Sunteți pe pagina 1din 60

TEMA : “Activitatea administrativă a inspectorului de sector de

poliţie în cadrul OAI”

P LAN

INRTODUCERE
Capitolul Nr 1: Organizarea serviciului inspectorului de sector din R.
Moldova

1. Sarcinile şi principiile de activitate ale inspectorului de sector de poliţie.


Obligaţiile şi drepturile lui.
2. Primirea sectorului deservit a documentelor sectorului. Regimul de lucru.
3. Analiza stării operative la sector.
4. Planificarea lucrului al inspectorului de sector de poliţie, conlucrarea cu alte
servicii din organul de poliţie.
5. Aprecierea lucrului inspectorului de sector de poliţie.

Capitolul Nr. 2: Direcţiile de activitate ale inspectorului de sector de poliţie

1. Activitatea ISP referitor la menţinerea ordinii publice.


2. Lucrul efectuat de inspectorul de sector de poliţie pentru combaterea beţiei,
alcoolismului, narcomaniei, toxicomaniei.
3. Activitatea ISP referitor la examinarea reclamaţiilor, declaraţiilor
şi comunicărilor despre infracţiuni şi contravenţii.
4. Combaterea şi descoperirea infracţiunilor - sarcina de bază a ISP.
5. Alte direcţii de activitate a ISP.
Capitolul Nr. 3: Activitatea inspectorului de sector de poliţie privind
ercetarea infracţiunilor conform formei protocolare.
ÎNCHEIERE

ANEXA nr.1. Caietul inspectorului de sector de poliţie.

ANEXA nr.2. Registrul evidenţei primirii cetăţenilor de către inspectorul


de sector de poliţie.

ANEXA nr.3. Fişa de evidenţă a lucrului de profilaxie.

ANEXA nr.4. Documentele de pregătire prejudiciară a mate-


rialelor conform formei protocolare.

BIBLIOGRAFIA

2
INTRODUCERE
Î n condiţiile reînnoirii societăţii noastre şi trecerii la relaţiile de piaţă o
atenţie deosebită se atrage activităţii organelor de drept în luptă cu
criminalitatea şi contravenţiile administrative, dreptăţii sociale, apărării
drepturillor legale ai cetăţenilor.
Momentele date în ziua de azi au o însemnătate premordială. Reieşind din
aceasta Parlamentul şi Guvernul RM atrag o atenţie deosebită activităţii
organelor de drept. Aceasta se atîrnă în primul rînd la organele afacerilor
interne, activitatea cărora în condiţiile noi în mare măsură se restructurează.
Primul serviciu al organelor afacerilor interne în care merge restructurarea în
atârnarea la serviciu şi executarea la serviciu şi executarea funcţiilor, este
serviciul inspectorilor de sector.
Parlamentul şi Guvernul atrage o atenţie deosebită şi elaborează legi şi
hotărîri speciale pentru ridicarea nivelului activităţii şi autorităţii inspectorilor
de sector, îmbunătăţirii stării materiale a familiilor acestora. Prin aceasta
organele puterii de stat atrag atenţie la rolul deosebit a inspectorilor de sector
d poliţie în luptă cu criminalitatea şi alte momente negative în viaţa cotidiană.
E dovedit faptul că inspectorii de sector de poliţie la sectoarele întărite după
ei, execută toate funcţiile principale a organelor afacerilor interne, lucrînd
neapărat cu populaţia.
Îndeplinirea măsurilor planificate de conducerea statului în privinţa
întăririi ordinii publice şi stabilirii unui stat bazat pe drept, combaterea
oricăror fapte ilegale, necesită îmbunătăţirea activităţii inspectorilor de sector
de poliţie, folosirea mai efectivă a posibilităţilor acestui serviciu în stabilirea
ordinii publice, combaterii fenomenelor ca beţia, narcomania, încălcările
economice şi altor fenomene antisociale. În condiţii de restructurare care se

3
petrec, democratizării societăţii unui factor negativ este pregătirea specială
slabă a acestor normative, încălcările disciplinare şi de drept.
Teza de licenţă dată are scopul de a da inspectorilor de sector de poliţie un
material bazat pe actele normative în vigoare, care poate fi folosit ca
material metodic conform întrebărilor principale cu care se întîlnesc
inspectorii în activitatea lor practică.

4
CAPITOLUL I. ORGANIZAREA SERVICIULUI
INSPECTORULUI DE SECTOR AL POLIŢIEI REPUBLICII
MOLDOVA

1. SARCINILE ŞI PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE


INSPECTORULUI DE SECTOR DE POLIŢIE. OBLIGAŢIILE ŞI
DREPTURILE LUI.

Inspectorul de sector de poliţie este reprezentantul comisariatului de poliţie


pe sectorul deservit. El este chemat să traducă în viaţă cerinţele legilor
referitoare la consolidarea ordinii de drept, să apere cu certitudine drepturile şi
interesele cetăţenilor contra atentatelor criminale, sprijinindu-se încrederea şi
susţinerea populaţiei, concursul, ajutorul formaţiunilor obşteşti şi colectivelor
de muncă.
Sarcinile principale ale inspectorului de sector de poliţie pe sectorul
încredinţat sunt: lucrul de profilaxie individuală cu persoanele, care judecînd
după faptele stabilite ale comportării lor nelegitime sunt în stare să comită
infracţiuni, participarea la activitatea de menţinere a ordinii publice, prevenire
şi descoperire a infracţiunilor.
În activitatea sa de serviciu inspectorul de sector de poliţie se călăuzeşte de
următoarele principii de bază: respectarea strictă a populaţiei, cultura juridică
înaltă, sprijinul permanent de colectivele de muncă, formaţiunile obşteşti şi
concursul cetăţenilor la menţinerea ordinii publice şi combaterea criminalităţii,
publicitatea şi tinereţea de seamă a opiniei publice în lucru, reacţionarea
neîntîrziată la declaraţiile şi comunicările despre infracţiuni, comportarea
impecabilă la serviciu şi viaţa cotidiană.

5
Referitor la lucrul cu contravenienţi minori, părinţii şi persoanele, care-I
locuiesc, ce influenţează negativ

În activitatea sa inspectorul de sector de poliţie se călăuzeşte de Constituţie


Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova, “Cu privire la poliţie”, alte
Legi a Republicii Moldova, decretele preşedintelui republicii Moldova,
Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, deciziile organelor
pentru locale.

Obligaţiile(atribuţiile) inspectorului de sector

Principala obligaţie a inspectorului de sector de poliţie este menţinerea ordinii


publice. Asigură menţinerea ordinii publice pe sectorul încredinţat, întreprinde
măsuri în vederea prevenirii şi descoperirii oportune a infracţiunilor, curmării
altor contravenţii.
Colaborează cu echipele de patrulare şi santinelă ale populaţiei, controlează
activitatea lor de menţinere a ordinii publice, exercită regulat patrularea în
comun acord cu aceştia, efectueze raiduri a curţilor, scărilor, caselor.
Exercită în limitele împuternicirilor sale supravegherea asupra executării de
către persoanele oficiale, cetăţeni, a deciziilor şi dispoziţiilor organelor
autoadministrării locale referitor la menţinerea ordinii publice, întreprinde
măsuri faţă de contravenienţii în ordinea prevăzută de legislaţie.

1. ordinul MAI RM Nr. 265 din 12 noiembrie 1999 “Privind apr obarea Regulamentului
postului de poliţie

6
Raportează conducerii ţi ofiţerului de serviciu al comisariatului de poliţie
despre schimbările survenite în situaţia operativă. Curmă cazurile de
consumare a băuturile alcoolice în străzi, curţi, alte locuri publice. Înlătură de
la conducerea automobilelor, tractoarelor, motocicletelor şi altor mijloace de
transport, conducătorii în stare de ebrietate, înaintează comisarului de poliţie şi
conducătorilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, propuneri referitor la
prevenirea accidentelor rutiere comise în stare de ebrietate. Ţine în faţa
populaţiei, colectivelor de muncă, instituţiilor de învăţămînt, convorbiri la
lecţii referitoare la chestiunile menţinerii ordinii publice, explică legile,
hotărîrile şi deciziile în vigoare ale Parlamentului, Guvernului şi altor organe
ale puterii de stat.
La indicaţia comisarului asigură menţinerea ordinii publice pe sector
în timpul evacuării cetăţenilor din încăperile de locuit cu sancţia procurorului
sau prin decizii judecătoreşti în cazurile stabilite de lege.
Îşi dă concursul serviciului antiincendiar în executarea controlului
asupra respectării de către conducătorii întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor, precum şi de către cetăţeni a regulilor securităţii antiincendiare.
Întreprinde măsuri în vederea curmării încălcărilor în grup a ordinii publice.
Inştiinţării populaţiei despre pericol în caz de calamităţi (cutremur, inundaţii,
uragane, înzăpezirii abundente etc).
Acordării de ajutor victimelor catastrofelor, accidentelor de cale ferată
şi rutiere, organizării pazei proprietarului. Marcării zonei periculoase cu
indicatori vizibili la depistarea unei bombei, proiecţie, mine neexplodate,
substanţelor radioactive şi chimice , chemării celei mai apropriate subdivizii
de pompieri în caz de incendiu, comunicării serviciului de salvare.
În limita împuternicirilor sale îşi dă concursul:
Deputaţii Parlamentului, altor deputaţi ai poporului şi persoanelor oficiale
aflate în exerciţiul funcţiunii: organelor securităţii naţionale la exercitarea
măsurilor referitoare la asigurarea securităţii de stat, comisariatelor militare,

