Normalitate, anormalitate, sanatate si boala psihica

Normalitate - termen ambiguu, cu numeroase intelesuri

- uneori asociata larg cu sanatatea
- (OMS) status de buna stare completa fizica, mentala si sociala
- (psihiatrica) absenta psihopatologiei – definitie limitata doar prin absenta bolii mintale
- notiune limita pentru psihiatru in ipostaza de expert judiciar cand trebuie sa convinga instantele de
judecata ca persoanele in conflict cu legea sufera/ nu sufera de o afectiune psihica sau de a stabili
capacitatea specifica a unei persoane

Sanatatea
= stare cuprinsa in perimetrul care defineste normalitatea existentei individului
= mentinerea echilibrului structural al persoanei (biologic si psihic)
- presupune si o perspectiva dinamica prin care se precizeaza modalitatile normal–sanatoase de
structurare si functionare a individului la diverse varste, capacitatea de dezvoltare, maturare, si de a
depasi sintetic diversele situatii reactive si stresante

Def. OMS = stare pozitiva de bine

 credinta in propria valoare a individului,
 Credinta in demnitatea si valoarea celorlalti,
 abilitatea individului de a-si gestiona lumea interioara de ganduri si sentimente,
 Abilitatea de a-si organiza viata si a-si asuma riscuri,
 Abilitatea de a initia, dezvolta si sustine relatii personale mutuale satisfacatoare
 capacitatea psihismului de a-si reveni dupa socuri si stresuri.

Sanatatea mintala

1) Normalitatea ca sanatate = abordarea medicala traditionala: normalitatea = sanatate, sanatatea

= fenomen aproape universal. Comportamentul e in limite normale in absenta psihopatologiei
manifeste.

2) Normalitatea ca utopie sau ideala = Se refera la idealul de normalitate dpdv individual si

comunitar, promovate intr-o anumita cultura: cum ar trebui sa fie individul. In functie de aceste
idealuri se dezvolta modele educative (eroi). Aceasta abordare cauta perfectiunea ce nu poate
fi atinsa efectiv. Variaza in functie de contextul socio-cultural, istoric, geografic

3) Normalitatea ca medie statistica = Principiu bazat pe curba lui Gauss - un fenomen, cu cat este
mai frecvent, cu atat este mai normal iar cu cat e mai rar, cu atat e mai anormal. Anormalitatea
= indepartarea de la norma in sens pozitiv sau negativ
- anormalitatea pozitiva = ex. inteligenta peste medie
- anormalitatea negativa = ex. inteligenta scazuta, capacitate scazuta de relationare
Limite: bolile cu frecventa larga in populatie nu pot fi consiiderate normale.
In psihiatrie e nevoie sa se identifice convingeri, atitudini, reactii, comportamente care sunt cele
mai frecvente intr-o socio-cultura data. Acestea vor reprezinta cadrul de referinta pentu
manifestarile psihice.

4) Normalitatea responsiva sau functionala = comportamentul normal reprezinta capacitatea

individului de a face fata statuturilor si rolurilor sociale intr-o societate data, de a raspunde
adecvat asteptarilor comunitatii, pt o functionare cat mai buna a sistemului social.
 In concluzie, omul normal = corespunde cat mai mult normei statistice si ideale intr-o socio-
cultura data, reusind sa indeplineasca normal functiile ce ii revin

Normalitatea si sanatatea psihica – intelese in raport cu varsta, caracteristicile societatii

Normalitatea e diferita de sanatate. Normalitatea vizeaza media (este mai apropiata de aspectele
psihice: omul normal/anormal), sanatatea are in vedere calitatea, ideea de valoare (este mai apropiata
de aspectele somatice - omul sanatos/bolnav)

Premisele sanatatii mintale Mentinerea sanatatii mintale presupune

- capacitatea de perceptie+cunoastere a realit
- diminuarea incidentei/prevalentei bolilor psihice
- capacitatea de a lua decizii - diminuarea mortalitatii asociate bolilor psihice
- capacitatea de autoexprimare prin limbaj - ameliorarea severitatii problemelor asociate
- capacitatea de a raspunde la mesajele altora (comorbiditati, functionare sociala deficit)
- dezvoltarea serviciilor de ingrijire
Rol important in patologia psihiatrica: - promovarea unei bunastari de sanat mintala
 dimensiunea interpersonala (capacitatea de - reducerea stigmatizarii secundara b. psihice
iubire si prietenie echilibrata) si
 dimensiunea sociala (capacitatea de a face
fata responsabilitatilor comunitare).

