Sunteți pe pagina 1din 16

Curs 3 PROTECTII PRIN RELEE

AUTOMATIZARI IN SISTEMUL ENERGETIC


1. Generalitati
Automatizarile cu care sunt dotate sistemele energetice pot fi clasificate, dupa functiile
si destinatiile pe care le au, in doua mari categorii.
Prima categorie o constituie automatizarile care au ca scop realizarea unor indici
tehnico-economici cat mai ridicati si mentinerea unor parametri de functionare
corespunzatori.
In aceasta categorie intra diverse dispozitive de pornire automata a unor agregate;
sistemele de reglaj frecventa-putere si de reglaj tensiune pot fi incadrate si ele ca
automatizari tehnologice.
A doua categorie o constituie automatizarile care au rolul de a impiedica sau de a limita
avariile si situatiile anormale aparute in sistemele energetice. Unele dintre acestea
contribuie la lichidarea avariilor cu carcater local, cum ar fi Anclansarea automata a
rezervei (AAR) si Reanclansarea automata rapida RAR).
!istemele energetice dezvoltate prezinta mai multe particularitati dintre care cele mai
importante sunt" e#istenta unor grupuri energetice de mare putere si a unor linii de inalta
tensiune prin care se transporta puteri mari, care functioneaza cu o rezerva de stabilitate
statica si dinamica redusa.
Aceste particularitati necesita prevederea unor automatizari care actioneaza la aparitia
unor situatii anormale in intregul sistem energetic sau in zone ale acestuia, automatizari
cunoscute sub denumirea de automatizari de sistem de prevenire a avariilor.
$in aceasta grupa mentionam"
$escarcarea automata a sarcinii la scaderea frecventei $A!f);
$escarcarea automata a liniilor electrice de transport pentru evitarea
supraincarcarii periculoase a acestora ca urmare a declansarii altor elemente ale
sistemului generatoare, transformatoare sau linii % $A!&);
$escarcarea sisitemului la aparitia pendulatiilor, adica la pierderea stabilitatii de
functionare, diferitele zone ale sistemului continuand sa functioneze separate intre
ele, etc.
'
. Anclan!area automata a alimentarii de re"er#a $AAR%
2.1 Scopul si domeniul de utilizare
Asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor constituie
una dintre problemele cele mai importante ale proiectarii si e#ploatarii sistemelor
electrice.
Indiferent de categoria consumatorului, nu se poate admite intreruperea acestuia pana la
repararea defectului si deci, restabilirea alimentarii normale; trebuie gasita metoda de
asigurare a alimentarii pe durata avariilor.
&entru aceasta sunt posibile ( cai"
dubla alimentare;
alimentarea de rezerva.
&u'la alimentare consta in faptul, ca desi pentru alimentarea consumatorului este
necesar un singur element de legatura linie sau transformator), se prevad doua elemente
care sunt ambele in functiune. Astfel elementele de legatura functioneaza in mod normal
cu )*+ din puterea ceruta de consumatori si numai la defectarea unuia din elemente,
celalalt sa preia intreaga sarcina fig.1a, b)
Aceasta solutie prezinta mai multe dezavantaje"
,lementele de legatura sunt utilizate la cel mult jumatate din puterea lor;
(
!e utilizeaza de ( ori mai mult aparataj de legatura decat este necesar;
!e complica instalatia de protectie a elementelor respective, care functioneaza in
paralel, in ce priveste asigurarea selectivitatii;
&entru marirea sigurantei in functionare este necesar ca cele ( elemente de
legatura sa fie alimentate de la surse separate.
$ezavantajele prezentate fac ca solutia dublei alimentari sa fie neeconomica si de o
eficacitate redusa.. $in aceste cauze se adopta solutia alimentarii de rezerva.
Aceasta consta in faptul ca la fiecare consumator e#ista, pe langa elementul de legatura
principal normal) si un element de legatura de rezerva, care are rolul de a suplini
elementul principal in cazul defectarii acestuia.
In functionare normala, elementul de legatura de rezerva este deconectat fig.3)
-! % barele statiei de alimentare a consumatorului in mod normal;
-!R % barele statiei de alimentare de rezerva;
-. % barele consumatorului.