7
organelor ocrotirii sănătăţii, organelor de control veterinar în petrecerea
măsurilor de carantină la epizodii, organelor de ocrotire a naturii.
Referitor la combaterea beţiei şi alcoolului:
… Sancţionează contravenţii la legislaţia antialcoolică. Exercită lucrul de
agitaţie antialcoolică în rândurile locuitorilor sectorului deservit, în cadrul
colectivelor de muncă, şcolilor şi căminelor.
… Stabileşte influenţa asupra situaţiei operative de pe sector, a
contravenţiilor comise în stare de ebrietate, întreprinde măsuri de combatere a
manifestărilor negative.
… Înaintează conducerii comisarului de poliţie propuneri referitoare la
necesitatea deschiderii de raion, oraş, a cabinetelor narcologice, staţionarelor
în cadrul întreprinderilor..
… Stabileşte şi înregistrează în fişe persoanele:
Recunoscute drept alcoolici cronici din rîndurile celor supuşi evidenţei de
către organele ocrotirii sănătăţii, care fac abuz de băuturi spirtoase şi din
această cauză încalcă ordinea publică şi crează în familii situaţii conflictuale,
care au urmat o serie de tratament în cadrul instituţiilor de reabilitate socială,
secţiilor narcologice sau în locurile de detenţiune, precum şi care au revenit
din instituţiile de reabilitare socială, care pun la dispoziţie încăperi pentru
consumarea băuturilor spirtoase.
Notă: Paralel cu înregistrarea în fişe alcoolicii cronici, inclusiv care se
sustrag de la tratament benevol, aceştia se înregistrează în fişierul alfabetic
informaţional al unităţii de serviciu a comisariatului de poliţie. Foloseşte
pentru stabilirea persoanelor, care fac abuz de băuturi spirtoase comunicările
camerelor medicale de dezalcoolizare, datele unităţii de serviciu ale
comisariatelor de poliţie, informaţia instituţiilor de reabilitate socială.
Exercită cu persoanele indicate anterior lucrul profilactic:
… Întreţine convorbiri cu participarea medicilor narcologi, reprezentanţilor
colectivelor de muncă capabili să exercite asupra lor o influenţă educativă.

8
… Atrage atenţie deosebită lucrului de stabilire a alcoolicilor cronici şi
beţivilor înveteraţi în rîndul eliberate de locurile de detenţiune, supuse
supravegherii administrative, care comit contravenţii administrative în familie
şi în viaţa cotidiană, ce influenţează negativ copiilor.
… La indicaţia comisarului de poliţie se aduce la comisariatul de poliţie
persoanele care comit infracţiuni în stare de ebrietate în vederea înregistrării şi
avertizării lor despre inadmisibilitaţii comportării antisociale.
… Explică cetăţenilor, colectivelor de muncă, formaţiunilor obşteşti ordinea
de limitare a capacităţii de exerciţiu a beţivilor inveteraţi, alcoolicilor cronici.
… Informează lunar instituţiile ocrotirii sănătăţii despre persoanele recent
scoase la iveală, care fac abuz de băuturi spirtoase.
… Perfectează personal sau acordă ajutor lucrătorilor cabinetului de
profilaxie al camerei medicale de dezalcoolizare în perfectarea materialelor
pentru instituţiile de reabilitare socială în privinţa persoanelor recunoscute
drept alcoolici cronici.
… Înaintează conducătorilor de întreprinderi, organizaţii, prezentări
referitoare la înlăturarea cauzelor şi condiţiilor ce contribuie la răspândirea
beţiei şi alcoolismului.
Referitor la combaterea narcomaniei:
… Stabileşte persoanele ce locuiesc pe sectorul deservit ;
- care întreţin spelunci pentru consumarea drogurilor şi răspândirea
taxicomaniei, pun la dispoziţie încăperi în aceste scopuri;
- care consumă substanţe narcotice fără prescripţia medicului, cît şi pe
taxicomani;
- care fabrică, achiziţionează, păstrează, transportă, expediază şi realizează
substanţe narcotice;
- care se îndeletnicesc cu semănatul sau cultivarea nelegitimă a macului
pentru opiu, cînepei indiene.

9
În scopul relevării persoanelor indicate mai sus se foloseşte de informaţia
diferitor servicii şi instituţii.
Raportează neîntârziat comisarului de poliţie despre fiecare persoană
relevantă, trimite şi însoţeşte persoanele, ce consumă substanţe narcotice în
scopuri nemedicale în vederea examenului medical.
Întocmeşte proces verbal cu privire la contravenţia administrativă în baza
deciziei medicului narcolog.
Înregistrează fişe personale;
- care consumă substanţe narcotice fără prescripţia medicului;
- care au urmat tratament în cadrul instituţiilor ocrotirii sănătăţii cu
diagnosticul “narcomanie”;
- care au revenit din instituţiile de reabilitare socială după tratamentul
narcomaniei;
- care s-au tratat benevol sau forţat de narcomanie în perioada ispăşirii
pedepsei în locurile de detenţie;
- exercită lucrul profilactic cu persoanele ce consumă substanţe narcotice
fără prescripţia medicului;
- perfectează materiale în vederea soluţionării chestiunii referitoare la
repartizarea în instituţiile de reabilitare socială a narcomanilor ce se sustrag de
la tratamentul benevol;
- exercită supravegherea asupra comportării modului de viaţă al persoanelor,
care se află la evidenţă ca narcomani.
La prezenţa documentului (certificatului) organului ocrotirii sănătăţii despre
scoaterea în evidenţă, de regulă, la expirarea termenului de trei ani de abţinere
a persoanelor respective de la consumul nemedical a substanţelor narcotice,
încetează lucrul profilactic şi supravegherea în privinţa lor.
De comun acord cu lucrătorii altor servicii a poliţiei şi altor departamente
cointeresate, participă la controlul ( nu mai rar de o dată în decursul
trimestrului) stării de păstrare, evidenţă şi eliberare a substanţelor narcotice.

10
Raportează comisarului de poliţie despre lacunele scoase la iveală, propuneri,
măsuri în vederea înlăturării lor;
Stabileşte cauzele şi condiţiile, ce contribuie la răspîndirea narcomaniei pe
teritoriul deservit.
Referitor la combaterea infracţiunilor patrimoniale:
Scoate la iveală printre locuitorii sectorului deservit persoane:
… care există din contul mijloacelor, dobândite pe cale criminală;
… care delapidează averea proprietarilor;
… care folosesc în mod samovolnic în scopuri personale mijloace de
transport;
… care folosesc în scopuri personale energia electrică, termică sau gaz;
Prin intermediul comisarului informează în termen organele financiare,
organele puterii locale despre persoanele care încalcă Legea de la 01-04-92
“Despre antreprenoriat şi întreprinzători”.
Colaborează cu lucrătorii poliţiei economice în soluţionarea chestiunilor de
organizare pe sectorul deservit a lucrului de combatere a delapidării averii
proprietarilor şi altor contravenţii patrimoniale.
Controlează pe teritoriul deservit starea fortificării tehnice a întreprinderilor.
Întreprinde măsuri în vederea intensificării lucrului de păstrare a averii
proprietarului.
Referitor la lucrul cu persoanele, care comit contravenţii în familie şi în viaţa
cotidiană în urma cărora suferă copii.
În scopul relevării oportune a persoanelor, ce comit contravenţii în viaţa
cotidiană, studiază, generalizează sistematic informaţia unităţii de serviciu a
comisariatului de poliţie.
Exercită lucrul profilactic ţinând cont de particularităţile individuale ale
contravenientului (anticidente penale pentru infracţiunile din sfera relaţiilor
familiare şi din viaţa cotidiană, abuzul de băuturi spirtoase, constatarea
persoanei drept alcoolic - narcoman cronic, prezenţa îmbolnăvirii psihice sau

