TEMA 3.

Tezele generale ale tehnicii criminalistice (2 ore)

3.1. Noţiunea, sistemul şi destinaţia tehnicii criminalistice. 3.2. Metode şi mijloace tehnico-
criminalistice de colectare a materialelor de probă. 3.3. Metode şi mijloace de expertiză a urmelor
infracţiunii şi a altor materiale de probă.

3.1. Noţiunea, sistemul şi destinaţia tehnicii criminalistice

Procesul de constituire şi dezvoltare a ştiinţei criminalistica a fost determinat de aplicarea în
urmărirea penală a realizărilor chimiei, fizicii, biologiei, antropologiei şi altor ştiinţe, care au
format temelia unei ramuri a criminalisticii, denumită iniţial „tehnica penală”, iar mai târziu (anii
'50 ai sec. al XX-lea) – „tehnică criminalistică”.
Actualmente această noţiune este privită în dublu sens: ca compartiment al ştiinţei
criminalistica şi ca ansamblu de mijloace tehnice propriu-zise, având menirea să asigure
colectarea şi cercetarea informaţiei desprinse din urmele materiale ale infracţiunilor săvârşite
prin aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-criminalistice.
Deci, tehnica criminalistică, ca compartiment al ştiinţei în cauză, prezintă un sistem de
teze teoretice, principii de elaborare şi recomandaţii de aplicare a metodelor şi mijloacelor
tehnico-criminaistice în procesul de cercetare şi prevenire a infracţiunilor.
Tezele ştiinţifice cuprinse de noţiunea “tehnică criminalistică” constituie un şir de teorii
criminalistice particulare (spre exemplu, teoria mecanismului de formare a urmelor, modului de
comitere a infracţiunii ş.a.) care, în mare parte constituie şi sistemul acestui compartiment,
compus din următoarele ramuri tradiţionale: -fotografia şi audio-video-înregistrarea
criminalistică; - cercetarea criminalistică a urmelor (traseologia criminalistică); - cercetarea
criminalistică a armelor, dispozitivelor explozive şi a urmelor acetora (armologia criminalistică);
- identificarea persoanelor după semnalmente (gabitoscopia criminalistică); - cercetarea
criminalistică a documentelor (documentologia criminalistică); - asistenţa informaţională a
activităţii criminalistice (înregistrarea criminalistică).
Pe lângă aceasta, la tehnica criminalistică se pot cataloga şi alte teorii recent consolidate,
precum ştiinţa despre urmele de miros ale omului (odorologia), determinarea persoanei după
voce şi vorbire (fonoscopia), cercetarea microobiectelor (micrologia) ş.a.
Sarcinile tehnicii criminalistice derivă din sarcina generală şi cele speciale ale criminalisticii.
Principalele sunt: a) elaborarea noilor şi perfecţionarea actualelor procedee, metode şi mijloace
de descoperire, fixare, ridicare şi examinare a materialelor de probă; b) elaborarea şi
perfecţionarea bazelor teoretice, tactice şi metodice ale expertizei criminalistice; c) elaborarea şi
perfecţionarea mijloacelor tehnico-criminalistice de prevenire a infracţiunilor.
Aceste sarcini pot fi rezolvate cu succes doar luând în calcul realizările progresului tehnico-
ştiinţific (sursa principala de dezvoltare a tehnicii criminalistice), în baza cărora pot fi elaborate
diverse utilaje, dispozitive şi ale mijloace speciale în scopul colectării şi examinării probelor.
Aceste mijloace pot fi clasificate după natura, genul şi destinaţia lor.
După natura lor, mijloacele şi metodele criminalistice se împart în trei grupe: 1) elaborate şi
aplicate doar în practica criminalistică (pensula magnetică, capturatorul de glonţi, fotorobotul
ş.a.); 2) preluate şi adaptate din alte ramuri ale ştiinţei şi tehnicii (detectoare de metale,
microscoape ş.a.); 3) preluate din tehnica generală şi folosite fără nici o modificare (foto-, video,
fono-aparatura, computerele etc.).
