Sunteți pe pagina 1din 35

ACADEMIA DE POLIŢIE

Alexandru Ioan Cuza

COMPETENŢA POLIŢIEI ROMÂNE PE


LINIA INVESTIGAŢIILOR CRIMINALE
Cuprins: 1. Dispoziții generale privind organizarea si
funcționarea Poliției de Investigații Criminale
2. Structura centrală și teritorială
3. Atribuțiile structurilor de Investigații Criminale
4. Cooperarea pe plan extern în materie de Investigații
Criminale
BIBLIOGRAFIE

• Legea nr. 218/2002 (actualizată) (republicată) privind organizarea şi


funcţionarea Poliţiei Române;
• Legea nr. 360/2002 (actualizată) privind Statutul poliţistului;
• Legea nr. 364 din 15 septembrie 2004 privind organizarea şi
funcţionarea poliţiei judiciare – Republicată;
• Ordonanța de Urgență nr. 20 din 4 februarie 2020 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea
poliției judiciare
DISPOZIȚII GENERALE
• Astăzi, în majoritatea statelor, poliția este funcțiunea ce aparține puterii
executive, fiind organul menținerii ordinii și liniștii publice, ordinii de drept în
general și având, totodată sarcini judiciare importante privind, în mare,
constatarea infracțiunilor și identificarea făptuitorilor în vederea tragerii lor la
răspundere.
DISPOZIȚII GENERALE
• POLIȚIA JUDICIARĂ - „Judiciar”, în general, desemnează "ceva care ține de
Justiție; judecătoresc sau făcut prin autoritatea justiției".
• Inițial, poliția s-a ocupat de faptele antisociale prin care se aducea atingere
vieții, integrității fizice, proprietății, ce urmau a fi soluționate printr-o formă sau
alta de justiție, astfel că poliția a fost, în mod tradițional „judiciară”.
• În practica poliției române s-a conturat conceptul de infracțiuni judiciare ca fiind
acele fapte antisociale prevăzute de legea penală care lezează normele legale
ce ocrotesc viața, sănătatea și integritatea fizică a persoanei, avutul public și
proprietatea particulară, alte drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor.
DISPOZIȚII GENERALE
• Noțiunea de „poliție judiciară” are cel puțin, o triplă semnificație:
- autoritățile polițienești, adică toate acele servicii care îndeplinesc funcția
polițienească (I.G.P.R., I.G.P.F., I.G.J.R. D.G.P.M.B, I.P.J. Brașov, Poliția
Sector 1, Sec-ția 18 Poliție, etc.);
- organele polițienești, respectiv funcționarii din cadrul poliției;
- funcțiunea polițienească, adică exercitarea atribuțiilor polițienești sau, altfel
spus, activitatea autorității polițienești. Aceste atribuțiuni sunt de natură a
menține ordinea publică, paza bunurilor, supravegherea și menținerea ordinii
în circulație rutieră, în transportul de călători și de mărfuri etc.
DISPOZIȚII GENERALE
• În cadrul funcțiunii polițienești un rol important îl îndeplinește acel trunchi al
Investigațiilor Criminale care se ocupă de prevenirea și descoperirea autorilor
infracțiunilor ce lezează unele drepturi fundamentele ale cetățenilor privind
viața, integritatea fizică, demnitatea, avutul public sau privat.
• Poliția de investigații criminale este acea parte a poliției care are ca domeniu
de acțiune apărarea vieții, integrității corporale, sănătății, libertății și demnității
persoanei, a avutului public și privat, precum și rezolvarea altor situații care
prezintă un anumit grad de pericol social, din sfera intereselor legitime ale
cetățenilor.
DISPOZIȚII GENERALE
• În activitatea curentă, ofițerul de Investigații Criminale este pus în situația de a
acționa pentru descoperirea unor infracțiuni care nu se reclamă (cerșetoria,
vagabondajul, proxenetismul, prostituția, etc.) dar, de cele mai multe ori acesta
se confruntă cu disperarea și consternarea cetățeanului care îl caută ca pe
ultima speranță în dorința de identificare a celui care i-a furat banii, i-a spart
locuința sau magazinul și i-a furat lucruri deosebit de valoroase, l-a tâlhărit, i-a
ucis pe cineva apropiat, i-a furat mașina, i-a violat fiica, l-a înșelat oferindu-i
valută falsă ori hârtii de ziar în loc de bani sau, atunci când i-a dispărut în
împrejurări suspecte cineva apropiat și există suspiciunea unei fapte odioase.
DISPOZIȚII GENERALE
• În oricare din aceste situații, prezentate exemplificativ care nu seamănă
aproape niciodată între ele nici ca gen de faptă, nici sub aspectul împrejurărilor
concrete în care s-au produs, polițistul „judiciarist” trebuie să știe ce anume să
facă și cum să pro-cedeze pentru a fi cât mai eficient și pentru a-i reda
cetățeanului disperat din fața sa mai întâi calmul și încrederea, apoi satisfacția
recuperării integrale a pagubei, a descoperirii făptașului și prezentării acestuia
în fața instanței pentru a se restabili dreptatea.
ORGANIZARE SI FUNCŢIONARE
DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE

Serviciul de combatere Serviciul de combatere a infracțiunilor


a infracțiunilor contra contra patrimoniului și grupări infracționale
persoanei
Compartimentul trafic, furturi de și din auto
ORGANIZARE SI FUNCŢIONARE
DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE

Serviciul urmăriri Biroul pentru Serviciul asistență judiciară și


protejarea polițienească internațională
patrimoniului pentru prevenirea și
cultural național combaterea infracțiunilor
comise de cetățenii români în
străinătate
SERVICIUL POLIȚIEI DE INVESTIGAȚII CRIMINALE

➢ Funcționează la nivelul Inspectoratelor Județene de Poliție, iar la


D.G.P.M.B sunt trei asemenea structuri și câte un serviciu la fiecare sector.
➢ Este format din ofițeri și agenți de poliție specializați în domeniu, iar
activitatea este organizată pe compartimente și linii de muncă.
SERVICIUL POLIȚIEI DE INVESTIGAȚII CRIMINALE

Inspectorate Județene de Poliție / DGPMB

Compartimentul Compartimentul Biroul / Biroul /


privind protecție patrimoniu Compartimentul Compartimentul
combaterea trafic și furturi urmăriri
infracțiunilor de de auto
mare violență
Compartimentul / Compartimentul
linia de munca Secretariat si
Compartimentul combaterea documente
protejarea infracțiunilor clasificate
patrimoniului săvârșite de cetățeni
cultural național romani in străinătate

La nivelul Capitalei mai funcționează:


- Serviciul omoruri și morți suspecte;
- Serviciul trafic și furturi de autovehicule.
ATRIBUȚIILE CE REVIN POLIȚIȘTILOR DIN
STRUCTURILE DE INVESTIGAȚII CRIMINALE

➢ Efectuează cercetări în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta


Curte de Casație și Justiție și în alte cazuri unde există delegări;
➢ Sub conducerea procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa-ție
și Justiție execută activități de cercetare la fața locului, informativ-operative,
acordă sprijin și îndrumare, efectuează evaluări în dosarele complexe, pentru
identificarea autorilor în cazul omorurilor deosebit de grave;
➢ Cooperează cu alte structuri de informații pentru prevenirea și combaterea
rasismului, xenofobiei sau activităților ilegale ale sectelor religioase
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Organizează, coordonează, îndrumă și evaluează activitatea poliției pentru


combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva persoanei, avutului public și
privat, cele comise de cetățenii români în străinătate, precum și a celor care
aduc atingere unor re-lații privind conviețuirea socială, exceptând cazurile date
în competența structurilor de combaterea crimei organizate.
➢ Realizează activități de colaborare în interesul combaterii criminalității inter-
naționale cu structuri similare din alte țări
➢ Elaborează supune aprobării conducerii M.A.I. și I.G.P.R. proiecte și de dis-
poziții ce vizează reglementarea unitară a activităților în domeniile poliției de I.C.
și face propuneri pentru îmbunătățirea legislației precum și a dispozițiilor,
instrucțiunilor, regulamentelor și metodologiilor în domeniu;
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Organizează și conduce acțiuni operative pe întreg teritoriul țării sau pe grupe