11
altei îmbolnăviri care contribuie cauza comportării antisociale în viaţa
cotidiană).
Exercită controlul asupra comportării bolnavilor psihic periculoşi pentru
societate.
La indicaţia comisarului aduce la comisariatul de poliţie persoane care comit
sistematic contravenţii administrative în familie în vederea înregistrării
corespunzătoare şi avertizării oficiale despre necesitatea încetării comportării
antisociale;
Controlează sistematic comportarea persoanelor înregistrate în fişe, care
comit contravenţii în viaţa cotidiană;
Referitor la lucrul cu contravenienţi minori, părinţii şi persoanele, care-I
înlocuiesc, ce influenţează negativ asupra educaţiei copiilor;
Stabileşte şi înregistrează în fişă contravenienţi minori, părinţii şi persoanele
ce-iînlocuiesc;
Îşi aduce concursul inspectorilor de sector pentru minori ,iar în lipsa lor
colaboratorilor poliţiei judiciare în exercitatea lucrului profilactic în mediul
minorilor cu înclinaţii criminale sau judecati anterior.
Informează în termen inspectoratul pentru despre cazurile de comportare
antisocială a minorilor.
Controlează comportarea părinţilor sau persoanelor ce-i înlocuiesc, care
influienţează negativ asupra minorilor.
Referitor la lucrul cu persoanele cu anticidente penale:
Stabileşte şi înregistrează în fişe persoanele eliberate din locurile de detenţie
sau scoase de la evidenţă de comenduirile speciale, condamnate condiţional la
privaţiunile de libertate cu suspendarea executării sentinţei sau la măsurile de
pedeapsă ,fără privaţiune de libertate.
În scopul stabilirii persoanelor cu antecedente penale recurge la
informaţia din fişele de evidenţă /f.26/ ale serviciului paşapoarte , fişierele
unităţii de serviciu, aparatului poliţiei judiciare, pentru munci

12
corecţionale,comunicărilor /înştiinţările/ judecătorilor,instituţiilor
penitenciare,comenduirilor speciale.
Exercită supravegherea asupra comportării persoanelor cu antecedente penale
la locul de lucru şi de trai.
Ia cunoştinţa de materialele inspectoratuluide corectare referitoare la
persoanele condamnate la privaţiunile de libertate cu suspendarea executării
sentinţei.
Ţine cu condamnaţii, membrii familiilor acestora, alte persoane, care pot
să influenţeze asupra lor, convorbiri despre necesitatea respectării
obligaţiunilor puse în sarcina de judecată, neadmiterii încălcării ordinii publice
şi disciplinii de muncă.
Raportează în scris comisariatului de poliţie (cu anexarea în caz de necesitate a
explicaţiilor condamnaţilor şi altor materiale) despre cazurile de neexecutare şi
comportare socială.
Exercită controlul asupra comportării persoanelor luate la evidenţă de
comenduire specială şi sosite pe teritoriul sectorului deservit în concediu,
delegaţie sau din alte motive întemeiate.
Colaborează cu administraţia comenduirilor speciale situate pe teritoriul
deservit de comisariatul de poliţie, în vederea obţinerii informaţiilor despre
persoanele condamnate condiţionat la privaţiune de libertate şi eliberate
condiţionat din locurile de detenţie.
Referitor la examinarea reclamaţiilor, declaraţiilor şi comunicărilor
despre infracţiuni şi contravenţii.
Activează în conformitate cu ordinul comun al M.A.I şi
ProcuraturiiGenerale a R.M. nr.40I-II/45 din 28.09.92,ordinul comun al M.A.I.
R.M.şi Procuraturii Generale nr.12/2 din 29.01.96,ordinul M.A.I. R.M. nr.286
din 05.11.97.Mai detaliat această întrebare va fi soluţionată în capitolul 2 a
acestei lucrări.

13
La examinarea scrisorilor,reclamaţiilor şi declaraţiilor,stabileşte cazurile şi
circumstanţele,care necesită control, cercul de persoane, care urmează să
depună explicaţii.
Participă activ la descoperirea infracţiunilor, identificarea infracţiunilor
şi altor persoane urmărite,va fi soluţionată mai detaliat întrebarea în capitolul 2
a lucrării.
Referitor la asigurarea regimului de paşapoarte şi controlului asupra aflării
cetăţenilor străini pe teritoriul Repblicii Moldova:
Poartă răspunderea pentru respectarea regimului de paşapoarte pe
sectorul deservit.
Explică populaţiei ordinea eliberării şi schimbului actelor de
identitate,regulile plecării şi locuirii în zona de frontieră, răspunderea pentru
încălcarea regimului de paşapoarte şi regimului de frontieră.
Asigură respectarea regimului de paşapoarte în sectorul locativ.Stabileşte
persoanele,care locuiesc fără paşapoarte, înscriere şi înregistrare.
Controlează respectarea de către persoanele de răspundere a
întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiiolor a regimului de paşapoarte la
primirea cetăţenilor la lucru.
Exercită controlul asupra respectării regimului de
paşapoarte de către administraţia hotelurilor, motelurilor,sanatoriilor,bayelor
turistice,caselor internat.
Generalizează şi raportează comisarului de poliţie nu mai rar de o dată pe
lună despre reyultatele lucrului de menţinere a regimului de paşapoarte.
Înregistrează în fişe cetăţenii străini,care locuiesc pe sector conform datelor
serviviului de paşapoarte,controlează nu mai rar de o dată în lună locuirea lor
de facto.
Avertizează cetăţenii străini domiciliaţi permanent cu o lună înainte de
expirarea termenului vizei de reşedinţă.

14
Stabileşte cetăţenii străini care locuiesc pe sectorul deservit fără înregistrare
sau înscriere.
Ia parte la urmărirea cetăţenilor străini care se ascund de evidenţă.
Referitor la controlul asupra respectării regulilor sistemului autorizare:
Înregistrează în registrul de lucru obiectivele sistemului autorizare şi posesorii
armelor de foc,care locuiesc pe sectorul deservit.
Explică populaţiei regulile sistemului autorizare necesitatea predării
binevole a armelor de foc,substanţele deţinute nelegitim.
Stabileşte şi ia măsuri faţă de persoanele care fabrică şi deţin nelegitim
arme de foc,substanţe explozive şi otrăvitoare,precum şi faţă de persoanele care
încalcă regulile de deţinere a acestora.
Nu mai rar de o dată în an efectuează controlul asupra respectării
regulilor de deţinere (păstrate) de către posesorii armelor de foc.
Controlează obiectivele sistemului autorizare nu mai rar de o dată în trei
luni,iar obiectivele unde se păstrează o mare cantitate de arme (20 unităţi şi mai
multe),depozite şi substanţe explosive-lunar.
Totodată:
Exercită controlul trimestrial a obiectivelor unde se păstrează
materiale explozive şi substanţe cu efect otrăvitor puternic.

Drepturile (împuternicirilor) inspectorului de sector de poliţie


În scopul exercitării atribuţiilor încredinţate,are dreptul:
Să ceară de la cetăţeni şi persoanele oficiale respectarea ordinii publice ,
să întreprindă măsuri în vederea curmării Contravenţiilor, odată cu
neexecutarea cerinţelor în cauză să întocmească în cazurile prevăzute procese
verbale despre contravenţiile administrative.
Să controleze paşapoartele sau alte acte de identitate în caz de refuz de a
achita la faţa locului amenda pentru contravenţie, necesitatea întocmirii

15
procesului verbal despre contravenţie , suspendarea persoanei de comiterea
infracţiunii sau la controlul asupra respectării regimului de paşapoarte .
Să aduca în caz de necesitate la comisariatul de poliţie în corespundere
cu legislaţia în vigoare persoanele, care admit sistematic încălcări a ordinii
publice şi alte încălcări, în vederea înregistrării şi avertizării oficiale despre
inadmisibilitatea comportării antisociale.
Să aducă la comisariatul de poliţie şi să reţină timp de 3 ore persoanele
care comit contravenţii administrative în vederea curmării încălcărilor atunci,
cînd alte măsuri s-au epuizat, precum şi în scopul identificării infractorului şi
întocmirii procesului verbal despre contravenţia administratică.
Să reţină (în lipsa patrulelor militare) care încalcă ordinea publică şi să-I
predeie unităţii de serviciu a comisariatului de poliţie.
Să reţină şi să predea comisariatului de poliţie persoana suspectată de
comiterea infracţiunii numai la prezenţa temeiului juridic.
La prezenţa altor date, care servesc drept temeiuri pentru a suspecta
persoana de comiterea infracţiunii, ea poate fi reţinută doar în caz că persoana
încearcă să evadeze, sau nu are domiciliul permanent sau nu este stabilită
identitatea persoanei.
Se controlează starea integrităţii averii şi altor bunuri materiale în
locurile de producere, depozitarea, transportare şi realizare, în acest scop să
viziteze întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, să exercite cu participarea
administraţiei examinarea încăperilor de producţie, depozitele şi altor încăperi
de serviciu; la relevarea încălcărilor condiţiilor de păstrare a bunurilor
materiale şi mijloacele băneşti, să raporteze comisarului de poliţie despre
necesitatea înlăturării lacunelor scoase la iveală.