In functionare normala, alimentarea de rezerva este decuplata si se cupleaza numai la
decuplarea, din orice motive, a alimentarii principale. $at fiind acest caracter, un singur
element de legatura de rezerva poate fi folosit pentru mai multi consumatori.
.onectarea elementului de legatura de rezerva se poate face fie manual, fie automat.
Ansamblul de dispozitive necesare pentru conectarea automata a alimentarii de rezerva
se numeste /Anclansare automata a alimentarii de rezerva0 AAR).
2.2. Modul de functionare a AAR
1
!copul unei scheme de anclansare automata a alimentarii de rezerva este ca, in
momentul in care, din orice cauza, alimentarea principala nu mai este in masura sa
satisfaca cererile consumatorilor manevre gresite sau avarii) sa intre in functiune
alimentarea de rezerva.
,lementul care permite o detectare sigura a unei stari anormale care pericliteaza
functionarea in bune conditii a consumatorilor este tensiunea pe barele de racordare a
acestora.
In fig. 2 este reprezentata o schema principiala de cone#iuni si variatia tensiunii pe bare
functie de timp la functionarea schemei AAR.
&ana in momentul t3t
*
, instalatia functioneaza normal" tensiunea are valoarea U
nom
de
regim nominal si curentul I
nom
. 4a momentul t
*
intervine starea anormala care face ca
tensiunea sa scada brusc.
$upa un anumit timp t
AAR
, timpul anclansarii automate a alimentarii de rezerva, este
cuplata alimentarea de rezerva.
In acel moment insa motoarele si-au redus turatia, astfel incat la aparitia tensiunii are loc
un proces de autopornire; curentul absorbit de la sursa I
rev
este mai mare decat in regim
normal de alimentare, iar tensiunea de revenire U
rev
este mai mica decat tensiunea
normala datorita caderii de tensiune prin impedanta liniei de alimentare sau a
transformatorului.
2
$aca tensiunea de revenire are o valoare care sa permita autopornirea motoarelor, dupa
un anumit timp, acestea revin la o turatie normala si ca urmare, curentul va scadea la
valoarea initiala inainte de avarie).
In cazul in care valoarea tensiunii de revenire este sub limita care sa asigure
autopornirea motoarelor, acestea isi reduc turatia in continuare, ca urnare curentul va
creste si tensiunea va scadea, $upa un anumit timp, motoarele se vor opri, curentul va
ajunge pana la valoarea I
p
egala cu cea a curentului de pornire, iar tensiunea va scadea
pana la valoarea U
p
, corespunzatoare curentului I
p
.
Acest fenomen se numeste avalansa de tensiune, situatie in care functionarea AAR este
inutila. $e aici rezulta necesitatea ca t
AAR
sa fie cat mai scurt.
2.3. Pornirea schemei AAR
$isparitia totala sau partiala a tensiunii pe barele de alimentare determina, asa cum s-a
precizat mai inainte, pornirea schemei AAR,
!chema AAR poate porni de la urmatoarele elemente"
$eclansarea unui dintre intrerupatoarele elementului de alimentare principal, cand
pornirea se face fara temporizare;
!caderea inadmisibila a tensiunii pe bare, cand pornirea se face temporizat.
&ornirea schemei AAR la scaderea tensiunii pe barele consumatorului se face cu
controlul prealabil al prezentei tensiunii pe barele alimentarii de rezerva.
2.4. Functionarea schemei AAR
5unctionarea netemporizata" declansarea intrerupatorului alimentarii principale pune in
functiune schema AAR care comanda inchiderea intrerupatorului alimentarii de rezerva
fara a introduce vreo temporizare);
5unctionarea temporizata" impulsul de pornire dat de elementele de masurare a tensiunii
pe barele consumatorilor cu controlul prezentei tensiunii pe barele alimentarii de
rezerva, comanda declansarea intrerupatorului alimentarii principale si prin aceasta se
realizeaza conditia de functionare temporizata.
In fig.). este reprezentata schema functionala AAR realizata conform celor precizate mai
sus.
