Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

Instituția Publică Centrul de Excelenţă în Construcţii

"Aprob"
PELIVAN Valeriu
Directorul Centrului de
Excelenţă în Construcţii

" " 2022

Curriculumul disciplinar
F.02.O.009 Desen tehnic și geometrie descriptivă

Specialitatea
72220 Tehnologia prelucrării lemnului

Calificarea
311923 Tehnician în prelucrarea lemnului

Chişinău 2022
 Aprobat :
La ședința Consiliului metodico-științific nr. din ” ” 2022.
La ședința Catedrei de Construcții Civile și Industriale nr. din ” ” 2022.

Autori:

Popa Rodica profesor de specialitate, grad didactic unu, IPCEC

Lupolov Marina profesor de specialitate, grad didactic doi, IPCEC

Recenzenţi:

Cara Liudmila profesor de specialitate, grad didactic doi, IPCEC

Muntean Irina metodistă, profesor de specialitate, grad didactic unu, IPCEC

 Cuprins

I. Preliminarii
II. Motivația, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională
III. Competențele specifice disciplinei
IV. Administrarea disciplinei
V. Unitățile de învățare
VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
VII. Studiu individual ghidat de profesor
VIII. Lucrările practice/de laborator recomandate
IX. Sugestii metodologice
X. Sugestii de evaluare a competențelor profesionale 11
XI. Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studiu 12
XII. Resursele didactice recomandate elevilor 12
 I. Preliminarii

Disciplina Desen tehnic și geometrie descriptivă prevede studierea normelor de

reprezentare a construcțiilor și articolelor din lemn, stabilite în scopul exprimării şi
transmiterii concepţiilor tehnice privind structura, funcţionarea, estetica şi realizarea
acestora.
Desen tehnic și geometrie descriptivă se bazează pe totalitatea cunoştinţelor şi
raţionamentelor de materii prime și chimia lemnului, a regulilor şi convenţiilor stabilite prin
standarde şi norme cu caracter naţional şi internaţional, a prescripţiilor unitare în
reprezentarea şi interpretarea concepţiilor inginereşti în tehnologia structurii lemnului.
Este o disciplină de formare a competențelor profesionale generale, care creează
bazele teoretice ale desenului tehnic şi pune la dispoziţie metodele geometriei descriptive,
necesare pentru rezolvarea și citirea grafică a problemelor, ce ţin de reprezentări, cu
respectarea regulilor și convențiilor stabilite prin standarde. Aceste reguli trebuie cunoscute
atât de cel care alcătuieşte desenul cât şi de cel care îl citeşte.
Cunoştinţele primite sunt bază pentru a studia disciplinele de specialitate, precum:
Mecanica tehnică și calculul structurilor din lemn, Structuri și construcții din lemn, etc.
Disciplina fundamentală Desen tehnic și geometrie descriptivă prevede 90 ore total,
inclusiv: 45 ore contact direct (15 ore teorie, 30 ore practică), 45 ore studiu individual. Cursul
se predă la anul I de studii, sem.II, se finisează cu examen.

II. Motivația, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională

Complexitatea informațiilor furnizate de un desen tehnic în construcții din lemn,