___________________________________________________
1.Codul de procedură penală , art.104Chişinau,a.1997
2.Legea cu privire la poliţie , 18 decembrie 1990

16
Pînă la sosirea lucrătorului poliţiei rutiere să interzică sau să limiteze
circulaţia transportului sau pietonilor pe unele sectoare ale străzilor şi traseelor
auto în scopul prevenirii accidentelor, care pot atrage după sine consecinţe
grave, sau pazei locului şi păstrării urmelor accidentului rutier.
În caz de necesitate să întrerupă circulaţia mijloacelor de transport şi să
controleze permisele de conducere, foile de parcurs, actele de înmatriculare a
unităţii de transport şi actele la încărcăturile transportate, să înlăture de la
conducerea mijloacelor de transport persoanele în stare de ebrietate sau care nu
dispun de permise de conducere să reţină conducătorii auto şi persoanele
oficiale, care folosesc transportul obştesc sau de stat în scopuri personale.
Luînd în vedere că aceste încălcări pot trage după sine consecinţe
agravante pînă la moartea persoanei, legislatorul a dat dreptul prin al 2 art. 210
al CCA a RM inspectorilor de sector de poliţie să examineze şi să aplice
sancţiuni cu privire la contravenţiile administrative, prevăzute de articolele
120,121,124,128 şi 131 ale CCA a RM.
Totodată în art. 252 CCA e prevăzută înlăturarea de la conducerea
mijloacelor de transport şi examinarea strării de ebrietate.
În localităţile rurale se efectuiază controlul conducătorilor auto la alcool
ajutorul tubului-indicator.
Să retragă armele de foc şi muniţiile în caz de încălcare a ordinii de
achiziţionare, deţinere, evidenţă, folosire şi transportare a obiectelor respective
de către întreprinderi, organizaţii, instituţii (cu excepţia S.P.M.); la anularea
permiselor de deţinere şi folosire a armelor de foc ale cetăţenilor.
Acest drept e întărit de legislator în art. 27,28,296 şi 297 ale CCA ale RM,
deţinere, evidenţă, folosire şi transportare a obiectelor respective de către
întreprinderi, organizaţii, instituţii (cu excepţia S.P.M.); la anularea permiselor
de deţinere şi folosire a armelor de foc ale cetăţenilor.

17
Acest drept e întărit de legislator în art. 27,28,296,297 ale CCA a RM.
Să intre în încăperile de locuit ale întreprinderilor, organizaţiilor şi
instituţiilor la urmărirea persoanelor suspectate de comiterea infracţiunilor şi în
scopul curmării infracţiunilor sau contravnţiilor, ce ameninţă ordinea publică sau
securitatea personală a cetăţenilor.
Să intre în încţperile de locuit, de regulă, ziua pentru efectuarea
controlului regimului de paşapoarte în baza datelor autentice despre încălcarea
lui.
Să viziteze în orice timp locuinţele şi persoanele supuse supravegherii
administrative.
NOTĂ: Se interzice de a intra pe teritoriul şi încăperile ambasadelor,
consulatelor, delegaţiilor statelor străine precum şi în încăperile de locuit ale
cetăţenilor străini, asupra cărora se extinde inviolabilitatea diplomatică.
Să cheme la comisariatul de poliţie cetăţenii pe cazurile ce ţin de
competenţa lui, precum şi să invite cetăţenii în vederea acordării de ajutor în
elucidarea circumstanţelor, ce ţin de încălcarea ordinii publice.
Chemările cetăţenilor se perfecţionează prin citaţii, înregistrate de
secretariatul (cancelaria) comisariatului de poliţie, iar în localităţile rurale în
registrul de audienţă a cetăţenilor al inspectoratului de sector. În caz de
necesitate a prezentării urgente, citaţia se înmănează prin intermediul
administraţiei la locul de lucru. Cetăţenii se invită de regulă în afara orelor de
lucru de program.
În cazurile urgente să folosească mijloacele de transport ( cu excepţia
automobilelor spciale şi diplomatice) ce aparţin
întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor sau cetăţenilor în caz de asistenţa
medicală a infractorilor şi contravenţiilor reţinuţi.
În cazurile excepţionale să aplica arma drept măsură extremă.

18
În scopul curmării, violenţei şi fărădelegilor din partea persoanelor reţinute să
aplice în ordinea stabilită mijloacele de imobilizare, iar la reţinerea şi escortarea
infractorilor periculoşi sau infractorilor, care atentează să evadeze - cătuşele.
Referitor la toate cazurile de aplicare a armei, cătuşelor şi mijloacelor de
imobilizare înaintează neîntîrziat comisarului de poliţie un raport în scris.
Să înainteze comisariatului de poliţie propuneri referitoare la stimularea
cetăţenilor, care s-au distins la menţinerea ordinii publice şi combaterii
criminalităţii.
Să semneze şi să expedieze:
Cerere de informaţii la Direcţia informaţii cu privire la controlul cetăţenilor,
care figurează în dosarele penale intentate sau materialele de model protocolar,
precum şi persoanelor supuse lucrului profilactic despre prezenţa
antecedentelor penale sau infracţiunilor, dinspre contravenţiile administrative
comise de acestea: la loc de lucru a contravenitului despre eliberarea
referinţelor, certificatelor sau altor acte de caracterizare a lor, necesare pentru
controlul declaraţiilor cetăţenilor, executarea cererilor de informaţii parvenite
de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, executarea lucrului profilactic, la
dispanserele narcologice şi psiho-neurologice, alte instituţii ale organelor
ocrotirii sănătăţii, despre prezenţa sau lipsa la evidenţă medicală a persoanelor
supuse profilaxiei, îmbolnăvirilor de alcoolism

_______________________________________________________________
1. “ Codul cu privire la contravenţiile administrative”, Chişinău, 1996 Legea RM “ Cu privire
la poliţie” din 18.12.1990 art 13 al 21.24 şi 31 Ordinul MAI RM Nr. 244 din 10.10.1994.
2. Constituţia RM adoptată la 29.07.94 art. 29 al 2 pag.11.
3. Legea RM “Cu privire la poliţie” art.13 al 19,19 pag 12.

19
Cronic sau narcomanie, atitudinea lor faţă de tratament, la punctele
traumatologice despre oferirea informaţiilor despre gradul de gravitate a
leziunilor corporale cauzate victimelor.
Răspunsurile despre executarea cererilor de informaţii ale întraprinderilor,
instituţiilor, organizaţiilor despre locul de aflare a persoanelor, ce se sustrag de la
achitarea pensiei alimentare: debitorilor de stat, persoanelor bolnave de boli
venerice,boli psihice, despre locul de lucru al persoanelor trase la răspundere
administrativă: cauzele sustragerii de la prezentarea premilitarilor la
comisariatului militar orăşănesc, raional.
Comunicările la locul de lucru al supravegheaţelor referitoare la instituirea
supravegherii administrative şi propunerile despre atribuirea îndrumătorilor.
Propunerile înaintate comisarilor pentru combaterea beţiei create în
colectivele de muncă, referitoare la lucru în privinţa profilaziei şi lucrului
educativ cu persoanele care au dezbateri şi întăriri de legislator în ordinul MAI
RM Nr.244 din 10.10.1994 dspre aprobarea Instrucţiunilor “Cu privire la
activitatea inspectorilor de sector de poliţie” punctul I.14.pag.6
Îndreptările la examenul medical în punctele traumatologice a persoanelor,
care s-au ales cu leziuni corporale în urma infracţiunii sau contravenţiei.

_______________________________________________________________
1 Legea “Cu privire la poliţie” art. 14,17
2. Legea “Cu privire la poliţie” art. 15,16

20
2. Primirea sectorului deservit, a documentelor sectorului,
regimului de lucru

Inspectorul de sector este numit în funcţie pentru prima dată prin ordinul
ministerului afacerilor interne, iar prin transferare, prin ordinul comisarului
şi se confirmă în funcţie de organul puterii locale.
În funcţie de inspector de sector de poliţie se numes de regulă persoanele cu
studii superioare sau medii juridice.
Lucrătorul, încadrat pentru prima oară în organele afacerilor interne şi
numit în funcţie de inspector de sector e admis la lucrul de sine stătător
după urmarea cursurilor de pregătire primare, iar persoanele numite în funţia
respectivă după absolvirea instituţiei de învăţămînt a M.A.I. prin transferul
din alte servicii, dacă anterior n-a deţinut funcţia cauză după urmarea
stagierii de o lună pe sectorul încredinţat sub conducerea unui inspector de
sector experimentat.
Transferul inspectorului de la un sector la altul sau eliberarea lui din funcţie
este efectuată de comisar de comun acord cu organele puterii locale.
În perioada lipsei îndelungate (îmbolnăvire,concediu,studii) a inspectorului
de sector, la indicarea comisariatului de poliţie sectorul încredinţat se
deserveşte de către alt inspector de poliţie. Atragerea inspectorului de poliţie
la lucrul, ce nu ţine nemijlocit de deservirea sectorului încredinţat, se admite
în cazuri excepţionale pentru executarea unor misiuni de o singură dată în
condiţiile agravării situaţiei operative şi numai la indicaţia scrisă a
comisariatului de poliţie.