)
6ensiunile masurate pe sursa de rezerva si pe barele consumatorilor de catre elementele
de masura ' si ( determina, in caz de disparitie sau scadere sub limita admisa a tensiunii
pe barele consumatorului, actionarea elementului de timp 1.
$upa pauza de AAR, acesta comanda declansarea intrerupatorului alimentarii principale;
prin aceasta declansare se realizeaza conditia de anclansare a intrerupatorului alimentarii
de rezerva.
Anclansarea automata a rezervei trebuie e#ecutata numai dupa declansarea alimentarii
principale, altfel ea ar putea fi anclansata pe un scurtcircuit care nu a fost izolat sau ar
putea fi conectate in paralel ( sisteme care nu sunt in sincronism.
5unctionarea schemei AAR este blocata la scurcircuite pe bare sau in aval de acestea,
dar neizolate de intrerupatoarele proprii) de catre protectia ma#imala a transformatorului
de lucru.
$aca transformatorul este deconectat prin aceasta protectie, schema AAR se intrerupe si
nu mai este posibila inchiderea alimentarii de rezerva.
2.4. Relarile schemei AAR
$efecte ce fac necesara functionarea schemei AAR"
defecte pe barele alimentarii principale;
defecte pe elementul de alimentare principal transformatorul principal).
$efecte ce nu fac necesara functionarea schemei AAR"
defecte pe racordurile la barele principale si care alimenteaza alti consumatori;
defecte pe racordurile la barele consumatorilor.
7
Aceste defecte sunt eliminate de protectii proprii ale racordului respectiv si prin aceasta
restabilirea alimentarii consumatorilor este asigurata.
!electivitatea schemei AAR fata de defecte la care nu trebuie sa functioneze , se asigura
prin alegerea valorii tensiunii minime de pornire, care trebuie sa fie mai mica decat
tensiunea remanenta pe bare in cazul scurtcircuitelor produse dupa transformatoare sau
bobine de reactanta.
$in practica aceasta se considera"
U
pp'
3 *,2 U
n,
respectiv tensiunea de pornire a releelor de tensiune minima"
TT
pp
pr
n
U
U
'
=
8aloarea tensiunii pe bara de rezerva care permite actionarea schemei AAR se alege"
U
pp(
9 *,: U
n
respectiv
TT
pp
pr
n
U
U
(

Reglarea releului de timp se face avand in vedere functionarea selectiva a schemei cu


restul instalatiilor. Releul de timp in schema AAR are ca scop sa faca selectia pentru
cazul defectelor la care sistemul de anclansare automata a alimentarii de rezerva nu
trebuie sa functioneze si cand selectia prin tensiune nu este posibila cazul defectelor
apropiate electric).
6impul t
AAR
sau pauza AAR) % se alege ca valoarea cea mai mare rezultata din
urmatoarele relatii"
t
AAR
3 t
p
; t
AAR
) ; <t,
in care"
t
p
% temporizarea treptei a II-a a protectiei 4
'
alimentarea de baza).
t
RAR
% pauza de RAR Reanclansare Automata Rapida) a liniei considerate;
<t % treapta de timp.
t
AAR
3 t
p'
; <t,
unde"
t
p'
% timpul protectiei temporizate a elementelor racordate la barele
consumatorilor defecte pe racorduri care trebuie sa fie eliminate de protectiile proprii).
:
2.4. Schemele AAR
In concluzie, schema AAR trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte"
sa actioneze fara temporizare la manevre gresite deschiderea intrerupatorului
alimentarii principale);
sa actioneze cu temporizare la scaderea tensiunii pe barele consumatorilor cu
controlul tensiunii pe alimentarea de rezerva.
=ricare ar fi tipul schemei utilizate, trebuie sa aiba"
un element de pornire bazat pe masurarea tensiunii);
un element de intarziere;
un element de comanda a intrerupatorului de alimentare principal, si ca urmare
a acestei declansari, anclansarea intrerupatorului alimentarii de rezerva.