În ce priveşte clasificarea mijloacelor criminalistice după gen, pot fi specificate: aparate,
utilaje, instrumente şi materiale, sortimente de mijloace din trusele şi laboratoarele mobile.
În funcţie de destinaţia tehnicii criminalistice se disting: 1) metode şi mijloace tehnice de
colectare a urmelor şi altor materiale de probă; 2) metode şi mijloace tehnice de exprtizare a
materialelor de probă; 3) metode şi mijloace tehnice de prevenire a infracţiunilor; 4) metode şi
mijloace de stocare şi sistematizare a informaţiei cu semnificaţie criminalistică.
3.2. Metode şi mijloace de colectare a urmelor infracţiunii
 Colectarea urmelor infracţiunii este o noţiune complexă ce cuprinde un rând de acţiuni
privind depistarea (relevarea) urmelor, fixarea şi ridicarea lor, ambalarea şi administrarea
procesuală la dosarul penal. Diversitatea mare de urme, aflate în scena infracţiunii condiţionează
şi mulţimea de metode şi mijloace utilizate în scopul strângerii lor. Să examinăm principalele:
3.2.1. Mijloace de căutare şi descoperire a urmelor şi altor materiale de probă
Mijloace de iluminare folosite în cazul insuficienţei de lumină. Mai frecvent se aplică:
- aparate de iluminare generală (blitz fotografic, fibroscop, oglinzi, prinse articulat cu iluminare,
lanternă de buzunar, felinare electrice obişnuite, aparate electrice de iluminat „Электрон”,
“Energiser” cu capacităţi de peste 1000 wt., alte iluminatoare cu lămpi LED etc.);
- surse de lumină concentrată pentru căutarea microurmelor (spre ex., ”ОИ-19”,”OИ-21” ş.a.);
- surse speciale de lumină (detectoare cu radiaţii ultraviolete – „Regula”, „ОЛД-41”,
“ТАРАН”, “ФОТОН”, „УФО” ş.a.), destinate depistării resturilor de sânge, salivă, spermă,
carburanţi, lubrifianţi, resturi de vopsele, acizi, alcalini, prafuri de spălat şi altor substanţe
chimice; dispozitive cu radiaţii infraroşii ce permit a releva pe suprafeţe întunecate particule de
culoare neagră, microurme (de funingine, de metale, de împuşcătură, vopsea, cărbune, pulbere,
cauciuc etc. Mai fregvent în aceste scopuri se aplică transformatoare optico-electronice tip
“ОРЕЛ” conectate cu fotoaparate, „C-330”, „ЭОП” ş.a.
Urmele rezultate din acţiuni cu efect asupra documentelor în scopul de a le modifica
conţinutul (adăugire sau înlăturare de text, corodare, haşurare ş.a.) pot fi depistate cu aparate
videospectrale, tip „VSC-6000”, iar în condiţii de teren, pentru verificarea actelor de identitate –
cu ajutorul sistemelor mobile - tip „Дрозд” ş.a.
Utilaj optic ce lărgeşte posibilităţile ochiului uman în scopul depistării obiectelor de
dimensiuni mici – diferite lupe (pliante, cu picior, de măsurare, binoculare, cu iluminare ş.a.) cu
o capacitate de pînă la 10X, microscoapele optice obişnuite (MBS-2, MBS-10 ş.a.)
Dispozitive de detecţie destinate depistării anumitor obiecte, precum: cadavre îngropate în
pământ, obiecte metalice, pietre şi metale preţioase în ascunzişuri ş.a. În aceste scopuri se
folosesc detectoare de cadavre, detectoare de metale, termovizoare, analizatoare de gaze, aparate
pentru relevarea urmelor de praf pe covoare (“MES”, “КОРПУС”), magneţi cu o capacitate de
până la 25 kg, năvoade pentru scoaterea din apă a diferitor obiecte, detectoare – lazer pentru
căutarea urmelor de mâini ş.a. De mare utilitate sunt considerate detectoarele produse de firmele
„Garrett” (SUA), „Ferex”(Germania) aplicarea cărora în scopul căutării obiectelor din metale şi
aliaje este destul de eficientă. Pentru detectarea substanţelor explozive specialiştii MAI folosesc
cromatografe portative de gaze ( „МО-2”, „ЭХО-М” ş.a.), care permit analiza şi identificarea în
condiţii de teren a vaporilor de materii explozive (trotil, nitroglicerină, hexogen, trinitrotoluol).