Ipostaze ale sanatatii psihice

Sanatatea mintala = definita pozitiv: stare de dezvoltare intelect si emotionala care face individul
compatibil cu semenii
Definita negativ: absenta psihopatologiei.
Indepartarea de la norma in sens pozitiv sau negativ

1. Sanatatea ca O buna sanatate psihica permite o buna adaptare a persoanei la mediu

adaptare
2. Sanatatea ca Comportmentul normal, nu are o relevanta valorica ci statistica, se refera la grup.
medie si norma Este redat ca un standard, are limite conventionale pt grupul respectiv
3. Sanatatea ca Se refera la actualizarea unui potential genetic. Sanatatea nu se pastreaza ci se
proces si dezvoltare promoveaza, se reinnoieste.
Este mereu alta, specifica varstei sau circumstantelor in care se afla
4. Sanatatea ca Sunt importante conditiile sociale si mediul cultural in care s-a dezvoltat individul
integrare sociala si isi duce existenta
5. Sanatatea ca Presupune utilizarea la maxim a potentialitatilor individului. Munca este o conditie
valoare a sanatatii. Omul este creatorul si beneficiarul propriei sale sanatati.
6. Sanatatea din Presupune constiinta de sine, responsabilitate, perceptie corecta a realitatii
perspectiva morala

Tipuri de comportament anormal

1. Criza de dezvoltare
2. Sociopatic
3. Carential
4. Patologic (exogen, endogen, mixt)
Criterii care nuanteaza si prin care poate fi evaluata sanatatea mentala la adult – capacitatea de:
1. autonomie, independenta constienta si responsabila
2. corecta autoapreciere, stima de sine adecvata
3. buna relationare sociala, de evaluare a altora
4. Perceptie si intelegere adecvata comunitar a realitatii
5. toleranta suficienta la frustrare si stres
6. a se bucura, de a trai vinovatia, de a invata din experiente
7. crestere si dezvoltare armonioasa, in sensul respectului de sine
8. creatie

Anormalitatea psihica
- boala se refera la indepartarea de norma in sens negativ, prin deficit functional
i. persoanele anormale au caracteristici tipologice accentuate care atrag atentia
celor din jur prin indepartarea de la norma statistica si ideala
ii. persoanele particular-anormale prin deficienta creaza unele pertubari in
microgrupul social si pot fi vulnerabile pentru dezvoltarea unei stari
psihopatologice
- normopatia = persoane linistite, constiincioase, ordonate, care indeplinesc normele in totalitate dar
care sunt fragile, vulnerabile, care se pot decompensa psihopatologic
- anormalitatea psihica situationala = stari reactive si dezadaptative, care, daca ating o anumita
intensitate sau daca apar la personalitati vulnerabile, se pot insoti de simptome psihice care
necesita asistenta psihiatrica

Boala = perturbari ale structurilor functionale, determinand o dizarmonie a ansamblului persoanei,

dificultati obiective si subiective, prezenta, adaptarea si eficienta in cadrul vietii sociale; o evolutie spre
dezadptare, involutie (moarte nefireasca) ori spre dezvoltarea unui defect sau deteriorari grave

Boala psihica
 un proces care produce un deficit psihic important si prelungit, cu o dezechilibrare, dezorganizare a
vietii psihice constiente. Psihismul se reorganizeaza patologic.
 Afectează:
 capacitatea de autoadministrare ratională,
 libertatea interioara,
 comunicarea interpersonala,
 manifestarea si integrarea in plan socio-cultural,
 capacitatea de autodepasire si creatie

 poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic.

 Boala este un proces dinamic, desfasurat in timp iar consecinta ei poate fi:
 Un defect – perturbarea posibilitatilor de a efectua anumite actiuni specific umane
 Un handicap social – dificultatea de a avea roluri sociale, profesionale, socio-politice
 dizabilitati - pierderea unor abilitati dobandite: ex. vorbirea, mersul, relationarea sociala
OMS prefera termenul de „deficienta de integrare sociala”

Doctrina vulnerabilitate-stress a realizat o deschidere in relatia normal - anormal – b. psihica – sanatate

mintala, dezvoltandu-se directia de cercetare mintala, „ psihopatologia neurodezvoltarii” care studiaza in
paralel variantele normale, deviante, patologice in perspectiva dezvoltarii ontogenetice si a
embriogenezei, dezv. corporala generala, relatia mama-copil in primul an de viata, influentele micro si
macrosociale, transculturale, etc.
 Psihopatologia dezvoltarii arata cum aceleasi cauze/influente negative pot duce la diverse perturbari
psihice (plurifinalitate) si cum diverse cauze perturbatoare pot duce la acelasi rezultat (echifinalitate).
In ontogeneza, procesul psihismului integreaza sintetic fazele anterioare in ansamblu iar daca
acestea erau marcate de anumite functii deficitare, pot persista vulnerabilitati latente.
Boala rezulta din interactiunea dintre agentii nocivi si un teren vulnerabil.
Terenul se refera la varsta, sex, inteligenta, educatie, tipologie caracteriala, statut social, vulnerabilitatea
pe care o aduc factorii genetici si biografici.