________________________________________________________
Ordinul 286 MAI RM din 05.11.97

21
În perioada executării funcţiei respective, organul puterii corespunzător
asigură inspectorul de sector cu apartament în decursul unuui an pe teritoriul
sectorului deservit, încăpere de serviciu, utilaj, mobilă şi mijloace de
telecomunicaţii.
În scopul păstrării documentaţiei de serviciu inspectorului de sector de
poliţie i se pune la dispoziţie un dulap metalic (safeu), care se instalează în
încăperea de serviciu.
Inspectorului de sector care lucrează în localităţile rurale, în scopul
păstrării documentaţiei de serviciu şi armei, din dotare se asigură în plus cu
o ladă metalică, care se instalează în apartament (casă), se fixează de podea
sau de perete, într-un loc inaccesibil pentru persoane străine.
Inspectorul de sector care lucrează în localităţile rurale se asigură cu
transport auto şi moto de serviciu în corespundere cu normele
necesarului din dotare , stabilite de M.A.I.
Inspectorul de sector se subordonează comisarului de poliţie şi adjunctului pe
poliţia municipală.Conducerea nemijlocită a lucrului
acestuia o exercită şeful secţiei (inspectorul superior de sector) poliţiei
municipale.
Inspectorul de sector intră în componenţa poliţiei municipale , conducerea
organizatorică şi metodică a activităţilor o exercită secţia de conducere a
lucrului inspectorilor de sector a Direcţiei securităţii publice.
Prin ordinul comisarului de poliţie inspectorului de sector i se încredinţează
sectorul cu număr de ordine corespunzător. Suprafaţa şi
hotarele sectorului se stabileşte, iar în caz de necesitate se reexaminează de
către comisarul de poliţie ţinînd cont de statele de personal a inspectorilor de
sector de poliţie , situaţiei operative, componenţei populaţiei , particularităţile

22
teritoriilor şi devizarea administrativă a raionului, oraşului în aşa fel,încît
fiecărui inspector să revină un volum de muncă egal.
Luînd în consideraţie gradul de agravare a situaţiei operative , particularităţile
teritoriului de serviciu deservit , comisarul de poliţie de comun acord cu
organele puterii locale poate micşora suprafaţa unor sectoare aparte , în
vederea reducerii volumului de lucru , ce revine unui inspector de sector de
poliţie după numărul populaţiei deservite.
Fiecare inspector de sector ţine evidenţa datelor social-economice ,
demografice şi altor date ale sectorului ,datelor referitoare la starea
criminalităţii şi menţinerea ordinii publice , precum şi fişe despre persoane
supuse profilaxiei în corespundere cu ordinea de completare , ţinere şi păstrare
a listelor persoanelor supuse evidenţei.
Fişa se înregistrează în registrul cu indicarea numărului de ordine , numelui ,
prenumelui , patronimicului persoanei supuse profilaxiei , date deschiderii fişei
şi numele inspectorului de sector de poliţie care asigură lucrul profilactic cu
persoana respectivă.Registrul se păstrează în cadrul comisariatului de poliţie de
către şefii secţiei poliţiei municipale sau adjunctului acestuia (inspectorului
superior ).
Sectorul se ia în primire sub controlul său cu participarea nemijlocită a
comisarului sau adjunctului acestuia pe poliţia municipală, de regulă în
prezenţa inspectorului de sector , care predea sectorul şi se întocmeşte actul
respectiv.
Comisarul sau adjunctul acestuia îl informează personal pe inspectorul de
sector de poliţie nou desemnat în funcţie despre particularităţile sectorului ,
situaţia operativă, în prezenţa conducătorilor organelor puterii locale ,
întreprinderilor ,organizaţiilor gospodăriilor şi formaţiunile obşteşti.

1.Ordinul MAI RM art. 265 din 12 noiembrie 1999 ,, Privind aprobarea Regulamentului
postului de poliţie”.

23
Regimul de lucru al inspectorului de sector de poliţie se stabileşte de către
comisar ,reeşind din situaţia operativă de pe teritoriul deservit , precum şi
ţinînd cont de regimul de lucru pe schimburi a întreprinderilor industriale
.Totodată ,ziua de lucru se stabileşte astfel încît majoritatea timpului de
serviciu să se afle pe sector , să exercite nemijlocit atribuţiile încredinţate.
În decursul zilei de lucru inspectorul de sector este obligat, în ordinea
stabilită ,să menţină legătura cu ofiţerul de serviciu a comisariatului de
poliţie.

3. Analiza stării operative la sector

În scopul îndeplinirii la nivel cuvenit a sarcinilor de serviciu inspectorul


(inspectorul superior) de sector este obligat : să studieze stare operativă la
sectorul deservit ,bine să cunoască populaţia sectorului , comportarea şi
modul de viaţă a persoanelor aflate la evidenţă , particularităţile sectorului
deservit ,sistemul drumurilor şi liniilor de legătură ,activitatea transportului “
tranzit “ şi a celulei urban , locurile de odihnă în masă a populaţiei , locurile
de cultivare a plantelor ce conţin droguri ,dislocarea magazinelor ,
întreprinderilor şi obiectelor la care se păstrează mijloace băneşti şi bunuri
materiale , sistemul de semnalizare şi starea fortificării tehnice , zilele de
eliberare a salariilor ; posesorii de transport din categoria persoanelor
aflate la evidenta , fortele si mijloacele , incorporate la mentinerea
ordinii publice, dislocarea lor ,modul de legatura cu ele .
Analiza starii operative la sector se efecuiaza cu scopul evitarii
problemelor si sarcinilor , la rezolvarea carora trebuie sa fie indreptata
activitatea inspectorului de sector .

24
Anterior a fost expusa numai o parte meinsemnata a problemelor care este
obligata sa analizeze si s-a cunoasca inspectorul de sector .Desigur ca
inspectorul de sector este obligat s-a cunoasca si starea operativa si lucrul sau
, sa analizeze in conformitate cu toate directiile de activitate si obligatiunile
ce il privesc pe el . Aceasta circumstanta da posibilitatea de a expune deplin
structura totala le ceea ce trebuie sa fie analizate la sector ,pentru executarea
efectiva a lucrului.
Cu acest scop se propune toate elementele analizate despre starea si activitatea
la sector a expune intr-o tebela , care a fi intr-un sens anumit indrumator , ce va
arata in ce consecutivitate si in ce totalitate trebuie sa fie analizata informatia
globala, cu care opereaza inspectorul de sector (pr.tab.N.1)
Caracterul informatiei concrete ,analizate de inspector de sector depinde de
caracterul fiecarei directii de lucru a inspecturului de sector (care sunt indicate
in instructiunea “Cu privire la acticvitatea inspectorilor de politie”) .

___________________________________________________________
1.Ordinea MAI RM Nr.265 “Privind aprobarea Regulamentului postului de politie”.
2.Справочник участкогого инспектора милиции ,Москва , Юридическая литература,
1990г.

25
In lucrul cu informatii care are insemnatate , e necesar ca inspectorul de sector
sa se deprinda s-o “lege” cu elementele sectorului deservit. In orase asa
elemente pot servi pietele , strazile , cinematografele , etc.Ar fi binevenit
informatia cu valoare mai mare despre infractiuni , contraventii , locurile de
domiciliu a infractorilor ,obiectelor infractiunilor sa fie fixate pe planul
sectorului deservit .
Informatia fixata pe plan ar arata locurile de concentrare a infracturilor,
obiectele slab fortificate , ar da posibilitatea de a planifica masuri pentru
curmarea infractiunilor , corect a manevra cu fortele si mijloacele, ar da baza
motivata pentru planificarea lucrului.
Planul sectorului se intocmeste pe o foaie aparte si se anexeaza la zilnicul
inspectorului de sector (scara se stabileste in dependenta de perimetrul
sectorului ).Pentru indicarea obiectelor pe plan se folosesc semnele topografice
uzuale.
Pe plan se indica:in localitatile urbane-hotarele teritoriului sectorului
,bulevardele ,strazile,stradele,casele de locuit (cu indicarea numarului ),
intreprinderile,institutiile,organizatiile,institutiile de invatamint, locurile de
odihna a oamenilor etc., in localitatile rurale-hotarele teritoriilor localitatilor
invecinate cu sectorul deservit si a localitatilor asezate pe acest teritoriu;in
fiecare localitate dupa necesitate sunt indicate strazile,casele asezate pe
ele,organizatiile de stat si obstesti;in mod obligatoriu se indica drumurile, care
unesc localitatile, deasemenea si drumurile de rang raional, republican si calea
ferata, care traverseaza sectorul.

