curs 1

2014 dr. ing. Ionel Crinel Raveica

 nr de ore
 curs
 laborator
 forma de verificare
 cerinte
 bibliografie suplimentara

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009

 2 ore de curs
 laborator
 1 ora, 2 ore, ……
 Forma de examinare
 Colocviu
 Notare participare activa la curs
 • Care e obiectul de activitate?
• La ce foloseste disciplina?

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009

 Definiţie
 Atributele unui inginer
 Ce este un inginer?
 “inginerium” în latină înseamnă puterea
minţii
 Ingeniozitate înseamnă “inventivitate”
 Un motor este o maşină pentru imaginaţia
noastră (motorul ingeniozităţii noastre)
 Un inginer concepe si exploatează maşinile
 Un inginer ideal este o structură compusă...
El nu este om de ştiinţă, nu este fizician, nu
este matematician, nu este sociolog sau
scriitor; dar foloseşte cunoştinţe şi tehnici
pentru a rezolva probleme inginereşti (N,W.
Dougherty 1955)
 Oamenii de ştiinţă descoperă lumea care
există, inginerii descoperă lucruri care nu au
mai fost existat. (Theodore von Karman)
 Observaţia fenomenului
 Postularea unei teorii care să poată explica
fenomenul
 Realizarea de experimente care să poată
testa teoria
 Extragerea concluziilor rezultate din
experimente
 Examinarea problematicii (exprimate printr-
un caiet de sarcini)
 Identificarea şi stabilirea unui set de
performanţe funcţionale
 Dezvoltarea unui proiect de concepţie
 Testarea proiectului de concepţie
 Folosind modele matematice
 Folosind modele fizice şi testarea acestora
 Concluzii
finale. Soluţia corespunde sau nu
problematicii şi performanţelor funcţionale
 Definirea problemei
 Evaluarea problemei
 Sintetizarea ei
 Analiza
 Comunicarea datelor pentru execuţie
Geniul este 1% inspiraţie şi 99 % transpiraţie
(Thomas Alva Edison)

 Definirea problemei
 Evaluarea problemei
 Sinteză
 Analiză
 Comunicarea datelor pentru execuţie
 Execuţie şi testare
 Specialiştiiîn identificare nevoilor pieţii
specifică existenţă unei cereri mari pentru
acest produs
 Definirea problemei
 Evaluarea problemei proiectare
 Sintetizarea ei
 Analiza

 Comunicarea datelor pentru execuţie

Proiectare Asistată de calculator

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009
dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009
dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009
 Scop, conventii, standarde
 Ce este un desen tehnic ?
 Desen ingineresc
- vederi, sectiuni tipuri de linii
- conventii pentru dispunerea sectiunilor si vederilor
- tipuri de desene

 Dimensiune si toleranta
- tipuri de tolerante
- tolerante generale, aiatemul ISO de tolerante
 Materiale
- proprietati
- categorii

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009

 un document ce comunica o descriere precisa a unui obiect
 descrierea consta din imagini, cuvinte, numere si simboluri
 din puct de vedere al informatiilor un desen include:
 informatii geometrice (marime, forma, aspect)
 relatii functionale
 tolerante care sa asigure o buna functionalitate a pieselor
 materiale acoperiri de protectie
 informatii de documentare (codificare,varianta revizuita etc)
 Un desen ingineresc trebuie sa defineasca complet o piesa
 Fiecare specificatie trebuie sa poata fi masurabila
 Desenul ingineresc afecteaza toate diviziunile
organizatorice ale intreprinderii
 Desenul ingineresc are un impact major asupra costului

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009

 Inexactitatea desenelor poate conduce la
pierderi de timp si energie:
 timp pentru corectarea erorilor din desen
 pierderi de material
 timp de lucru
 incarcarea inutila a masinii

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009

dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009
dr. ing Ionel Crinel Raveica 2009
2009 dr. ing Ionel Crinel Raveica
 Pentru a putea transmite informaţii tehnice
 Folosind
 Desene de execuţie
 Desene de asamblare
 Plane
 Imagini
 Diagrame schematice
 Desene pictoriale
 Desene de instalare
 Pentru
a transmite informaţii tehnice de ex.
Desene de amplasare
 Pentru a transmite informaţii tehnice de ex.
Desene pictoriale
 Ilustraţii
 Pentru
a transmite informaţii tehnice de ex.
Diagrame schematice
Partea 1
Desen industrial - recapitulare
 Generalităţi
 Convenţii şi norme de desen
 Proiecţii
 secţiuni
 Filete
 Obiective
 Instrument folosit la reprezentarea obiectelor de natura :
 Mecanica
 Electrică, electromecanică
 Pneumatică, hidraulică
 Arhitectură, urbanism,
 Etc
 Mijloc de comunicare privilegiat între ingineri, tehnicieni,
operatori, clienţi, furnizori etc
 Este prezent în toate sectoarele de activitate industrială
 Ateliere de proiectare constructivă, în faza de concepţie
 Ateliere de proiectare tehnologică,
 Secţii de prelucrare
 Control
 Servicii comerciale,
 Servicii de maintenanţă, de documentare
 In cadrul cursului de referim numai la desenul tehnic din
mecanică, desen industrial
 Diferite forme de desen tehnic
 Schiţa
 Schema
 Grafice
 Epura
 Desenul de releveu
 Desen industrial:
 Desenul ante-proiect
 Desenul de proiect
 Desenul de ansamblu
 Desenul de definire
 Desenul de fabricaţie
 Etc
 Desenul industrial este un limbaj codat care respectă
reguli si convenţii in scopul evitării interpretărilor şi
facilitarea inţelegerii mesajului transmis
 Desenul industrial este un un act juridic
 Desenul de
ansamblu
 Desenul de
execuţie
 Un desen este o proiecţie
Proiecţie = o reprezentare bidimensională a uni obiect
tridimensional )un obiect 3D din spaţiu se repreyintă
pe un suport 2D de exemplu hartie, ecran
 Există diferite tipuri de proiecţii
 De perspectivă
 Perspectiva cavalieră
 Perspectiva axonometrică
 Izometrică
 Dimetrică uzuală
 Dimetrică refresată
 Cavalieră
 Ortogonală
 În general o piesă nu poate fi definită în totalitate de
o singură reprezentare bidimensională se
folosesc mai multe proiecţii ortogonale
 Sunt folosite pentru translare informaţiei 3D
prin reprezentare 2D
 Folosind
Planele de proiecţie
 Nuprea sunt folosite in desenul clasic
deoarece presupun un volum mare de lucru
Ortogonală Axonometrică Dimetrică Perspectiva cavalieră
 Identificaţi tipul de proiecţie
 Există 2 norme de proiecţie ortogonală:
 ISO
 ANSI
 Ce tip de proiecţie este folosit
 Reprezentarea este corectă?
Argumentaţi
 Secţiunile permit scoaterea în evidenţă a detaliilor interne ale piesei
 Se evită supraîncarcarea desenelor
 dacă suprafaţa de secţionare este cilindrică,
iar secţiunea este reprezentată desfăşurat pe
unul din planele de proiecţie
Cum arata o secţiune
transversală prin
nervuri de rigidizare?
 In figurile de mai jos se aplica reguli de reprezentare a
proiecţiilor în vedere. Identificaţi şi enunţaţi aceste reguli.
 Identificaţi elementele cunoscute