informații care asigură comunicarea între concepție și execuție, precum și între antreprenor
şi beneficiar.
Desen tehnic și geometrie descriptivă ca existență și modalitate de realizare este
definit de standard cu întindere națională, europeană și internațională. Acest fapt asigură
importanța cunoașterii normelor, a elementelor convenționale utilizate în reprezentarea
structurilor spațiale din lemn - acoperișuri de tip șarpantă, mobilă tapițată cu diferite
structuri de rezistență și gradul ridicat de universalitate a acestor norme și reguli.
Desenul tehnic reprezintă forma cea mai concisă și mai sintetică de comunicare în
domeniul tehnic, pe care se bazează proiectarea și tehnologia este una din cele mai
importante discipline de studiu în învățământul tehnic. Fiecare elev trebuie să știe cum să
realizeze și cum să citească desenele tehnice.
Subiectul este esențial pentru toate formele de inginerie și trebuie înțeles de toți
cei care sunt interesați de domeniile tehnice. Efortul educațional este important pentru un
actual sau viitor tehnician în prelucrarea lemnului, deoarece trebuie să realizeze cerințele
din desen prin schițe, asamblări și citirea lor, iar pentru aceasta trebuie să fie capabil să
interpreteze complet și corect fiecare detaliu.
Desenul tehnic este un mijloc indispensabil pentru exprimarea în tehnică a tuturor
elementelor privind proiectarea, execuţia şi controlul. Ținând seama de faptul că atât
proiectarea cât şi execuţia diferitelor construcţii antrenează colective tot mai largi de
ingineri proiectanți, tehnicieni tehnologi şi muncitori tâmplari, se înţelege de la sine că fără
geometrie descriptivă și desen tehnic, cooperarea în acest domeniu nu ar putea avea loc.
Studiul acestei discipline va contribui la formarea competenței profesionale de
identificare a elementelor componente structurale din lemn în reprezentarea și citirea
desenelor tehnice de execuție a elementelor de construcție și articolelor din lemn.
Cunoștințele și abilitățile obținute pe parcursul studierii disciplinei vor servi ca
fundament pentru formarea profesională a elevilor în cadrul următoarelor unități de curs:
desen și infografică, tehnologia prelucrării lemnului și fabricarea tiparelor pentru produsele
din lemn, ergonomie și mobilier, finisarea produselor din lemn, tehnologia mobilierului
tapițat.
Disciplina oferă elevului oportunități de a face față situațiilor cotidiene concrete, de
a soluționa probleme și situații de lucru, de a se integra profesional. Atitudinile și
comportamentele caracteristice viitorului specialist, formate în cadrul acestei disciplini, vor
contribui la desfășurarea unei activități independente și la o carieră de succes.

III. Competențele profesionale specifice disciplinei

Competența profesională din standardul de pregătire profesională:
CP2. Citirea corectă a desenelor de execuție din documentația tehnică pentru
fabricarea produselor finite din lemn.
Competenţe profesionale specifice disciplinei:
CS1. Respectarea normelor generale utilizate la reprezentarea desenului tehnic.
CS2. Aplicarea metodelor de reprezentare a elementelor geometrice în
dezvoltarea imaginaţiei spaţiale.
CS3. Realizarea desenelor tehnice conform standardelor în vigoare.
CS4. Citirea şi interpretarea corectă a desenelor tehnice.

IV. Administrarea disciplinei

Numărul de ore

Semestrul Contact direct Modalitate

Tota Lucrul a de Nr.
l Practică/ individua
Prelege evaluar credite
Seminar l
ri e
II 90 15 30 4 examen 3
5
V. Unitățile de învățare