26
ANALIZA tabela Nr.___

Stării operative şi direcţiilor de activitate a inspectoratului de sector


Nr. Elementele stării Structura studierii
D/o operative şi direcţiilor După După După nivelul
de activitate a elementel întreprinderi, social al
inspectoratului de teritoriale. organizaţii. populaţiei.
sector.
1 2 3 4 5

27
1 Starea ordinii publice
şi a menţinerii ordinii
2] Starea combatrii beţiei
3 Starea combaterii
narcomaniei
4 Starea combaterii
încălcărilor în sfera
economiei
5 Starea
contravenţiunilor şi
infracţiunilor între
minori, lucrul părinţii
şi persoanele
ce le înlocuiesc, care
influenţează negativ la
educarea copiilor.
6 Persoanele anterior
condamnate şi lucrul
de profilaxie cu ele.
7 Solicitările, plângerile
şi informaţiile despre
înfracţiuni şi
contravenţiilor.
8 Lucrul de descoperire
a infracţiunilor ,
căutarea infractorilor
şi persoanelor ce se
află în căutare.
9 Starea regimului de
paşapoarte şi regimul
de frontieră, controlul
cetăţenilor străini şi
apatrizilor ce se află
pe teritoriul RM.
10 Starea sistemului de
autorizări şi controlul
a regimurilor
sistemului.
11 Starea sistemului de
autorizari si controlul
de executare a
regulilor sistemului

28
4. Planificarea lucrului inspectorului de sector al poliţiei,
conlucrarea cu alte servicii din organul de poliţie

Inspectorul de sector de poliţie activează conform planului individual


întocmit în caietul de lucru lunar şi zilnic al inspectorului de sector de poliţie
după termene lunare şi zinice planificate în conformitate cu planul măsurillor
organelor de poliţie şi starea operativă din sector.
Inspectorul de sector în activitatea sa conlucrează strîns cu
colaboratorii altor srevicii a organului de poliţie. Conlucrarea se efectuiază
prin schimbul de informaţie, executarea dispoziţiilor concrete a altor servicii,
planificarea şi realizarea măsurilor în comun efectuate conform dispoziţiei
sau din aprobarea conducătorului srviciului, comisarului sau vicecomisarului
pe poliţia municipală.

1 Ordinul MAI nr.265 din 12.11.1999 “Privind aprobarea Regulamentului postului de


poliţie”

29
O atenţie deosebită e necesar d e atras la aceea că la planificarea
lucrului inspectorului de sector se conduce de rezultatele analizei stării
operative şi în afară de aceasta ia în vedere măsurile planificate de organul de
poliţie. Prin aceasta se face accent la acele două izvoare principale de
informaţie, în baza cărora trebuie să fie întocmite planurile lunare şi zilnice a
inspectorului de poliţie.
Însemnătatea analizei stării operative a fost analizată anterior.
Ceea ce se atîrnă la al doilea izvor al planificării e necesar de a avea
în vedere, că practic în planurile , cum a serviciilor în parte, aşa şi a organului
de poliţie în comun, conform cerinţelor ordinilor departamentale şi a
indicaţiilor, se planifică o sumedenie de măsuri, în care sunt implicaţi
inspectorii de sector.
În legătură cu aceasta are o mare importanţă coordonarea în comun a
acestor măsuri, inspectorul de sector nu numai că trebuie să fie la curent în
vederea acestor măsuri, dar şi să aibă dreptul să facă propuneri şi concluzii ce
au atîrnare la sectorul deservit, îndreptate la ridcarea eficienţei măsurilor
planificate. Acest lucru de conlucrare la elaborarea planurilor trebuie să fie
dirijat organizatoric de conducerea organului de poliţie.
Caietul de lucru se înregistrează la cancelaria comisariatului de
poliţie şi se înmînează inspectorului de sector de poliţie contra semnăturii.
Foile caietului de lucru se numerotează, se cos şi se sigilează.
În zilnic se întroduce informaţia care ţine de activitatea de serviciu. În
caz de concediere a inspectorului de sector sau a terminării caietului de lucru,
ultimul se predă în cancelaria comisaritului de poliţie, pentru a fi nimicit în
ordinea stabilită.

30
5.Aprecierea lucrului inspectorului de sector de poliţie

Rezultatele de activitate a inspectorului de poliţie pe zi, lună se reflectă


în caietul de lucru a inspectorului de sector. Pe rezultatele de activitate
semestrial şi pe an comisarul organului de poliţie, vicecomisarul pe poliţia
municipală, stabilesc calitatea lucrului inspectorilor de sector. Datele de lucru
se iau din secţiunea de conducere a inspectorilor de sector şi din secţiunea de
cconducere a inspectorilor de sector şi din secţiunea de analiză operativă.
Aceste date se identifică cu datele reale din registrul sectorului deservit de
inspectorul de sector.
Rezultatele d activitate a inspectorului de poliţie se apreciază după
starea reală a menţinerii ordinii publice şi combaterii criminalităţii în sectorul
deservit; participării neapărate la ăreîntîmpinarea, curmarea şi descoperirea
infracţiunilor, stabilirea persoanellor cu înclinaţii infracţionale şi neadmiterea
din partea lor săvîrşirii infracţiunilor; soluţionarea calitativă şi la timp a
solicitărilor, plîngerilor şi declaraţiile cetăţenilor; eficacitărţii folosirii
colaboratorilor netitulari şi altor persoane. Autoritatea inspectorului de sector
în populaţie este unul din criteriile principale la stabilirea calităţii
inspectorului de sector. Profesionalismul se stabileşte prin posedarea lucrului
cu cetăţenii, folosirii a cunoaşterii particularităţilor sectorului deservit şi a
populaţiei, care domicilează pe acest teritoriu, practica şi pregătirea
profesională la preîntîmpinarea, curmarea şi descoperirea infracţiunilor şi
profilaxia faptelor ilegale.
Acestea sunt factorii şi criterii de bază la aprecierea activităţii
inspectorilor de sector de poliţie.
Totodată pentru aprecierea calitativă a fiecărui inspector de poliţie
aparte şi subdiviziunilor acestora, criteriile numite nu-s de ajuns, criteriile de
apreciere sunt numai semne calitative, cărora trebuie să corespundă
activitatea, dar pentru aceea ca să fie apreciat lucrul real, e necesar

31
de analizat cantitativ şi calitativ lucrul efectuat şi acestea toate să le unimîntr-
o apreciere totală a lucrului. Cu alte cuvinte e necesară o apreciere ştiinţifică
de apreciere a rezultatelor de activitate a inspectorului de poliţie.

32
CAPITOLUL 2

Direcţiile de activitate a inspectorului de sector de poliţie

1. Activitatea inspectorului de sector de poliţie referitor la


menţinerea ordinii publice. Acţiunile întreprinse de el la
încălcările ordinii publice.

Una din principalele direcţii de activtate a inspectorului de sector este


activitatea lui la menţinerea ordinii publice pe sectorul încredinţat.
La activitatea datî inspectorul de sector de poliţie colaborează cu
echipele de patrulă şi santinelă ale poliţiei, controlează activitatea lor de
menţinere a ordinii publice, exercită regulat patrularea în comun acord cu
acestea, efectuarea raiduri a curţilor, scărilor, caselor, examinează încăperile
din mansardele şi subsoluri, construcţiile evacuate şi care urmează să fie
demolate, cele neterminate, cu scopul demascării persoanelor ce nu respectă
regimul de paşapoarte, vagabonzilor, cerşetorilor, persoanelor armate, altor
elemente antisociale, ia faţă de aceştea măsuri de influienţă corespunzătoare.
În procesul petrecerii acestor măsuri instruieşte poliţiştii, carabinierii
şi lucrătorii netitulari în vederea cunoaşterii formelor şi metodelor de lucru, îi
informează despre situaţia operativă pe sectorul deservit, persoanele ce au o
compostare antisocială inclusiv supuse supravegherii administrative, semnele
infractorillor, fugarilor, obiectele furate şi locurile de reallizare a lor, locurile
de concentrare a elementelor antisociale, locurile de trai ale persoanelor
condamnate condiţionat şi eliberate condiţionat; perioada de timp cînd
aceştea pot comite contravenţii, precum şi locurile de aflare şi cazare a
cetăţenilor străini.

33
Afară de aceasta e necesar de a atrage atenţie la securitatea personală
şi atîrnarea respectuoasă faţă de cetăţeni.
Săvîrşirea contravenţiei nu este motiv pentru a se atîrna cu cetăţenii.
Ca pildă de atîrnarea negligentă la securitatea personală se poate
aduce următorul caz din practica de lucru.
În anul 2000 pentru încălcarea ordinii publice, adică apariţie în stare
de ebrietate, ce jigneşte demnitatea umană, la SP Nr.2 al Comisariatului de
poliţie Buiucani la orele 23.00 a fost adus de către colaboratorii Regimentului
“Scut” cetăţeanul “N”, care după control corporal a fost transmis
inspectorului de sector “A” pentru soluţionarea cazului ţi întocmirea
procesului – verbal. Cînd ei se aflau în birou singuri, cetăţeanul, cetăţeanul a
scos de după brîu un pistol de gaz numai datorită isteţimii sectoristului,
cetăţeanul numit a fost neutralizat.
Contravenţiile ce atentează la ordinea publică au fost grupate de
legislator în capitolul 13 CCA al RM. Totodată luînd în vedere că urmarea
acestor contravenţii e posibilă la locul săvîrşirii, legislatorul reeşind din
atîrnarea la nivel înal la îndeplinirea funcţiilor şi posibilitatea inspectorului
de sector sinestătător a primi hotărîre şi a aplica sancţiuni administrative, an
al.2 art. 210 a întărit dreptul după inspectorii de sector a sancţiona
contravenţii conform al I,II şi IV ale art. 167 CCA RM.