$in punct de vedere al modului de revenire a schemei AAR, acestea se clasifica astfel"
!c(eme AAR care permit trecerea automata pe alimentarea de rezerva, revenirea
la alimentarea principala facandu-se prin comanda manuala;
!c(eme AAR care permit trecerea automata pe alimentarea de rezerva, asigurand
totodata revenirea automata pe alimentarea principala, in cazul in care instalatia
sesizeaza restabilirea conditiilor de functionare normala a alimentarii principale;
!c(eme AAR care prin comutare pot considera oricare dintre cele ( surse drept
alimentare principala si pe cealalta, drept alimentare de rezerva.
). Reanclan!area automata ra*ida *e liniile electrice aeriene $RAR%
3.1. !onsideratii enerale
!curtcircuitele mono-, bi-, trifazate care conduc la deconectarea unei linii electrice sunt
datorate in principal unor cauze trecatoare cum ar fi" supratensiuni atmosferice, atingeri
accidentale, conturnari izolatii.
>ajoritatea scurcircuitelor sunt prin arc electric. Acestea sunt lichidate odata cu
disparitia tensiunii caracter pasager).
!pre deosebire de acestea, scurtcircuitele metalice atingeri directe) sau strapungerea
izolatiei starpungerea izolatoarelor) au un caracter permanent.
In majoritatea cazurilor, dupa deconectarea portiunii defecte, izolatia se restabileste in
locul scurtcircuitului, mediul in care s-a produs arcul se deionizeaza si linia poate fi
repusa in functiune, fara ca arcul sa reapara.
In cazul linnilor in cablu, procentul defectelor trecatoare este neglijabil.
4a liniile aeriene, defectele trecatoare sunt preponderente.
?
$eci, daca la aparitia defectului, elementul respesctiv ar fi scos de sub tensiune un
anumit timp necesar stingerii arcului, la restabilirea tensiunii e#ista multe sanse ca
defectul sa nu mai reapara. Aceasta operatie se poate face manual sau automat.
=peratia de restabilire a alimentarii liniei, dupa un timp oarecare, efectuata manual nu
este satisfacatoare din cauza timpului prea mare de intrerupere, care ar putea sa aiba
consecinte grave asupra consumatorilor.
$in aceasta cauza se adopta dispozitive automate care sa reanclanseze linia declansata in
functie de anumiti parametri, adica asa numitul RAR.
3.2. !onditii impuse schemei RAR
reanclansarea trebuie sa se produca la declansarea intrerupatorului liniei de catre
protectie si sa nu se produca la deconectarea manuala sau cand declansarea prin
protectie urmeaza imediat dupa o comanda de anclansare inchiderea
intrerupatorului pe defect);
timpul de intrerupere trebuie sa fie cat mai mic posibil pentru ca sa fie asigurata
autopornirea motoarelor, dar sa fie suficient de mare astfel incat arcul electric sa
se stinga timp necesar deionizarii mediului unde a avut loc arcul);
comanda de anclansare data prin dispozitiv trebuie sa aiba o durata suficienta
pentru a se asigura anclansarea intrerupatorului;
in cazul e#tinderii defectului sau aparitiei unui nou defect in timpul pauzei de
RAR, trebuie sa se produca declansarea trifazata definitiva.
3.3. Functionarea RAR
4a declansarea nedorita a intrerupatorului liniei intra in functiune RAR, care controleaza
indeplinirea tuturor conditiilor de inchidere a intrerupatorului si dupa un anumit timp,
trimite, prin elementul de iesire, comanda de inchidere fig.?)
$aca defectul a disparut, linia continua sa functioneze. In cazul in care defectul persista,
protectia deconecteaza definitiv intrerupatorul liniei.
6otalitatea operatiilor, din momentul declansarii intrerupatorului si pana la reanclansarea
sa, prin schema de reanclansare automata formeaza un /ciclu RAR0
@
).+. "impii de relare ai schemelor RAR
Alegerea temporizarilor cu care dispozitivele RAR e#ecuta comanda de reanclansare se
face pe baza conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca aceste temporizari si care sunt
legate de parametrii intrerupatoarelor, protectiilor si de reglajele lor.
&auza de RAR t
RAR
) este valoarea care se regleaza cu ajutorul releului de timp al
dispozitivului RAR si reprezinta timpul care se scurge din momentul deschiderii
intrerupatorului si pana in momentul comenzii de reanclansare care se transmite acestuia
timp mai mic decat durata intreruperii efective a tensiunii).