Pentru identificarea prealabilă a mijloacelor narcotice şi substanţelor psihotrope pot fi folosite
asortimente tip „Нарко”, „Политест -2”. Ultimul permite a determina toate mijloacele narcotice
din rândul opiului (morfină, heroină etc.), barbiturice, LSD, efedrină, methadonum, feniciclidină.
Alteori prezenţa mercurului în probele de aer poate fi detectat cu aparatul „Киноварь”.
Eficacitatea căutării ascunzişurilor criminale, a golurilor, neuniformităţilor, includerilor străine,
inclusiv a cadavrelor ascunse în medii precum sol, apă, beton, grâne etc. sporeşte dacă în aceste
scopuri se aplică şi aparatele ce funcţionează pe principiile radiolocaţiei (georadarele).
Uneori pentru detectarea persoanelor ce se ascund în încărcăturile ce se transportă de
camioane se foloseşte aparatul „Лаванда”, care reacţionează la microvibraţiile produse de bătăile
inimii, în alte împrejurări, pentru a detecta infractorii ce sapă galerii subterane pentru a evada din
închisori se aplică dispozitivul „Цикорий” cе fixează vibraţile solului.
Verificarea încăperilor oficiilor (inclusiv a organelor de drept) şi a terenurilor în scopul
descoperiri scurgerilor de informaţii (prezenţa unor dispozitive de radio-emisie şi înregistrare,
conectarea criminală la reţelele telefonice şi electrice etc.) se realizează cu aplicarea aparatelor
electronice de locaţie ne liniară («Онега», «Обь-3», «Гусар» ş.a.).
 Acestea sunt destinate pentru descoperirea microfoanelor ascunse („жучки”), a dispozitivelor
explozive ghidate de la distanţă, altor obiecte cu incorporări de radioelemente sau scheme
electronice (telefoane mobile, ceasuri electronice, dictafoane etc.)1.
Substanţe şi reactivi chimici de detecţie a urmelor de natură organică. Spre exemplu, pentru a
releva urme digitale latente, se aplică cianocrilaţi, diverse prafuri, soluţii de ninhidrină, alloxan;
resturile de sânge se depistează cu ajutorul soluţiei de luminol, a plăcilor indicatoare “Гемоцвет-
1”, “ГемоФан”, a apei oxigenate, a reactivului “Воскобойников”, urmele de spermă pot fi
detectate cu aplicarea lamelelor indicatoare „Фосфотест”.
În activitatea specială de investigaţii se folosesc pe larg compoziţiile chimice speciale
pentru crearea urmelor artificiale (marcarea obiectelor). Astfel de compoziţii dacă nimeresc pe
haine, încălţăminte, corpul omului produc efecte de colorare greu de înlăturat prin spălare, de
aceea ele se aplică pe ambalaje, bani, documente în scopul descoperirii infracţiunilor de
mituire, a căilor de comercializare a obiectelor furate etc. Pentru a spori eficacitatea acestor
reactive, ele sunt introduse în dispozitive de împrăştiere – numite “capcane chimice active”;
„capcanele chimice pasive”.
3.2.2. Mijloace de fixare. Fixarea este un element important al procesului de colectare a probelor.
Distingem fixarea procesuală şi fixarea tehnică a stărilor de fapt şi a urmelor infracţiunii. Prima
vizează descrierea deplină şi exactă în procesul-verbal a tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul
acţiunii de urmărire penală, a metodelor şi mijloacelor utilizate şi a rezultatelor obţinute. A doua
cuprinde utilajul şi procedeele tehnice de înregistrare şi modelare a obiectelor şi însuşirilor
acestora.