de județe, în vederea combaterii unor infracțiuni care, prin modul de operare și
frecvența, pot lua amploare;
➢ Desfășoară activități proprii cu rețeaua informativa și supraveghează informativ
grupuri de infractori periculoși;
➢ Monitorizează dinamica înregistrării și soluționării cauzelor penale cu A.N.,
propune sau dispune măsuri, intervine și execută activități directe la unitățile de
poliție care se confruntă cu o situație deosebită în acest domeniu;
➢ Acționează nemijlocit în cauzele complexe și de periculozitate deosebită, care,
prin modul și locul comiterii sunt în competența mai multor unități teritoriale de
poliție;
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Coordonează și execută activități nemijlocite pentru depistarea și prinderea


persoanelor urmărite în baza legii, clarificarea situației cadavrelor cu identitate
necunoscută și a persoanelor dispărute în împrejurări suspecte.
➢ Efectuează evaluări tematice la unitățile teritoriale și întocmește analize
strategice pentru domeniul din competența;
➢ Desfășoară activități de verificare a notelor verbale ale ambasadelor și petițiilor
cetățenilor privind fapte de natură judiciară, repartizate de conducerea M.A.I. și
I.G.P.R.;
➢ Avizează programele și planurile de învățământ la unitățile de formare și
specializare pe linia poliției de investigații criminale, propune, organizează și
conduce cursuri de pregătire profesională și de perfecționare a cadrelor din
formațiunile subordonate, întocmește materiale, documentare, etc. destinate
studenților, elevilor și cursanților din școlile M.A.I.;
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Execută direct, coordonează, sprijină și controlează modul în care s-au efectuat


activitățile de cercetare la fața locului, informativ - operative și de cercetare
pentru identificarea autorilor în cauzele privind:
• Tâlhăriile și furturile comise cu moduri de operare deosebite sau cu
prejudiciu mare;
• Traficul și furturile deosebite de și din autovehicule comise pe teritoriul
României;
• Falsurile și înșelăciunile urmate de consecințe deosebite, cu excepția celor
date în competența altor structuri;
• Faptele care lezează patrimoniul cultural-național cu prejudiciu mare și
faptele comise de către grupuri cu caracter extremist, xenofob, naționalist –
șovin sau organizații și secte cu caracter religios;
• Împrejurările disparițiilor unor persoane și identificarea cadavrelor cu
identitate necunoscută, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile de linie și
prinderea persoanelor urmărite în temeiul legii.
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Monitorizează și acordă sprijin lucrând direct cu unitățile teritoriale pentru


documentarea activității infracționale a grupurilor care operează pe raza mai
multor curți de apel, sub coordonarea procurorilor din P.I.C.C.J. sau D.I.I.C.O.T.
(conform competentelor stabilite de legea penală)
➢ Monitorizează și coordonează activitățile de cercetare în cauzele în care victime
ale agresiunilor sunt reprezentanți mass-media, fapte comise în legătură directă
cu profesia acestora;
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Cooperează cu celelalte unități din I.G.P.R., cu structuri și formațiuni din cadrul


M.A.I.:
• Centrul de Cooperare Polițienească Internațională;
• I.G.P.R., I.G.J.R.;
• Direcția Generală de Informații și Protecție Internă;
• D.G.A.E.S.R.I.
➢ Cooperează cu alte structuri:
• Servicii de informații:
- S.R.I.
- S.I.E.
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Cooperează cu:
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DIICOT conform
competențelor stabilite de procedura penală;
• Ministerele: Justiției, M.A.E., Ministerul Sănătății, Educației și Cercetării,
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Mediului, Muncii, Solidarității
Sociale și Familiei, Culturii și Cultelor, al Finanțelor Publice;
• Patriarhia Romană;
• Organizații guvernamentale și neguvernamentale;
Direcția de investigații criminale are în principal
următoarele atribuții:

➢ Directorul DIC și adjunctul acestuia reprezintă Poliția de Investigații Criminale în


relațiile internaționale. Eliberează licențe de funcționare a agențiilor sau a
cabinetelor individuale de detectivi particulari și avizează planurile de pregătire
profesională în acest domeniu.
Atribuțiile serviciului de investigații criminale din
D.G.P.M.B.