Unități de competență Unități de conținut

1. Norme generale în desen tehnic
1. Respectarea normelor generale utilizate
la reprezentarea desenelor tehnice:
- clasificarea desenului tehnic; 1.1. Clasificarea desenului tehnic. Formate,
- aplicarea dimensiunilor nominale de scări și linii în desenul tehnic. Inscripția
standardizare în reprezentările grafice; principală.
- identificarea formatelor utilizate în desen
tehnic; 1.2. Caractere de desen. Scrierea
- alegerea scării numerice pentru reprezentarea standardizată. Clasificarea.
Dimensiunile
desenelor tehnice;
nominale ale scrisului.
- completarea inscripției principale;
- utilizarea liniilor în reprezentarea desenelor; 1.3. Cotarea desenelor tehnice. Metode și
- utilizarea scrierii standardizate; reguli de cotare.
- interpretarea simbolurilor utilizate la cotare; 1.4. Construcţii geometrice. Împărţirea
- aplicarea regulilor și metodelor de cotare a cercului, unui segment de dreaptă,
formelor constructive simple; unghiurilor în părţi egale.
- utilizarea construcţiilor geometrice pentru
1.5. Racordări de drepte prin arce de cerc,
realizarea desenelor tehnice;
racordări de drepte cu cercuri prin
- aplicarea metodelor de împărţire a arce de cerc, racordări de cercuri
segmentului de dreaptă şi cercurilor în părţi exterior şi interior.
egale în reprezentarea construcţiilor
geometrice;
- utilizarea metodelor de racordare în
reprezentarea construcțiilor geometrice;
2. Bazele geometriei descriptive
2. Aplicarea metodelor de reprezentare a
elementelor geometrice în dezvoltarea
2.1. Sisteme de proiecţii. Punctul. Epura
imaginației spațiale:
punctului în triplă proiecţie.
- definirea sistemelor de proiecţii centrale şi
paralele; 2.2. Dreapta. Proiecţia dreptei pe trei plane
de proiecţie.
- reprezentarea punctului și dreptei în epură
conform coordonatelor proiecții; 2.3. Reprezentarea corpurilor geometrice în
- determinarea poziţiei punctului și dreptei faţă proiecție ortogonală.
de planele de proiecţie; 2.4. Proiecţii axonometrice. Clasificarea.
- identificarea corpurilor geometrice; Reprezentarea axonometrică a
- reprezentarea corpurilor geometrice simple corpurilor geometrice.
în proiecție ortogonală; 2.5. Secţiuni plane în poliedre.
- clasificarea proiecţiilor axonometrice; Determinarea mărimii adevărate.
- reprezentarea axonometrică a corpurilor Proiecția axonometrică și desfășurata.
geometrice;
- reprezentarea corpului geometric simplu
secționat cu un plan secant ;
- aplicarea metodelor de determinare a mărimii
adevărate;
- construcţia desfăşuratei corpului geometric
secționat;
 3. Desen tehnic industrial
3. Realizarea desenelor tehnice industriale conform
standardelor în vigoare:
3.1. Vederi. Reguli generale. Clasificarea
- aplicarea regulilor de reprezentare a vederilor; reprezentărilor.
- realizarea de reprezentări ale pieselor în vedere;
- recunoaşterea secţiunilor conform clasificării; 3.2. Secţiuni. Clasificarea. Reguli de
reprezentare. Reprezentarea rupturilor.
- aplicarea regulilor de reprezentare a secţiunilor;
- realizarea de reprezentări ale pieselor în 3.3. Îmbinări nedemontabile. Reprezentarea
secţiune; convenţională. Reguli de reprezentare și
- utilizarea corectă a haşurilor; notare a îmbinărilor nedemontabile.
- identificarea asamblărilor demontabile și 3.4. Îmbinări demontabile. Reprezentarea
nedemontabile; convenţională. Elemente filetate. Reguli
- aplicarea semnelor convenționale la de reprezentare.
reprezentarea îmbinărilor nedemontabile;
3.5. Reprezentarea convențională a
- stabilirea modului de reprezentare şi notaţiile
materiilor prime, produselor finite din
convenţionale ale asamblărilor nedemontabile;
lemn și materialelor de tapițerie.
- identificarea filetelor şi notaţiile lor
convenţionale; 3.6. Desen de ansamblu. Generalităţi. Reguli
- utilizarea semnelor convenționale la de reprezentare. Poziţionarea pieselor
reprezentarea produselor din lemn; componente. Specificaţia.
- stabilirea părţilor componente ale desenului de 3.7. Schiţa unui articol sau piesă din lemn.
ansamblu; Principii și reguli de bază. Succesiunea
- întocmirea specificaţiei elementelor asamblate; de reprezentare.
- aplicarea regulilor de marcare și notare a
produselor din lemn;
- identificarea tipurilor de îmbinări a pieselor din
lemn;
- aplicarea regulilor de reprezentare și cotare a
îmbinărilor pieselor din lemn;
- reprezentarea detalierii specifice elementului
asamblat; 
- citirea desenului de ansamblu;
- stabilirea etapelor de executare a schiţei;
- executarea schiţei după o piesă model;
- reprezentarea desenului la scară după schiță.
4. Desen de construcţii
4. Citirea și interpretarea corectă a desenelor tehnice:
- identificarea elementelor constructive ale 4.1. Reprezentarea convențională în desenul
casei din lemn; de construcții. Scări numerice.
- utilizarea semnelor convenționale în Elementele constructive ale unei clădiri.
reprezentarea desenelor;
4.2. Reprezentarea planului. Axe de trasare
- trasarea axelor modulare în plan;
modulară. Cotarea exterioară şi
- aplicarea regulilor de marcare și notare a interioară a planului.
elementelor din lemn;
- identificarea tipurilor de îmbinări a elemntelor 4.3. Elemente de construcţii din lemn.
constructive din lemn; Reprezentarea convenţională. Tipuri de
- reprezentarea detalierii specifice elementului îmbinări a elementelor din lemn.
constructiv; 4.4. Elementele constructive ale șarpantei.
- completarea specificației pentru elementele de Articole de tâmplărie. Scări din lemn.
construcție din lemn; Reguli de reprezentare.
- aranjarea în plan a articolelor de tâmplărie; 4.5. Detalieri și noduri constructive ale
- determinarea dimensiunilor elementelor scării; elementelor și structurilor din lemn.
- aplicarea elementelor de cotare;
- respectarea regulilor de reprezentare;
- identificarea elementelor șarpantei;
- executarea îmbinărilor specifice elementului de
construcții din lemn ;
 VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare
Numărul de ore