1 Ordinul MAI RM – 265 din 12 noiembrie 1999


2 Codul cu privire la contravenţiile administrative,
Chişinău, 1996, art. 210 ţi capitolul 13.

34
Analiza starii ordinii publice petrecuta arata (tab.2),ca numarul
incalcarilor e in crestere , si deaceea este necesar de a spori lucrul in directia
de curmare a acestor contraventii ca cetatenii Republicii sa nu se teama sa
iasa in strada sisa se odihneasaca linistit in locurile publice.

Tabela 2.

Evidenta contraventiilor savirsite in total pe teritoriul mun.


Chishinau
Sectoarele 1996 1997 1998 1999 2000
Centru 17206 18444 18232 14004 14940
Riscani 12908 15512 15293 11032 12840
Botanica 17546 15420 15010 12666 12726
Buicani 10000 11448 10543 8711 10426
Ciocana 13295 11559 10122 8037 10426
Pe 70955 72383 69200 54450 61385/*4=
Municipiu 245540

NOTA: Datele statisticeau fost luate din Inspectoratul municipal de politie


al mun. Chishinau.

___________________________________________________________
1.Legea RM “Cu privire la reabilitatea sociala bolnavilor de alcoolizm cronic,de narcomanie
sau de toxicomanie” din 7 februarie 1991

35
2. Lucrul efectuat de inspectorul de sector de politie pentru combaterea
betiei, alcoolismului,narcomaniei si toxicomaniei.

Alcoolizmul cronic,narcomania si toxicomania sint boli,care survin in


rezultatul intrebuintarii abuzivesau fara prescriptia medicului a bauturilor
spirtoase,drogurilor si substantelor toxice. Bolnavii ci aceste boli aduc dauna
nu numai sanatatii proprii,dar si sanatatii altor persoane,stabilirii unei societati
sanatoase,normelor de morala si ordinii publice,ba chiar si savarsesc
infractiuni.

Tabela 3.

Evidenta numarului de crime savirsite in starea de ebrietate in anii 1996-


2000 pe teritoriu mun. Chisinau (conform crimelor descoperite)

1996 1997 1998 1998 2000


m.Chisinau 13076 13078 13080 13091 13085
Riscani 3342 3350 3356 3356 3358
Centru 2320 2325 2327 2325 2327
Buiucani 2760 2768 2771 2772 2773
Botanica 2345 2350 2354 2352 2356
Ciocana 2309 2312 2313 2315 2315

NOTA:Datele tabelei au fost luate din sectia de analiza a Inspectorului de


politie m.Chisinau.

36
Luind in vedere datele mentionate in tabela se vede ca multe crimse sunt
savirsite de persoane in stare de ebrietate.
Pe teritoriul municipiul Chisinau domiciliaza multe persoane bolnave de
alcoolism cronic si narcomanie, care stau la evidenta la Dispanserul
narcologic a municipiului.

TABELA 4

Datele evidentei bolnavilor de alcoolism cronic.

1996 1997 1998 1999 2000


Riscani 202 269 298 1786 2861
Centru 1252 1289 1310 1052 1070
Botanica 2200 2200 2235 2091 2448
Buiucani 1838 1848 1758 2063 2185
Ciocana 1559 1434 1445 661 1483
Pe mun. 7151 7139 7303 7653 6116

Datele evidentei bolnavilor de


narcomanie si toxicomanie

Tabela 5

37
1996 1997 1998 1999 2000
Riscani 53 57 59 40 7
Centru 25 61 63 115 28
Botanica 181 154 152 30 5
Buiucani 55 55 63 12 9
Ciocana 17 44 49 53 3
Pe mun. 331 371 386 250 52

NOTA: Datele tabelelor 4 si 5 sunt luate din Dispanserul narcologic al


municipiului.
Reesind din datele statistice se observa ca aceste fenomene sunt in
descrestere cu toate ca in realitate lucrurile nu stau asa ceea ce ne dovedeste
ca multe persoane bolnave nu sunt puse la evidenta. Petrecind lucrul in
aceasta directie inpestorul de sector nu sanctioneaza contraventii legislatiei
antilalcoolice si pentru consumare de droguri fara prescriptia medicului.
Nu perfecteaza materialele corespunzatoare fata de persoanele
mentionate in vedere atragerii lor la raspundere in corespundere lor cu legea.

Datele evidentei persoanelor atrase la raspundere


Pentru betie si consumarea drogurilor.
Tabela 6.
1996 1997 1998 1999 2000
Riscani 8767 3073 3074 5462 4001
Centru 8053 2791 2793 5248 3082
Botanica 9382 3424 3423 7685 7496
Buiucani 6754 3103 3106 4719 5129
Ciocana 9228 2494 2497 2456 7666

38
Pe mun. 42184 14885 14885 25570 27374

Inspectorul de sector de politie exercita lucrul de agitatie antialcoolica si


de antinarcomanie in rindurile locuitorilor sectorului deservit, in cadrul
colectivelor de munca, scolilor. La exercitarea acestui lucru colaboreaza cu
lucratorii cabinetelor de profilaxie ale camerelor medicale de dezalcoolizare,
medicii narcologi.
Stabileste influenta asupra situatiei operative de pe sector, a
contraventiiloe comise in stare de ebrietate si interprinde masuri de combatere
a manifestarilor grave.
Stabileste si inregistreaza in fise personale recunoscute drept alcoolici
cronici si narcomani din rindurile celor supusi evidentei de catre organele
ocrotirii sanatatii, care fac abuz de bauturi spirtoase sau intrebuinteaza
droguri fara presciptia medicului, care au urmat o serie de tratament in cadrul
instituiilor de reabilitare sociala, sectiilor narcologice, care pun la dispozitie
incaperi pentru cunsumarea bauturilor spirtoase si a drogurilor.
Exercita cu persoanele indicate lucrul profilactic.
Atrage atentie deosebita lucrului de stabilire a alcoolicilor cronici,
betivilor si narcomanilor inveterati in rindul persoanelor eliberate din locurile
de atentie, supuse supravegherii adiministrative, care comit contraventii in
familie, aplicata fata de ei masuri cu caracter profilactic, asigura controlul
sistematic asupra lor.
Perfecteaza personal sau acorda ajutor lucratorilor cabinetului de
profilaxie al camerei medicale de dezalcoolizare in perfectarea materialelor
pentru institutiile de reabilitare sociala in privinta persoanelor recunoscute
drept alcoolici cronici si narcomani, ce se sustrag de la tratament binevol. Asa
din anii 1997-2000 ale anului au fost perfectate de inspectorii de sector si
trimise la lecuire:

39
Datele despre numarul persoanelor trimise la lecuire

1997 1998 1999 2000


La IRS Trat.fort La IRS Trat fort La IRS Trat. fort La IRS T.f.
Pe munic 217 2027 57 2906 56 302 44 716
Riscani 37 56 6 728 5 702 8 150
Centru 54 630 13 781 20 830 9 56
Botanica 50 317 14 289 8 431 12 292
Buiucani 35 190 4 625 16 641 6 117
Ciocana 41 328 20 483 7 418 9 152

NOTA:
Datele statistice au fost luate din Inspectoratul municipal de politie din
Chisinau.