Fixarea fotografică şi videoînregistrarea se realizează cu cele mai noi tehnici, inclusiv digitale
din dotarea specialiştilora IGP a MAI RM, precum şi cu accesoriile lor (filtre, rigle gradate).
Fixarea tehnică presupune şi alcătuirea diferitelor schiţe, desene, crochiuri cu folosirea largă a
instrumentelor de măsurare (rigle, şublere, micrometre, benzi metrice, echere, busole ş.a.). În
cazul modelării unor urme de adîncime se aplică plastelina, ceara, parafina, ghipsul, substanţe
polimerice ş.a. În anumite situații, pentru localizarea și fixarea locului faptei poate fi folosit și
Sistemul de Poziționare Globală (GPS).
3.2.3. Metode şi mijloace de ridicare a urmelor infracţiunii. Modalitatea optimală de ridicare a
urmelor infracţiunii este luarea lor împreună cu obiectul purtător de urme sau cu o parte a
acestuia. În cazul încare acest lucru este imposibil de efectuat, în funcţie de starea şi natura
urmelor acestea, fie că se mulează (dacă urma este de adâncime), fie că se copie (dacă urma este
de suprafaţă). În aceste scopuri se foloseşte un instrumentariu difersificat (trusă cu instrumente,
foarfece, diamant de tăiat sticlă, pinsete, pipete, eprubete, ghips, substanţe polimerice, peliculă
dactiloscopică ş.a.).
3.2.4.Trusele criminalistice. Acestea cuprind minimul de instrumente, materiale şi substanţe
necesare cercetării locului faptei, percheziţiei şi altor acţiuni de urmărire penală. După natura
echipamentului trusele pot fi divizate în două grupe:
a) truse universale, menite efectuării principalelor operaţiuni tehnico-criminalistice (depistarea,
fixarea şi ridicarea urmelor, executarea mulajelor, diferitelor măsurări şi marcări ale obiectelor,
realizarea schiţelor, amprentarea persoanelor şi cadavrelor ş.a.);
b) truse cu destinaţie specială, (amprentarea persoanelor şi a cadavrelor; tualetarea cadavrelor, de
lucru cu microurmele) sau destinate anumitor subiecţi (specialistul-criminalist, poliţia rutieră).
3.2.5. Laboratoarele criminalistice mobile. Acestea, de regulă sunt instalate pe automobile si
dotate cu utilaj şi aparatură mai complexă ce permite a realiza atât operaţiunile tradiţionale de
cercetare a locului faptei, cât şi examinarea preliminară a urmelor la faţa locului (interpretarea)
în scopul obţinerii informaţiei pentru descoperirea infracţiunii pe urme proaspete.
Principalele compartimente ale laboratorului sunt: de cercetare a diferitor tipuri de urme; de
examinare a cadavrelor; secţia detectoarelor; foto-audio-videoaparaturii; a mijloacelor de
iluminare, legătură şi semnalizare; trusa de instrumente; setul de mijloace pentru asigurarea
securităţii (stingător de foc, mască antigaz, trusă farmaceutică de prim-ajutor, scafandru ş.a.).
1
Настольная книга следователя. Под ред. А.И.Дворкина. М: Экзамен, 2006, с.155.
 3.3. Metode şi mijloace de expertiză a urmelor şi altor materiale de probă
Examinarea urmelor şi altor materiale de probă ridicate din scena infracţiuni poate fi
realizată atât în plan operativ pentru a obţine informaţi preliminare de căutare a făptuitorului şi
lămuririi altor împrejurări, cât şi prin constatările tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor judiciare.
În primul caz examinările, de regulă se efectuează de către organul de urmărire penală, asistat
adeseori de specialişti, aplicându-se doar mijloace şi metode ce nu modifică însuşirile şi
integritatea obiectelor examinate (lupe, miroscoape, dispoztive pentru fotorobot, poligraful ş.a.)