Nr. Unități de învățare Contact direct

Lucrul
crt.
Total Practică/ Individua
Prelegeri Seminar l
1. Norme generale în desen tehnic 17 3 6 10
2. Bazele geometriei descriptive 1
20 4 6
0
3. Desen tehnic industrial 1
28 4 10
4
4. Desen de construcţii 1
25 4 8
3
Total 4
90 15 30
5

VII. Studiu individual ghidat de profesor

VIII. Lucrările practice/grafice recomandate

N Unități de învățare
r.
1 Noţiuni generale în
. desen tehnic
2 Bazele geometriei
. descriptive
3.
Desen tehnic industrial
4. Desen de construcţii
Lista lucrărilor practice/de laborator Ore
1. Reprezentarea categoriilor de linii și caractere de
desen. 6
2. Reprezentarea conturului unui detaliu utilizând
metoda de împărţire a cercului și racordările.
3. Reprezentarea în epură și proiecție axonometrică a
grupului de corpuri geometrice.
4. Reprezentarea secțiunii plane a piramidei (prismei). 6
Determinarea mărimii adevărate și construcția
desfășuratei.
5. Reprezentarea vederilor și proiecției axonometrice a
unei piese din lemn.
6. Reprezentarea secțiunilor unei articol din lemn. 10
7. Reprezentarea schiței unui detaliu din lemn.
8. Reprezentarea îmbinărilor din lemn a elementelor de
tâmplărie. 8
9. Reprezentarea elementelor constructive a șarpantei.
Total 30

