,
- psihologici,
- socio-culturali
- factorii somatici

Factorii genetici

Teoriile genetice afirma ca ceasul biologic al fiecarei specii este setat la o

anumita "ora" si, potrivit lor, omul este programat sa traiasca 110 - 120 de ani.
 Ipoteza conform careia imbatranirea survine datorita programului inscris in codul
genetic este sustinuta si de faptul ca perioada vietii este diferita in functie de:
- specie (calul traieste 20-25 de ani, cainele 12-14 ani, furnicile 1-4 ani,
elefantul 50-60 de ani etc.),
- longevitatea este ereditara
- agentii genotoxici modifica durata vietii (de exemplu, radiatiile)

Factorii socio-culturali

Conditiile fizice si sociale diferite de la o generatie la alta din societatile aflate

intr-o perpetua schimbare si transformare determina o serie de efecte asupra
indivizilor.

Factorii psihologici
Modificarile asociate procesului de imbatranire se coreleaza cu:
- tipul de personalitate,
- particularitatile etnice, profesionale si cele_habituale a1e fiecarui individ .

Unele evenimente pot precipita imbatranirea psihologica:

- retragerea din activitatea profesionala,
- plecarea copiilor,
- decesul partenerului de viata,
Adaptarea la noile conditii are mari implicatii in plan psihic. Apar frecvent starile
anxioase, depresia, labilitatea emotionala, insomnia nocturna si somnolenta diurna
intermitenta.
Studiile intreprinse de catre psihologi au constatat ca urmatoarele categorii de
varstnici au o sanatate fizica si intelectuala mai buna:
- cei implicati activ in viata sociala,
- care au putere de influenta si de a lua decizii
Varstnicii au urmatoarele caracteristici psihocognitive:
- scade spontaneitatea gandirii, cu inertii si stereotipii, in schimb
- creste capacitatea organizatorica,
- se perfectioneaza functiile de sinteza, generalizare si abstractizare.

Factorii somatici

Fiecare organism imbatraneste dupa un orar propriu,iar suprapunerea unor boli

cronice si degenerative pe un organism modificat prin inaintarea in varsta, poate
duce la dezechilibre importante.
 Spre deosebire de imbatranire, care este un proces dinamic indiferent de varsta
cronologica, senescenta cuprinde ultima perioada a vietii si reprezinta un proces de
imbatranire normal. In cadrul acesteia se delimiteaza Senilitatea, care este o
perioada finala, cu deteriorari biologice severe.

Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca imbatranirea se

asociaza de regula, desi nu obligatoriu, cu imbolnavirile. Diversele modificari
fiziologice par sa fie in raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice
isi conserva capacitatile lor functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta.
Se considera astazi, ca prag al batranetii, varsta de 60 -65 de ani.

O clasificare cronologica a persoanelor in varsta distinge:

 45- 64 ani ,perioada de tranzitie ( presenescenta)

 intre 65 - 75 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic;
 intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de batranete(senescenta);
 peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.
In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:

 imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica

cu varsta biologica.
 Imbatranirea accelerata, cand varsta biologica este mai mare decat cea
cronologica.
 Imbatranirea intarziata, atunci cand varsta biologica este mai mica decat
cea cronologica
Se mai distinge si o imbatranire asincrona, pe un anumit aparat (cardiovascular,
cerebral, etc).

Varstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este
brusca, fara pregatire, isi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social,
responsabilitatea, roluri si statuturi in familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o
adevarata drama, o moarte sociala. Stresul devine nociv. Se descrie chiar o
patologie a retragerii, a pensionarii.
Modificarile fiziologice produse de batranete

Pe parcursul procesului de imbatranire apar o serie de modificari in organism, care

sunt considerate in limite normale:
- parul incarunteste,
- pielea isi pierde elasticitatea,
- apar ridurile,
- expunerile la soare pot duce la aparitia unor pete maronii.
Senescenta senzoriala apare constant:
- scad acuitatea vizuala, auditiva,
- scade sensibilitatea tactila, mirosul si gustul.
Diminueaza atentia si memoria.
Scade spontaneitatea gandirii, iar limbajul reflecta dificultatile gandirii. Scade
fluxul verbal, apare lentoarea ritmului si a vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apar
irascibilitatea si labilitatea emotionala. Si personalitatea reflecta deteriorarile
prezentate.