6impul total de intrerupere cuprinde t
RAR
, timpul de declansare al intrerupatorului si
timpul protectiei, deci
t
t
3 t
d
; t
RAR
,
dar
t
d
3 t
p
; t
i
in care"
t
p
% timpul protectiei;
t
i
% timpul propriu de deschidere a intrerupatorului.
.onditiile care trebuie respectate la alegerea t
RAR
sunt urmatoarele"
t
RAR
9 t
d
; t
rez
,
'*
unde
t
d
% este timpul minim necesar intrerupatorului dupa o declansare pentru a putea
efectua o anclansare;
t
rez
% este timpul de rezerva de siguranta care tine seama de modificarea posibila a
t
i
si de imprecizia releului de timp din dispozitivul RAR.
A doua conditie care trebuie respectata"
t
RAR
9 t
di
; t
rez
,
unde
t
di
% este timpul necesare deionizarii mediului la locul defectului prin intreruperea
tensiunii.
In functie de factorii prezentati mai sus, pe baza cercetarilor e#perimentale, s-au realizat
graficele din figurile urmatoare, in care s-au notat"
t
di
% timpul minim necesar deionizarii;
t
d
% timpul de declansarea intrerupatorului inclusiv timpul protectiei).

''
!e observa ca intre durata scurtcircuitului si timpul de deionizare este o relatie aproape
liniara; in schimb intre valoarea curentului de scurtcircuit si timpul de deionizare este o
relatie liniara numai la ((* A8, la ''* A8 timpul de deionizare este aproape independent
de curentul de scurtcircuit.
$in diagramele prezentate, rezulta ca durata scurtcircuitului are cea mai mare
importanta.
$in aceasta cauza trebuie sa se prevada intrerupatoare cu timp de declansare cat mai mic
si protectii cu actionare rapida.
Un alt factor care influenteaza timpul de deionizare il reprezinta si felul intreruperii
monofazate sau trifazate.
In cazul reanclansarii monofazate, timpul de deionizare trebuie sa fie mai mare datorita
cuplajului capacitiv al fazelor sanatoase ramas sub tensiune.
$upa deschiderea polului fazei defecte, arcul electric produs de defect continua sa fie
alimentat prin capacitatile dintre fazele sanatoase fig.'')
Acest fapt conduce la prelungirea duratei de stingere a arcului si de refacere a izolatiei
mediului in care acesta s-a produs.
'(
Un alt timp care trebuie ales si reglat este cel al perioadei de blocaj a schemei de
reanclansare. 8aloarea acestui timp se alege astfel incat sa se asigure efectuarea unei
singure reanclansari.
&entru a se produce o singura reanclansare, timpul de blocaj al RAR t
-RAR
), care incepe
din momentul comenzii de reanclansare, trebuie sa indeplineasca urmatoare conditie"
t
-RAR
9 t
ma# p
; t
d
; t
rez
,
unde
t
-RAR
% este temporizarea ma#ima a protectiei liniei;
t
d
% timpul de declansare a intrerupatorului;
t
rez
% timpul de rezerva de siguranta.
Aceasta conditie fiind satisfacuta, nu e#ista pericolul ca in cazul unui defect persistent la
care declansarea dupa RAR este provocata de o protectie cu temporizare mare,
dispozitivul RAR sa fie din nou pregatit sa produca o a doua reanclansare.
3.#. Scheme RAR
!e disting"
cu actionare trifazata RAR6);
cu actionare monofazata RAR>);
$in punct de vedere al celei de a doua declansari, in cazul defectelor persistente, se
foloseste RAR> cu declansare trifazata.
$in punct de vedere al coordonarii RAR cu protectia prin relee, se deosebesc
urmatoarele tipuri de scheme RAR"
scheme RAR fara accelerarea protectiei necoordonate);
scheme RAR cu accelerarea protectiei inainte de RAR in sensul ca prima
declansare se face rapid, adica neselectiv pentru intreaga zona protejata, iar dupa
functionarea RAR, protectia actioneaza selectiv;
scheme RAR cu accelerarea protectiei dupa RAR in sensul ca prima declansare se
face selectiv, iar dupa functionarea RAR, protectia actioneaza rapid, adica
neselectiv pentru intreaga zona protejata.