IX. Sugestii metodologice

Metodele didactice aplicate în procesul instructiv-educativ vor fi indicate explicit în
proiectele didactice elaborate de fiecare profesor în funcţie de nivelul de pregătire şi
progresul demonstrat atât de grupa de elevi în ansamblu, cât şi de fiecare elev în parte. La
selectarea metodelor și tehnicilor de predare-învățare-evaluare se va promova o abordare
specifică, bazată în esență pe stimulare, pe individualizare, pe motivarea elevului şi
dezvoltarea încrederii în sine.
O serie de instrumente de lucru bazate în întregime pe competențe digitale, pot fi
utilizate atât asincron, cât și sincron. Ambele categorii de instrumente dezvoltă simultan un
ansamblu de competențe extrem de utile, pentru unii elevi poate în timp mai scurt decât prin
metodele față în față, printre care: competențele transversale, gândirea critică, discuție
ghidată, aplicarea ghidului de performanță la reprezentarea desenelor, competențele de
prezentare a lucrării grafice, citirea și susținerea produsului final.
La alegerea strategiilor didactice se va ține cont de următorii factori: scopurile și
obiectivele propuse; conținuturile stabilite; resursele didactice, nivelul de pregătire iniţială și
capacitățile elevilor, competențele ce trebuie dezvoltate. Se recomandă o abordare didactică
flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, conform
opţiunilor metodologice ale fiecărui cadru didactic. Profesorul va utiliza următoarele metode,
procedee și tehnici de predare-învățare: prelegerea, explicația, conversația euristică, dialogul
etc., în scopul asigurării feed- back-ului, precum și forme de lucru: frontal, individual şi în
echipă, va aplica metode interactive de lucru cu elevii. Mijloacele asincrone utilizate: Google
Classroom, Google Slides.
Pentru formarea abilităţilor, cele mai recomandate strategii sunt cele în care
predomină acţiunea de investigaţie a realităţii (observaţia, experimentul, demonstraţia) şi
strategiile în care se pune accentul pe acţiunea practică (sarcina, lucrarea grafică,
reprezentarea). Aceste strategii au un caracter aplicativ şi formează la elevi deprinderi
practice. Pentru formarea la elevi a valorilor şi atitudinilor personale, se recomandă de a
aplica strategii ca: studiul de caz, activitate frontală, dezbaterea, asaltul de idei etc.
Dacă profesorul dorește să ilustreze instant aprofundarea unor abilități, poate apela la
instrumente de lucru sincron. Cu ajutorul acestora, se poate motiva elevul care are o
toleranță mică la stresul provocat de așteptarea notei. Instrumente recomandate: Google
Docs, Google Slides, Jamboard, Padlet, Mind Map, Word Wall. Avantajul acestor instrumente
este că profesorul poate oferi feedback pe loc sau se poate asigura că însuși elevul este cel
care realizează cerinţele propuse. Un alt avantaj ar fi că profesorul poate face un screenshot
al ecranului și păstra întreaga activitate drept prezență, rezultate, calitate, în scopul evaluării
etc.
În proiectarea didactică de lungă şi scurtă durată profesorul se va ghida de prezentul
curriculum, atât la compartimentul competențe, cât și la conținuturile recomandate. În
corespundere cu cerințele didactice, profesorul va planifica ore de sinteză şi evaluare, precum
și activități practice.Cadrul didactic va stabili coerența între competențele specifice disciplinei,
conținuturi, activități de învățare, resurse, mijloace şi tehnici de evaluare. În cadrul lecțiilor,
profesorul va utiliza mijloace instrucționale de tipul: Evocare, Realizarea sensului, Reflecție,
Extindere sau proiectarea 5D, inclusiv GP. Varietatea metodelor de predare-învățare-evaluare
va asigura asimilarea mai lesne a materiei și servește ca instrument de stimulare a interesului
elevilor față de disciplină și specialitate.
Tabelul 1. Metodele de predare-învăţare utilizate în timpul unităților de curs
Unități de conținut Metode de predare-
învățare
1.1. Clasificarea desenului tehnic. Formate, scări și linii în desenul tehnic. Prelegere
Inscripția principală. Brainstorming
1.2. Caractere de desen. Scrierea standardizată. Clasificarea. Dimensiunile Activitate în grup
nominale ale scrisului. Studiu de caz
1.3. Cotarea desenelor tehnice. Metode și reguli de cotare. Observație
1.4. Construcţii geometrice. Împărţirea cercului, unui segment de dreaptă, Activitate frontală
unghiurilor în părţi egale. Observarea
1.5. Racordări de drepte prin arce de cerc, racordări de drepte cu cercuri prin dirijată
arce de cerc, racordări de cercuri exterior şi interior. GP
2.1. Sisteme de proiecţii. Punctul. Epura punctului în triplă proiecţie.
2.2. Dreapta. Proiecţia dreptei pe trei plane de proiecţie. Prelegere
Brainstorming
2.3. Reprezentarea corpurilor geometrice în proiecție ortogonală. Activitate în grup
2.4. Proiecţii axonometrice. Clasificarea. Reprezentarea axonometrică a Studiu de caz
corpurilor geometrice. Activitatea frontală
2.5. Secţiuni plane în poliedre. Determinarea mărimii adevărate. Proiecția Observarea dirijată
axonometrică și desfășurata.
3.1. Vederi. Reguli generale. Clasificarea reprezentărilor.
3.2. Secţiuni. Clasificarea. Reguli de reprezentare. Reprezentarea rupturilor. GP
3.3. Îmbinări nedemontabile. Reprezentarea convenţională. Reguli de Prelegere
reprezentare și notare a îmbinărilor nedemontabile. Studiu de caz
3.4. Îmbinări demontabile. Reprezentarea convenţională. Elemente filetate. Observarea dirijată
Reguli de reprezentare. Activitate frontală
3.5. Reprezentarea convențională a materiilor prime, produselor finite din lemn și Explozie stelară
materialelor de tapițerie.
3.6. Desen de ansamblu. Generalităţi. Reguli de reprezentare. Poziţionarea
pieselor componente. Specificaţia.
3.7. Schiţa unui articol sau piesă din lemn. Principii și reguli de bază. Succesiunea
de reprezentare.
4.1. Reprezentarea convențională în desenul de construcții. Scări numerice.
Elementele constructive ale unei clădiri. GP
4.2. Reprezentarea planului. Axe de trasare modulară. Cotarea exterioară şi Prelegere Explicație
interioară a planului. Activitate frontală
4.3. Elemente de construcţii din lemn. Reprezentarea convenţională. Tipuri de Activitate în grup
îmbinări a elementelor din lemn. GP
4.4. Elementele constructive ale șarpantei. Articole de tâmplărie. Scări din lemn. Brainstorming
Reguli de reprezentare. Observarea dirijată
4.5. Detalieri și noduri constructive ale elementelor și structurilor din lemn. Studiu de caz
 Studiul individual ghidat de profesor va fi realizat pentru fiecare unitate de conținut,
propunându-le elevilor în acest scop sarcini individualizate,  marcate prin:
-  comunicări la temele propuse de profesor, oferindu-le și lista literaturii de  specialitate
pe care o pot utiliza;
-  prezentări a unor teme recomandate;
-  recuperarea lucrărilor practice; 
-  sarcini pentru corecția notelor;
-  consultații.