Boala psihica  Debut brusc sau progresiv

 Durata: sapt-luni-ani
 Evolutie episodica, cu remisie totala sau partiala
 Explicata prin modelul integrativ bio-psiho-social
 Este o problema de sanatate publica (frecventa mare, costuri ridicate)

Tulburarea psihotica
- modificari psihice care perturba grav perceperea si intelegerea lumii ce duce la comport
inadecvat
- nu are atitudine critica, in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
Tulburarea nevrotica
- modificari psihice care nu perturba grav perceperea/intelegerea lumii
- permit continuarea vietii comunitare
- implica suferinte subiective intense (anx, frica, obsesii, tristete)
= duce la inhibitie comportamentala/expresiva, dependenta de altii
Episodul  Definit prin simptomatologia clinica
 Este delimitat in timp
 Unic sau repetat
 Evolutie spre remisie sau poate lasa un defect = anormalitate
Principii in  Particularitati genetice
examinarea  Trasaturi de personalitate, temperament, biologice
bolnavului psihic  Bolnavul psihic este reticent
 Bolnavul psihic solicita mai rar examinarea medicala
 Majoritatea bolilor - lipsa constiintei bolii - internare nonvoluntara

Interviul psihiatric  Date de identitate

 Acuze principale
 Istoric boala actuala
 Istoric personal, social, familial
 Sentimente fata de evenimentele semnificative de viata
 Identificarea persoanelor importante si relatiilor acestora cu bolnavul
 Cea mai importanta metoda de examinare pt a intelege bolnavul psihic
 Neprotocolar, sa stie sa asculte
 Timp 45-60 minute (flexibil)
 Evitare intreruperi, asigurare intimitate, confort, siguranta
 Locatie: confortabil, luminos, fara zgomot de fond
 Initial intrebari deschise pt a vorbi liber. Daca deviaza, va fi intrerupt politicos
 Apoi intrebari structurate, inchise
 Heteroanamneza: importanta in psihiatrie, dar DOAR DACA pacientul este de acord -
EXCEPTIE cei care prezinta pericol pte sine/altii si refuza internarea. In prezenta bolnavului.
Istoricul psihiatric  Complet, detaliat, parcurge toate etapele de viata
 Informatii despre
 Bolnav ca persoana
 Acuza principala
 Boala actuala
 Starea premorbida
 Antecedente familiale psihiatrice si somatice (predispozitii genetice, familiale)
1. Identificare
2. Acuza principala
3. Istoricul bolii prezente: debut, factori precipitanti
4. APP: psihice, somatice, familiale
a) Suferinta actuala: decompensarea unei boli mai vechi sau complicatia unei boli
somatice
b) Internari anterioare
c) Tratamente urmate
d) Durata tt
e) complianta
5. Istoric personal: prenatal, perinatal, copilaria mica, medie, adolescenta, viata adulta
a) Pre, perinatal si copilarie
i. Suferinte la nastere, nastere la termen, uz droguri mama
ii. Dezvoltare psihomotorie, control sfincteriant
iii. Integrarea in colectivitate, toleranta la separare
iv. Boli somatice si atitudinea celor care l-au ingrijit
b) Viata adulta:
i. Istoric profes.: motivatia alegerii profesiei, ruta prof, performante, satisfactie
ii. Istoric marital si relational: varsta la casatorie, nr casatorii, modul in care s-au
incheiat, situatii tensionate in familie, copii (varsta, stare de sanatate)
iii. Istoric militare
iv. Istoric educational: adaptare la scoala, materii preferate, performante sau esecuri
scolare, relatii cu colegii, profesorii, ironii primite, scoala normala/ spec.
v. Religie
vi. Activitate sociala
vii. Situatie locativa curenta
viii. Istoric medico-legal: dosare penale, acte antisociale
ix. Istoric sexual
x. Consum de toxice: ce, cat, cat de des, context, semne de dependenta
Relatia medic-  De ea depinde acceptarea dg, tratamentului
pacient  Alianta terapeutica se bazeaza pe respectarea valorilor si integritatii persoanei pacientului
 Rezistenta (atitudini, comportamente care se opun obiectivelor tt): lipsa de incredere, rusina,
frica de a fi respins. Pacientul trebuie incurajat sa verbalizeze.
 Confidentialitatea: principiu de baza. Divulgare informatii referitoare la pacient numai cu
consimtamantul acestuia, cu exceptia riscului de a face rau sine/altora