➢ Coordonează toate formațiunile de Investigații Criminale ce-și desfășoară


activitatea la nivelul secțiilor și sectoarelor de poliție;
➢ Urmărește și analizează starea infracțională, de natură judiciară, ce se
înregistrează în Municipiul București și în funcție de concluziile desprinse,
propune măsuri pentru prevenirea și combaterea acesteia;
Atribuțiile serviciului de investigații criminale din
D.G.P.M.B.

➢ Desfășoară activități pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor grave și cu


moduri de operare deosebite, cum sunt:
• tâlhării cu mână armată asupra băncilor, unităților C.E.C sau altor instituții
unde se mânuiesc importante valori monetare, precum si asupra
autovehiculelor specializate in transporturi de astfel de valori;
• tâlhării cu moduri de operare deosebite, ce au produs consecințe deosebit
de grave;
• răpiri de persoane in scop de răscumpărare sau răzbunare;
• acte de șantaj, realizate prin moduri de operare deosebite si care vizează
obținerea unor foloase materiale importante;
Atribuțiile serviciului de investigații criminale din
D.G.P.M.B.

• violuri care au caracter de repetabilitate (în serie), si despre care exista


date ca sunt comise de același autor;
• furturi din sediile ambasadelor, reprezentanțelor diplomatice sau economice
străine;
• furturi din locuințe sau societăți comerciale, cu moduri de operare deosebite
(spargere zid, escaladare, chei potrivite, etc.) și care au produs consecințe
deosebit de grave;
• furturi de și din case de bani cu prejudiciu și moduri de operare deosebite
(neutralizarea sistemului de alarma, tăierea caselor de bani cu aparatele de
sudura);
• furturi de valori ce fac parte din patrimoniul cultural-național, aflate în
unitățile specializate, case memoriale ori organizate în colecții;
• înșelăciuni cu moduri de operare deosebite ori care privesc proprietățile
imobiliare de valoare mare.
Serviciul Investigații Criminale desfășoară și activități
pentru:

➢ punerea în execuție a mandatelor penale ce privesc pedepse mari;


➢ soluționarea cazurilor de dispariții persoane pentru care există suspiciuni că au
fost victime ale unor infracțiuni de omor ori care au avut ca urmare moartea
acestora;
➢ prinderea persoanelor urmărite în baza mandatelor de executare a pedepsei
închisorii, a celor ce se sustrag urmăririi penale ori altor persoane urmărite în
temeiul legii;
➢ găsirea persoanelor dispărute de la domiciliu;
➢ prinderea în flagrant a autorilor de infracțiuni judiciare comise stradal, pe
mijloace de transport în comun sau în alte locuri publice (furturi din buzunare și
poșete, tâlhării și furturi prin smulgere, furturi din autoturisme, înșelăciuni gen
„Accidentul" și "Maradona").
Birourile de investigații criminale

➢ Funcționează la polițiile municipale și secțiile de poliție și sunt formate din ofițeri


și agenți de poliție specializați în acest domeniu, iar activitatea este organizată
pe principiul liniilor de muncă.
Birourile de investigații criminale au următoarele
atribuții:

➢ Efectuează cercetări în cauzele de competența parchetelor de pe lângă


judecătorii și în alte cazuri unde există delegări;
➢ Coordonează, sprijină și controlează activitatea desfășurată de compartimentele
corespondente de la secții;
➢ Desfășoară activități informativ-operative și de cercetare numai în cauzele
penale rămase cu A.N. privind infracțiunile din competență;
➢ Efectuează cercetări la fața locului pentru infracțiuni din competență;
➢ Desfășoară activități de culegere a informațiilor și supraveghere a persoanelor
din atenție;
➢ Cooperează cu structurile de ordine publică locale și cu alte instituții ale statului
cu atribuții în domeniu;
➢ Întreprinde activități informativ-operative, de investigare și cercetare, pentru
prinderea persoanelor urmărite;
Formațiunile poliției de investigații criminale