X. Sugestii de evaluare a competențelor profesionale

Evaluarea pune în evidentă măsura în care se formează competențele specifice unității

de curs. Inițial se va începe cu o evaluare a nivelului de cunoștințe din domeniul disciplinelor de
cultură generală (fizică, matematică) și a disciplinei din cadrul formării competenței profesionale
generale, care va oferi posibilitatea de diagnosticare a nivelului de pregătire a elevilor.

De asemenea, se va aplica evaluarea formativă, care se va desfășura pe tot parcursul

studierii disciplinei. În scopul unei evaluări eficiente se vor utiliza metode tradiționale și de
alternativă, prin probe orale şi scrise, în funcție de cerințele unității de competență, sarcini și fișe
individuale pentru elevi mai slabi. Se vor utiliza următoarele metode: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, urmărind progresul personal; autoevaluarea; portofoliul elevului;
realizarea lucrărilor practice (grafice).
Metodele utilizate vor fi orientate spre valorificarea achizițiilor elevilor și stimularea
lucrului în echipă. Pentru fiecare metodă, profesorul va elabora instrumentele și criterii de
evaluare. De asemenea, lucrările practice ce dezvoltă capacități și aptitudini de analiză şi
evidență, vor servi şi ca mod de evaluare curentă.
Evaluarea sumativă va fi proiectată în aşa mod, încât să asigure dovezi pentru elevi,
cadrele didactice şi angajatori informaţii relevante despre achizițiile în termeni de cunoștințe şi
abilități în baza unor criteriilor definite explicit. Instrumentele recomandate pentru evaluarea
competențelor elevului pe parcursul întregului proces de instruire: 
 -    Google Forms, o diversitate de formulare pentru teste de evaluare;
 -    Google Docs, se pot crea paragrafele unui raport de către elevi; 
 -     Quiz,  grupaje de chestionare la care elevii răspund și primesc punctaj;
 -    Mentimeter, program pentru colectare de date sau evaluare;
 -    LearningApps, pentru a testa și consolida cunoștințele.
La elaborarea sarcinilor/itemilor de evaluare formativă și sumativă, profesorul va ține
cont de competențele specifice disciplinei. Produsele elaborate în cadrul studiului individual vor
fi evaluate în bază de criterii și descriptori de evaluare, conform sistemului de 10 puncte. Durata
examenului este de 135 minute şi pentru admiterea la examen este necesar ca elevul să obţină
notă pozitivă la semestru și să prezinte albumul cu lucrările practice. Subiectele sunt examinate la
şedinţa catedrei şi sunt aprobate de către şef catedră şi directorul adjunct studii cu cel puţin 2
săptămâni de examen.
Nota finală la disciplina Desen tehnic și geometrie descriptivă se constituie ca media
aritmetică de la nota semestrială şi nota de la examen,conform formulei de mai jos.
Nota finală= 60 % x Nota semestrială + 40% x Nota de la examen. Nota semestrială se calculează
ca media aritmetică a notelor obţinute în cadrul orelor teoretice, practice, lucrărilor grafice atât
de la contact direct, cât şi de la studiul individual.
Nr. Produse pentru
crt. măsurarea Criterii de evaluare a produselor
competenței