$in punct de vedere al readucerii in pozitie de functionare revenire) a schemei RAR, se
deosebesc"
scheme RAR cu revenire manuala, la care interventia personalului de e#ploatare
este necesara dupa fiecare functionare RAR, pentru a o readuce in pozitia de
lucru;
scheme RAR cu revenire automata autorevenire), la care schema RAR revine
automat in pozitie de lucru, dupa un anumit timp de la actionare.
'1
+. &e!carcarea automata a !arcinii la !caderea ,rec#entei $&AS,%
5recventa este in orice moment un indicator al bilantului energetic.
=rice dezechilibru care apare intre puterea produsa si cea consumata determina
modificarea frecventei de functionare.
&erturbatii importante ale bilantului productie-consum au loc mai frecvent la declansarea
unor grupuri generatoare de putere mare, decat ca urmare a variatiei sarcinii.
!caderea inadmisibila a frecventei poate avea loc, de multe ori, la avarii insotite de
separari in zone si cand intr-o zona separata, consumul depaseste sensibil productia de
putere a centralelor.
4a frecvente inferioare frecventei minime tehnologice, generatoarele sunt deconectate
prin protectii proprii, conducand prin aceasta la generalizarea avariei.
$eficitele de putere activa sunt insotite de pierderi de putere reactiva, ceea ce poate
determina cresterea sarcinilor pe liniile de transport si scaderea tensiunii in anumite
puncte ale sistemului electric.
&entru a limita e#tinderea avariilor ca urmare a scaderii frecventei, in unele statii si
centrale electrice s-au realizat instalatii automate de descarcare de sarcina $A!f) care
au rolul de a deconecta consumatori, in cazul scaderii frecventei sub o anumita limita.
.onsumatorii conectati la $A!f sunt grupati in transe repartizate pe zone si au reglajele
de actionare ca prag de frecventa si temporizare stabilite prin normativ.
.alculul volumului transelor se face astfel incat, functie de avariile pentru care sunt
dimensionate, dupa deconectarea lor, frecventa sa revina la valoarea normala.
8ariatia frecventei in timp determinata de aparitia unui dezechilibru de putere are loc
dupa o curba e#ponentiala fig, (')
$aca in sistem nu e#ista rezerva de putere pentru acoperirea deficitului, singura solutie
pentru redresarea situatiei o reprezinta deconectarea transelor de consumatori la
'2
pragurile de frecventa stabilite. Asa cum rezulta din diagrama, scaderea frecventei la
valoarea f
'
stabilita pentru transa I), actioneaza $A!f si deconecteaza consumatorii
acestei transe.
8iteza de scadere a frecventei se amelioreaza curba ().
5recventa continua sa scada, la atingerea valorii reglate f
(
corespunzatoare transei a II-a,
$A!f actioneaza din nou si deconecteaza alta grupa de consumatori. $aca deconectarile
efectuate acopera dezechilibrul aparut, frecventa revine la valori normale curba 1).
=rientativ, $A!f actioneaza cand frecventa scade sub 2@ Bz pana la 2? Bz.
4.1. Schema principiala a unui $ASf
,lementul de pornire a dispozitivului $A!f este un releu de frecventa reglat sa puna in
functiune schema la scaderea frecventei corespunzatoare transei respective.
Releele de frecventa folosite in schemele $A!f trebuie sa aiba precizie mare, fiabilitate
ridicata si sa se autoblocheze la scaderea tensiunii.
$e regula, pornirea schemei $A!f se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii"
frecventa scazuta;
frecventa scazuta completata cu dispozitive de sesizare a vitezei de scadere a
frecventei dfCdt);
frecventa scazuta completata cu relee de tensiune pentru a evita actionarea
eronata la variatii de tensiune).
In fig. de mai jos este prezentata schema $A!f realizata cu relee de frecventa si
actionare temporizata, cu reglaje corespunzatoare fiecarei transe de consumatori.
')
'7