➢ Funcționează la nivelul polițiilor orășenești și sunt compuse din ofițeri și agenți


de poliție specializați care desfășoară activități pe principiul liniilor de muncă.
➢ La nivelul birourilor de poliție rurală activitatea pe linia politiei de investigații
criminale este asigurată cu un ofițer specializat cu dubla subordonare (ordine
publică și investigații criminale).
Formațiunile poliției de investigații criminale au
următoarele atribuții:

➢ Cunoașterea temeinică, la timp și sub toate aspectele, a situației operative din


teritoriul de competență, care să permită stabilirea cauzelor și condițiilor, care
generează, determină, înlesnesc ori favorizează marea criminalitate, pentru
luarea celor mai adecvate măsuri de prevenire și combatere;
➢ Efectuează cercetări în cauzele de competența parchetelor de pe lângă
judecătorii și în alte cazuri unde există delegări;
➢ Efectuează un schimb operativ de informații și de analize periodice , în comun
cu organele parchetului și justiției, cu celelalte instituții ale statului cu atribuții pe
această linie, privind evoluția și tendințele fenomenului infracțional din teritoriul
de competență și stabilirea măsurilor de prevenire și combatere ce se impun;
Formațiunile poliției de investigații criminale au
următoarele atribuții:

➢ Desfășoară activități similare cu cele ale Serviciului Investigații Criminale, mai


puțin în cazul infracțiunilor cu AN din competența parchetelor de pe lângă
Tribunale;
➢ Derulează activități preventive, mai ales prin utilizarea diverselor mijloace mass-
media centrale și locale care, desfășurate cu profesionalism, pot avea drept
efect reducerea ratei criminalității acestui fenomen;
➢ Conlucrează permanent cu lucrătorii din cadrul formațiunilor de ordine publică,
poliție rutieră, transporturi, criminalistică și ai Direcției de evidență informatizată
a persoanei, în scopul cunoașterii sub toate aspectele a situației operative, a
locurilor și mediilor criminogene și evidențierea lor pe harta zonei de competență
în vederea organizării corespunzătoare a activităților de prevenire și combatere
a infracțiunilor de natură judiciară;
➢ La solicitarea SIC execută activități polițienești pentru identificarea autorilor în
alte cauze penale.
COOPERAREA D.I.C. PE PLAN EXTERN

➢ Direcția de Investigații Criminale cooperează la nivel internațional cu instituții


având atribuții similare, îndeosebi cu cele din statele membre ale U.E., cât și cu
alte instituții și organisme internaționale abilitate.
➢ Cu ofițerii de legătură străini acreditați la București.
➢ Cu ofițerii români atașați pe lângă misiunile diplomatice române în străinătate.
➢ Cooperare cu polițiile din alte state pe cazuri concrete.
➢ Cu instituții de perfecționare și specializare a polițiștilor pe domenii de activitate.
COOPERAREA D.I.C. PE PLAN EXTERN

➢ Colaborarea în domeniul combaterii criminalității se realizează prin intermediul


Centrului de Cooperare Polițienească Internațională și Direcția Afaceri
Europene, Management și Relații Internaționale, precum și direct, în baza
aprobării inspectorului general al poliției,
➢ Desfășoară în mod nemijlocit activități operative cu structuri similare din
străinătate sau prin intermediul ofițerilor din legătură străini acreditați la
București, cu respectarea legislației în vigoare și a ordinelor emise de
conducerea Ministerului Afacerilor Interne, pentru descoperirea și anihilarea
unor infractori care fac obiectul de activitate al Direcției.
CONCLUZIE

Instituția Poliției, cu roluri informativ-coercitive, va exista atâta timp cât va exista


societatea și civilizația. Activitatea sa represivă a vizat și vizează corectarea sau
anihilarea comportamentelor deviante, a actelor de dezordine, a tendințelor de
avariție și haos social, asigurarea liniștii și ordinii indispensabile societății. Din
această cauză, acțiunile ei, în nenumărate rânduri, sunt dezaprobate de marea
masă de cetățeni. Sub acest aspect, poliția nu este aproape nicăieri iubită, dar în
majoritatea statelor este apreciată și respectată.

S-ar putea să vă placă și