ini Electrice

Laboratorul de

Catedra de Electrotehnicl

NCBNCANTT,E UNTII MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL BOBINAT

1) Schema de montaj
c

F,
(\I

sl

Gci

F'^

sl
r{

H'

tri

DI

ffil

lr

Or----{t

ll

BX

li

o.-tso vcc

Izr
Lhta

de aP*rute
motor asincron trfazat cu rotorul bobinat Po:4 kW, nn: 1380 roVmin, cos Qn = 0,75, f r: 50 Hz,
lg,2ll0,4A; Gcc generator de curent continuu; RE reostat penffu reglare curent de
220/3g0v, Io
de sarcinS,
excitalie la generator; fil, - reostat de pornire cu rezistenla Rn variabilE in trepte; RS - rezistenta
V
de
5A;
feromagnetic
- voltmetru
constant6, a-Gcc realizat6 din cinci reostate interconectate; A ampermetru
curentului
oscilaliilor
vinnlizarea
feromagnltic de l20V; Ao ampermetru magnetoelectric auntat, pentru
rotoric;-Nl - num[rltor de impulsuri; 11 - intrerup6tor tripolar; 12 - intrerupitor bipolar.
2) Chestiuni de studiat
I ) Identifioarea motorului asincron, citirea datelor nominale,.verificarea montajului gi identificarea aparatelor
de mlsur6; pornirea motorului gi observarea sc[derii frecventei rotorice.
II) M6suriri experimentale in gol qi in sarcin[ crescltoare (prin cregterea in trepte a curentului de excitalie la
0 (RP in scurt circuit), b) Rp * O ( 9 treapt6)'
generator) pentru: a)
itt I O"t.r*inarea marimitoi calculate gi trasarea caricteristicilor motorului asincron pentru cazurile a) 9i b) de
1o - caracteristicile mecanice: n_: oq0_l-r_Y M(*
la punctul II, pe aceleaqi grafice (ca in figurile I - 6

MA

tJr

&:

):

Zo-caructeisticaderanda-ment:q:I(Pr;3o-altecaracteristicifunclionale:cos9=f(Pz),I=I(P2)1s:s(Pz).
grupa'
OBSERVAIII: Lucrarea se va'tncheia cu un referat individual care va conline: numele studentului,
de
tabele
studiat,
chestiuni
de
aparate,
de
lista
montaj,
anul, data ifecudrit lucrdrii, titlul tucrdrii, schema de
concluzii,
observalii
cerute,
varialie
si
valori mdsurate gi calculate, formule gi exemple de calcul, graficele de
prezenta foaie de
paragroful
5
din
la
de
tntrebdrile
la
rdspunsurile
vir
conline
dar
persinale
pot
si
catre
fi
ptatprmi. ileferatete ldrd observalii Si concluzii vor fi -notate cu nota maximd 6'
3) 'Tabele de valori misurate Pi calculate
Valori calculate

Valori m6surate

-+ pentru fiecare din cazurile a) & 0 $i b) Ro * 0 se vor realrza: o m6surltoare in gol (cu intrerupitorul 12
16 linii
capetele reostatului RE din circuitul de
deschis) Si 7 mdsur6ri in sarcin6 (Iz inchis), pentru 7 pozrlii echidistante, inclusiv
excitalie al generatorului de c.c.

rezultatelor experimentale
. 4) Chestiuni teoretice. Prelucrarea
al motorului asincron cu p perechi de poli, parcrus de curenfi

Sistemul frfazat de inf6gur6ri statorice

invf,rtitor, cu o
sinusoidali simetrici de pulsalie (t1 = 2ttf1, creeazd in intrefierul maginii un cdmp magnetic
de sincronism.
tura]ia
respectiv
vitez1unghiulard Or = cor I p:2n n 0, C) r gi n 6 numindu.se vitezaunghiular[
(de
unde 9i denumirea de
Rotorul motorului se rotegte cu o vitezr unghiular[ C)z= 2rc n * C)r = 2n n o
(no - n) / n0 numite
asincron), funcfionarea maginii fiind caracterizatil de mirimea s = (C)r - Ctz) / Or:
fa!6 de oflmpul
rotorului
a
relativ6
alunecare.Rezult[ cd{lz: Or (l-s), n = n o (1-s), iar viteza unghiular6
magnetic invdrtitor este Af,l : flt - O2: s O1.

Nici o copie integral[ sau parfial[ din aceastl foaie nu poate constitui Parte
din referatul de laborator, care se va executa numai cu mAna strrdenlulu! !