Cât priveşte constatările tehnico-ştiinţifice şi expertizele criminalistice, acestea prezintă un
gen mult mai complex de examinare ce necesită mijloace tehnice de laborator, staţionare
(microscoape de comparaţie dotate cu camere digitale, microscoape biologice, metalografice,
electronice cu baleiaj, aparate videospectrale VSC-5000, cromatografe, capturatoare de gloanţe).
În prezent criminalistica dispune de numeroase şi variate mijloace de expertizare a urmelor
ce sunt, în mare parte, bazate pe metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice etc.
Mai frecvent se folosesc următoarele metode:
Microscopia optică, care permite a efectua cercetări atât în lumina incidentă (obiectele
opace), cât şi la cea penetrantă (obiectele transparente). Tot mai larg experţii aplică şi
microscopia în lumină polarizată pentru identificarea sau diferenţierea structurii unor fibre
naturale sau chimice, a substanţelor cristaline ş.a.
În laboratoarele criminalistice se folosesc microscoape biologice, stereoscopice,
metalografice, de comparaţie ş.a. Ultimele permit confruntarea simultană a detaliilor
microreliefului a două obiecte (spre exemplu, glonţul extras din cadavru şi glonţul tras din
pistolul ridicat de la persoana bănuită).
Microscopia electronică permite a examina urmele cu un grosisment ce depăşeşte o sută de
mii de ori. Mai frecvent se utilizează microscopul electronic cu baleiaj (scanning). Imaginea în
acest tip de microscop se formează de un fascicul foarte fin de electroni, care baleiază (“mătură”)
suprafaţa, oferind claritate obiectului în profunzime şi o imagine spaţială pefectă.
Analiza spectrală este bazată pe examinarea spectrelor de lumină a substanţelor, plasate în
flacăra arcului voltaic. Prin această metodă se determină substanţa necunoscută, compoziţia ei
chimică (particule de sol, lac şi vopsea, carburanţi, lubrifianţi ş.a.).
Analiza luminiscenţei este întemeiată pe capacitatea unor substanţe de a lumina sub influenţa
radiaţiilor ultraviolete sau infraroşii. Fixarea luminiscenţei se efectuează vizual sau cu ajutorul
transformatoarelor optico-electronice (“ЭОП”). Se aplică pentru a detecta o eventuală înlăturare
de text, pete invizibile de sânge, de spermă, de ulei în urmele de împuşcătură ş.a.
Metodele cromatografice au obţinut răspândire, aplicându-se in scopul determinarii
substanţelor ce formează amestecuri complexe în urma separării lor selective pe un absorbant. În
funcţie de modul de separare distingem cromatografie pe hîrtie, în strat subţire, în fază gazoasă
ş.a. Aceste metode sunt utilizate în investigaţiile produselor alimentare, a substanţelor toxice,
stupefianţilor, carburanţilor, lubrifianţilor, cernelurilor ş.a.
Gama metodelor şi mijloacelor de analiză aplicată în condiţii de laborator este mult mai largă.
Ofiţerii de urmărire penală, lucrătorii operativi au datoria profesională de a cunoaşte
principalele metode şi mijloace de examinare a probelor astfel, încât să ştie cum să solicite
prin expertiză rezolvarea problemelor apărute şi să aprecieze corect concluziile expertului.
ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE:
1. Ce trebuie de înțeles prin tehnica criminalistică?
2. Clasificați metodele și mijloacele tehnico-criminalistice aplicate în practica judiciară.
3. Formulați o definiție a asistenței tehnico-criminalistice de descoperire a infracțiunilor.
4. Enumerați bazele juridice de utilizare a mijloacelor tehnico-criminalistice?
5. Care sunt principalele mijloace de colectare a mijloacelor materiale de probă?.
6. Care sunt metodele și mijloacele tehnico-criminalistice folosite la expertizare probelor?
7. Care sunt echipamentele cuprinse în trusa criminalistică și laboratorul criminalistic mobil?