Scaderea acuitatii senzoriale

Acuitatea vizuala este diminuata la varstnici.
Declinul functiei vizuale se manifesta prin:
- cresterea dificultatii de adaptare la intuneric,
- dificultate in distingerea culorilor, scaderea contrastului in imagine,
- ingustarea campului vizual,
- dificultate la citit.

Presbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului, un proces

normal in cadrul imbatranirii. Odata cu inaintarea in varsta, cristalinul se subtiaza
isi si pierde din elasticitate,iar muschii care sustin cristalinul sunt si ei usor afectati.
Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la
apropiere.Aceste modificari apar gradat.
Principalul simptom al presbiopiei este vederea neclara, in special in distingerea
obiectelor apropiate. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de
oboseala.
Corectia presbiopiei se realizeaza prin lentile convexe cu valoare dioptrica
progresiva incepand cu +0,50 dioptrii.
Scaderea acuitatii auditive
In general, scaderea auzului afecteaza persoanele cu varsta peste 65 de ani, la
aceasta contribuind o serie de factori printre care se numara expunerea repetata si
prelungita la:
- zgomote excesive,
- medicamentele ototoxice,
- actiunea unor substante chimice,
- infectii virale sau bacteriene,
- trasul la tinta,
- unele afectiuni (de exemplu, diabet zaharat) sau
- ca efect advers al unor medicamente.

Sistemul osteomuscular.

In jurul varstei de 70 de ani, densitatea osoasa scade cu aproximativ 30%, astfel

incat oasele devin mai fragile si creste incidenta fracturilor, in special a celor de col
femural.
Alte modificari:
- scaderea masei musculare
- creste tesutul gras la nivelul muscular
- pierderea elasticitatii ligamentelor, tendoanelor si a membranei sinoviale
Pentru a compensa si intarzia efectele osteoporozei se recomanda cateva masuri
simple de preventie a bolii, cum sunt:
- aportul adecvat de calciu in alimentatie,
- activitatea fizica regulata
- la femei, in absenta contraindicatiilor, este necesar tratament hormonal de
substitutie.
Tonusul muscular intra in declin cu aproape 22% pana la varsta de 70 de ani.
Exercitiile fizice pot incetini acest proces.

Sub aspect psiho-emotional, personalitatea individului se dovedeste rezistenta la

scurgerea anilor, parand sa nu sufere modificari.
Atentia, concentrarea sufera, de asemenea, de pe urma impactului cu batranetea.
Sunt binecunoscute labilitatea afectiva si hiperemotivitatea persoanelor varstnice.
Adeseori, batranetea este insotita de o stare depresiva, tendinta la izolare si
singuratate
Modifidiri patologice produse de procesul de imbatranire

Odata cu inaintarea in varsta, organismul isi pierde capacitatea de adaptare la

efort, la schimbare si la agentii cu potential nociv.
In cursul procesului de imbatranire, apar numeroase modificari patologice, lent
sau rapid progresive, induse de factori genetici, de mediu si psiho-sociali.
Astfel, ereditatea joaca un rol important in determinarea unor afectiuni, precum:
- hipertensiunea arteriala,
- diabetul zaharat,
- obezitatea,
- glaucomul,
- cancerul.
Obiceiurile alimentare, sedentarismul, situatia financiara, stresul, pot duce la o
serie de manifestari patologice:
- obezitate,
- hipertensiunea arteriala,
- osteoporoza, fracturi,
- cresterea susceptibilitatii la infectii,
- anemii,
- cancer.
La nivelul sistemului cardiovascular se inregistreaza:
- cresterea tensiunii arteriale odata cu inaintarea in varsta
- scaderea tolerantei la efort
- tulburari de ritm
- insuficienta cardiaca
- stop cardiac

La nivelul sistemului imunitar:

- scade capacitatea de combatere a virusurilor si baceriilor care patrund in
organism
- creste susceptibilitatea la infectii