1. Lucrarea grafică Alegerea corectă formatului pentru desen. Centrarea desenului pe format. Relevanța
elementelor grafice utilizate. Corespunderea reprezentării grafice cu standardele
desenului tehnic. Corespunderea sarcinilor tehnice. Corectitudinea de realizare.
Acuratețea lucrării grafice. Modul de prezentare și argumentare. Respectarea
termenilor de realizare.

2. Portofoliu Completitudinea setului de lucrări. Sistematizarea lucrărilor conform succesiunii

elaborare. Respectarea standardelor de scriere. Respectarea termenilor de
prezentare.

3. Machetă Gradul de identitate cu sarcina înaintată. Corectitudinea în vederea menținerii scării

machetei și dimensiunilor generale. Abilitatea tehnologică de transpunere în material:
îmbinări, secțiuni, etc. Abilitatea tehnologică și artistică la alegerea materialelor.
Acuratețea lucrării.

XI. Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studiu

Pentru a realiza cu succes formarea competențelor ce trebuie formate şi dezvoltate în
cadrul disciplinei Geometrie descriptivă și desen tehnic, trebuie asigurat un mediul de învățare
autentic, relevant și centrat pe elev.
Sala de curs va fi dotată cu mobilier școlar şi să asigure condiții ergonomice adecvate.
Lucrările practice se vor desfășura în săli de curs dotate cu materiale necesare pentru
realizarea lucrărilor practice, și anume: 
- Table de desen, calculator portabil, televizor;
- Instrumente de desen: riglă gradată, echere, raportor, compas;
- Coli, formatul A3, A4;
- Markere, hârtie;
- Planșe tematice, seturi de corpuri geometrice, piese; 
- Fişe de lucru;
- Informaţii, suport la teme în format electronic.

XII. Resursele didactice recomandate elevilor

 Locul în care poate fi Număr de
Nr. consultată/ accesată/ exemplare
Denumirea resursei
crt. procurată resursa disponibile

1. G.P. Viatchin, A.N.Andreea, A.K.Boltuhin

„Desen tehnic de construcţii de maşini”, Chişinău, Bibliotecă 8
Ed.Lumina 1991.
2 A.Guţu „Desen tehnic de construcții şi instalații”,
Bibliotecă 50
Editura „Tehnica-Info”, Chişinău, 1997
3 Guțu A. „Geometrie descriptivă, desen tehnic și
Biblioteca 100
perspectivă”, Editura „Lexon LP”, Chişinău, 2021
4 Husein Gh., Mănescu M., Oprea Gh,
„Desen tehnic”, Manual pentru clasa X-a, Editura Bibliotecă 24
Didactica şi Pedagogica, R.A., Bucureşti, 2003
5 E. Pentilescu, E. Georgescu „Fabricarea produselor din
lemn”, Pregătire de bază, școala profesională - anul I, Bibliotecă 5
Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
6 T.Pleșcan „Grafica inginerească”, Chişinău,
Bibliotecă 2
Ed.Tehnică 1996.
7 Боголюбов С.К. «Сборник заданий по курсу
Bibliotecă 10
черчения», Москва, 1989.
8 Кирилов А.Ф. «Черчение и рисование» М.
Bibliotecă 242
«Высшая школа» 1987.
9 Н.С. Брилинг «Черчение» 1989. Bibliotecă 194
10 Н.С. Брилинг, Ю.П.Евсеев «Задания по
Bibliotecă 150
черчению»,1984.
11 Desen tehnic și geometrie descriptivă www.scribd.com internet