Redactare,

Conf.dr.ing. Cleante MIHAI

ini Electrice

Laboratorul de

Catedra de Electrotehnic[

Datorit6 migcdrii unghiulare relative,

vor tdia liniile de c6mp
magnetic, cu orientare radial6, cu o vitezd

n firot tudnl

conductoarele rotorice

tangenliall relativ6 v1, nv s C)r, in ele se vor induce

t.e.rn. propo(ionale cu induclia magnetic[ local[
B(a,t) gi AQ, a2 N B s C2r cu pulsafia :
(,tJz= p AO = p s Qr: s orr deci frecvenfa fz: s fi.
Circuitul rotoric fiind inchis, conductoarele
rotorice vor fi parcurse de curenli de frecvent6 fz,
care interaclion6nd cu cdmpul magnetic invdrtitor
vor conduce la forfe (Laplace) tangenliale rotorului ce sunt proporfionale cu acegti
curenfi, deci la cuplul activ al maginii. Cu cdt cuplul rezistent la ax este mai mare
(pfind la limita cuplului maxim), vor fi mai mari curenfii gi t.e.m. induse ln rotor,
vitezaunghiulari relativi a rotorului in raport cu a cdmpului magnetic invflrtitor,

TIt%I

deci gi alunecarea.

Cuplul de sarcin6 al motorului este dat de un generator de curent continuu cuplat

pe acelaqi ax gi conectat pe o rezistenll fix6. Cregterea sarcinii se face prin
cregterea curentului de excitafie al generatorului, iar calculul puterii mecanice este
posibil cunosc6nd curba de tarare a generatoruluiPz= Pz (Pg) *).
Frecvenfa curenfilor rotorici se determind prin numirarea cronometrat[ a
impulsurilor obginute prin redresarea unei mici tensiuni proporlionale cu curentul
rotoric. Frecvenfa curentului rotoric poate fi "viztralizatil' la un ampermetru de
curent continuu al c[rui indicator oscileaz6 cu aceastl frecvenf5.

Formule de calcul

f,=Nrs=Lroo,n

p, -Uelei

0,2
cos p

TEN

0r6

0,?

0,8 I
Fig. i
RP#0

fr=50Hz,p=2
s \ unde
pz

=60+1,1

no =

60

4P,

f'-

= 1500 rot/min
0rx

'r)

ITAI

M-!o&;

0J+

&=3&i

q-

+1oo;
'Pr"uI

cosq = -&-

5) Observa{ii gi intrebiri
1. Ce rol are reostatul de pornire? Ce s-ar lntdmpla dac[ s-ar cupla motorul la
relea cu reostatul de pornire scurtcircuitat? Dacdmotorul are rotorul tip colivie cu

fi pornit gi ce avantaje au?

au curenfii rotorici in momentul pornirii? De ce nu poate fi
frecventi
Ce
2.
"vizualizatff' la ampermetrul Ao aceast[ frecvenf5, iar num6rdtorul de impulsuri
de ce nu inregistreazl? Alt numlrltor ax putea inregiqtra?
3. Cat vafiadprocentual turafia motorului de la gol la cuplul maxim oblinut, in
raport cu turafia de mers in gol? Caracteristica mecanicl a motorului este moale
sau duri? La ce alt tip de motor lntdlnim una asemdnltoare?
4. Cum influenfeazi rezistenla R, caracteristica mecanicl a motorului? Ar putea fi
folositl metoda introducerii unei rezisten]e variabile in circuitul rotoric pentru
reglarea eficientii a tura{iei? DacE dq cu ce dezavantaje? Cunoaqtefi 9i alte
ce metode poate

0rr4

Ord

Prlkwl
0,8 I
Fig. 4
Rp#0,

Prlkw
0,2 0J 0,6 0,8 I

flig.5

3tt%l

metode de reglare a turafiei unui motor asincron?

5. Ce consdcinle are funcfionarea motorului la o putere mult mai mic6 dec0t cea
nominala? Sunt dlunltoare aceste consecinle? Daci da, cui: motorului, refelei de

Fig. 6

alimentare, utilizatorului?
6. Calculafi pentru mersul Ar gol qi pentru sarcina maximl la care ali supus motorul puterea reactiv[ consumatl
de acesta ii capacitate a pe fazn a-unei baterii trifazate de condensatoare care si compens ezp la unitale factorul

de putere al motorului. CunoscAnd larga utilizare a motoarelor asincrone trifazate, ce implicatii

are

compensarea dar gi necompensarea la nivelul unei firme gi al economiei nafionale?

Nici o copie integral5 sau parfiall din aceast5 foaie nu po ate constitui parte
din referatul de laborator, care se va executa numai cu mffna studentului !

Redactare,

Conf.dr.ing. Cleante MIHAI