La nivel osteoarticular:
- scaderea densitatii osoase – ceea ce duce la osteoporoza, aparitia fracturilor, in
special a celor de col femural
- osteoporoza – apare mai frecvent la femei datorita modificarilor hormonale
- la varsta de 75 de ani, aproape jumatate dintre femei au avut cel putin o
fractura datorata osteoporozei. Boala poate determina tasari vertebrale si dureri
intense la nivelul coloanei vertebrale.
 - Artroza este o afectiune articulara de origine mecanica si neinflamatorie, care
apare cel mai des dupa varsta de 60 de ani si afecteaza mai ales femeile. Este
caracterizata prin leziuni degenerative ale articulatiilor, asociate cu o
proliferare a tesutului osos subiacent. Poate atinge toate articulatii1e, desi
articulatiile soldurilor, genunchilor, vertebrelor cervicale si lombare sunt ce1e
mai afectate, deoarece sunt supuse unui stres mecanic important.

Afectarea sistemului digestiv

Procesul de imbatranire are efecte clinice semnificative asupra:
- segmentului orofaringian,
- motilitatii, afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea
gastrointestinala a medicamentelor.
- mestecatul si inghititul sunt jenate de xerostomie(senzatie de gura uscata).
Efectele secundare ale unor medicamente constituie cauza principala a
xerostomiei,
- disfagia (dificultatea la inghitit) este observata cel mai adesea la pacientii care
sufera de disfunctii cognitive sau de perceptie, secundare unui AVC, bolii
Parkinson, miasteniei gravis etc.
- intarzierea in evacuarea gastrica poate prelungi contactul mucoasei gastrice cu
unele medicamente cum sunt AINS, cu consecinte asupra mecanismelor de
aparare a mucoasei gastrice. Aceasta poate predispune varstnicul la leziuni ale
mucoasei gastrice si, consecutiv, la ulceratii.
- unii pacienti pot suferi de o hiposecretie acida severa (aclorhidrie), asociata cu
atrofie gastrica.
- asocierea cu unele afectiuni ale colonului, cum sunt cancerul de colon,
diverticuloza, constipatia.

Afectiuni psihocognitive
Primele manifestari apar in jurul varstei de 40-50 de ani. Dupa 80 de ani,
greutatea creierului scade cu circa 10%. Aceasta micsorare nu influenteaza insa
activitatea mentala.
Studiul functiilor intelectuale arata:
- o scadere a memoriei pentru datele recente
- dar posibilitatile de sinteza ale varstnicului, ca urmare a experientei si
antrenamentului, se pot mentine.
- un impact negativ asupra atentiei le au:
 modificarile perceptiei senzoriale,
 existenta unor boli,
 durerea cronica,
  anumite medicamente,
 tulburarile psihice (in special anxietatea si depresia),
De asemenea, inaintarea in varsta scade capacitatea de adaptare a organismului
la situatii noi.
Uneori, boala obliga varstnicii la o restrangere a activitatii in locuinta sa, care,
astfel, devine un loc numai al sau, ce i confera siguranta; de aceea, orice iesire din
acest mediu i produce neliniste si agitatie.
Echilibrul psihologic al batranului poate fi afectat de:
- schimbarea locuintei,
- decesul partenerului,
- plecarea copiilor din casa parinteasca,
- diminuarea veniturilor,
- aparitia unor boli grave, precum cancerul.
- toate acestea, suprapuse unor grade diferite de degenerare cerebrala, pot duce
la tulburari de afectivitate, de memorie, boala Parkinson, boala Alzheimer.
Polipatologia este caracteristica varstnicului.
Fiecare modificare atrage dupa sine si alte modificari. De exemplu, cariile
dentare, parodontoza, edentatia partiala sau totala implica o scadere a capacitatii de
masticatie a alimentelor, precum si tulburari de vorbire.

Aparitia bolilor grave, invalidante, duce la imobilizarea prelungita a bolnavuIui,

cu pierderea autonomiei si a capacitatii de autoingrijire. Un om ramas singur,
bolnav, abandonat, constient ca renunta azi la una, maine la alta, imbatraneste cu o
viteza incredibila.