40
1. Legea Republica Moldova “Cu privire la reabilitarea sociala a bolnavilor de
alcoolism cronic, de narcomanie si toxicomanie” din 7 februarie 1991 nr. 487-XII. Hotarirea
Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova “despre punerea in vigoare si modul de aplicare a
Legii R.S.S. Moldova” Cu privire la reabilitatea sociala a bolnavilor de alcoolism cronic, de
narcomanie si toxicomanie”, nr. 530-XII din 5 martie 1991

3. Activitatea inspectorului de sector de poliţie referitor la


examinarea reclamaţiilor, declaraţiilor şi comunicărilor despre
infracţiuni şi contravenţii

În activitatea sa inspectorul de sector de poliţie exercită primirea şi


înregistrarea în caietul de evidenţă a scrisorilor, declaraţiilor şi reclamaţiilor
parvenite în decursul zilei de lucru, precum şi în procesul audienţei populaţiei.
Înştiinţează populaţia despre locul, zilele şi orele de audienţă, organizează
audienţă nu mai rar de două ori în săptămînă în orele convinabile populaţiei,
faţă de solicitanţi manifestă bunăvoinţă, atenţie şi cointeresare în soluţionarea
chestiunilor înaintate de ei.
Soluţionează scrisorile şi reclamaţiile (care nu conţin informaţii despre
infracţiuni) cetăţenilor în termen de cel mai mult o lună dar care nu necesită o

41
studiere şi un control suplimentar neîntîrziat de nu mai mult de 45 zile. În caz
că din motive obiective exercitarea în termenul stabilit este imposibilă,,
inspectorul de sector raportează comisarului de poliţie şi soluţionează
chestiunea referitoare la prelungirea termenului de executare.
La examinarea scrisorilor, reclamaţiilor şi declaraţiilor stabileşte cazurile şi
circumstanţele care necesită control, cercul de persoane, care urmează să
depună explicaţii, alte chestiuni, care urmează a fi soluţionate.
La executarea scrisorilor, declaraţiilor ia una din deciziile următoare:
satisface neîntîrziat rugămintea solicitantului sau comunică ordinea şi termenul
de executare a deciziei luate, curmă cazurile de încălcare a ordinii publice şi
regulilor de comportare, refuză de a satisrace rugămintea, explică
cetăţeanului motivul refuzului, cu autorizarea comisarului de poliţie
expediază scrisoarea, declaraţia sau reclanaţia la destinaţie şi informează
respectiv autorul.
Raportează neîntîrziat unităţile de serviciu a comisariatului de poliţie,
declaraţiile şi comunicaţiile cetăţenilor obţinute în procesul de lucru pe sector
despre infracţiunile comise sau în curs de pregătire.
În scopul confirmării primirii comunicării despre infracţiune eliberează
reclamantului bon de înştiinţare.
La indicaţia comisarului exercită cercetarea preliminară a cazului penal, ţine
forma protocolară a controlului prejudiciar, a materialelor, călăuzindu-se de
legislaţia penală şi de procedură penală a republicii.
Analizează trimestrial numărul şi conţinutul scrisorilor parvenite, termenile şi
calitatea executării lor, cauzele parvenirii, reclamaţiilor repetate, întreprinde
măsuri în vederea înlăturării lacunelor prezentate. Raportează rezultatele
comisarului de poliţie.

42
_______________________________________________
1. “Codul de procedură penală” a R.Moldova, Chişinău,1994, art. 370-376.
2. Справочник участкого инспектора милиции, Москва, «Юридическая литература»б
1990, стр.300- 315.
Ordinul MAI RM nr. 286 din 05.11.97 “Cu privire la lucrul pe scrisorile, plingerilor si
solicitarile cetatenilor in organele si subdiviziune MAI a RM”. Ordinul 265 din 12
noiembrie 1999 “Privind aprobarea Regulamentului postului de politie”.

Datele statistice privind executarea scrisorilor,


declaratiilor si solicitarilor de inspectorii de sector de politie a
municipiului Chisinau
Tabela 8
Riscani Centru Botanica Buiucani Centru
1999 2000 1999 2000 1999 2000 1999 2000 1999 2000
Scrisori si 52 53 131 134 410 419 139 142 242 245
Declaratii
Solicitari 2045 1990 801 1285 6104 3481 3126 2976 3940 2809

4. Combaterea si descoperirea infractiunilor, sarcina de


baza a inspectorului de sector de politie.

43
Descoperirea infractiunilor este “fata” organelor M.A.I. Cu aceasta
circumstanta este legata strins si stima populatiei catre colaboratorii M.A.I si in
primul rind la inspectorul de sector de politie, care lucreaza in rindurile
populatiei, colaboreaza cu asociatiile obsesti si dese ori necesita ajutorul
populatiei.
In activitatea sa la descoperirea infractiunilor inspectorul de sector de
politie se calauzeste de Constitutia RM, legi si acte legislative a RM.
În conformitate cu legile şi actele legislative inspectorul de sector de
poliţie înregistrează informaţiile despre instituţiile,organizaţiile, întreprinderile
situate pe teritoriul sectorului deservit, care pot fi obiective ale tentatelor
criminale.
Participă la descoperirea infracţiunilor. Pînă la sosirea grupei de anchetă
precizează informaţia referitoare la perioada,locul, mojlocul de comitere a
infracţiunii, numărul de infractori, cantitatea celor sustrase, martori oculari ai
infracţiunii, întrprinde în vederea acordării de ajutor victimelor, asigură paza
locului incendiului. Organizează urmărirea şi reţinerea infractorilor pe urme
proaspete, asigură cu ajutorul echipelor de patrulare şi santinelă, colaboratorii
netitulari ai poliţiei, supravegherea locurilor apariţiilor lor posibile cu
respectarea măsurilor de precauţie personală şi securitatea cetăţenilor,
raportează conducerii comisariatului de poliţie, ofiţerului de serviciu sau
superiorul grupei de anchetare penală sosiţi la faţa locului, despre măsurile
luate le acordă ajutor în exercitarea acţiunilor de anchetare.
Contribuie activ la descoperirea infracţiunilor, colaborînd cu lucrătorii
poliţiei judiciare. Controlează persoanele cu antecedente penale, care locuiesc
pe sectorul deservit, privind participarea lor la comiterea infracţiunilor.
Raportează în scris comisarului de poliţie despre necesitatea de a controla cu
eforturile lucrătorilor de poliţie judiciară a unor persoane din rîndul celor
înregistrate în fişe. La indicaţia comisarului de poliţie execută unele măsuri în

44
vederea efectuarii acţiunilor de urmărire şi anchetă penală. În caz de depistare
a infractorului interprinde masuri cu scopul retinerii si escortarii lui.
Participa la identificarea altor persoane urmarite, care se ascund de
ancheta si judecata. Verifica informatia referitoare la persoanele aflate in
urmarire, virtsa, locul nasterii si domiciliul, locul de lucru si studii, semnele
caracteristice si relatiile e.t.c.
Interprinde si alte masuri pentru retinrea lor.

Acum as vrea sa ma opresc la situatia criminogena ce s-a format in


mun. Chisinau, cel mai criminogen oras in republica. Pentru aceasta vreau sa
aduc datele statistice despre savirsirea infractiunilor in municipiu.

Codul penal al R M., Chisinau 1994


Codul de procedura penala al R M “Coant, 1997
Ordinile MAI R M si Procuraturii generale al R M nr. 401-11/45 din 28.09.92; 12/2 din
29.01.92

45
Ordinul MAI R M nr. 265 din 12 noiembrie 1999

Datele despre situatia criminogena in municipiul Chisinau

Tabela 9.
1996 1997 1998 1999 2000
Pe municipiu 13084 14092 15105 15375 15195

Cum se vede din tabela criminalitatea in municipiu putin a scazut. Insa


socot ca datele statistice nu reflecta situatia reala. E necesar de mentionat ca,
dupa schimbarile in legislatie multe fapte criminale au fost trecute la
raspundere administrativa. Este necesar de a lua in consideratie ca a crescut si
criminalitatea latenta si multe crime ramin neinregistrate. A crescut numarul
crimelor grave. Daca in anii 1996 pe teritoriul mun. Chisinau au fost
desavirsite 63 de omoruri, apoi in anul 2000 regulat crescind numarul
omorurilor a ajust la cifra de 114; respectiv in aceeasi perioada numarul
crimelor grave s-a ridicat de la cifra 3081 crime pina la 4158 crime.
In stabilizarea situatiei criminogene si la descoperirea crimelor socot
ca, inspectorul de sector trebuie sa aduca aportul lor.

Datele despre descoperirea infractiunilor


de inspectori de sector
Tabela 10

Riscani Centru Botanica Buiucani Ciocana


1999 Descoperite crime de 383 396 693 263 487
2000 inspectorii de sector 390 436 744 287 326
1999 Au fost terminate 58 0 202 0 127
2000 cercetari prealabile de 13 0 0 0 0
inspectorii de sector

46
Din datele aduce la cunostinta se observa ca in comisariatele municipiului e o
atirnare diferita la descoperirea infractiunilor si in deosebi la terminarea
cercetarii prealabile conform formei protocolare de pregatire a materialelor
pentru trimiterea la instanta judecată. Luînd în vederea aceleaşi date socot că
în comisariatele Centru şi Buiucani forma protocolară nu se foloseşte practic
ceea ce aduce la intentarea dosarelor penale, tărăgănarea şi pierderea timpului,
pe cînd timp pentru descoperirea altor crime nu ajunge şi aduce la rezultate
slabe în descoperirea crimelor. Şi din contra, dacă în sectorul Rîşcani se
măreşte din an în an numărul materialelor trimise la instanţa de judecată,
respectiv din an în an creşte şi numărul crimelor descoperite.

5. Alte direcţii de activitate a inspectorului de sector


de poliţie

În ultimii ani în capitala RM a crescut brusc numărul încălcărilor


prevăzute în cap.7 al CCA RM “Contravenţie administrative din domeniul
ocrotirii mediului înconjurător ...”, aşa se încalcă des legislaţia funciară (art.52
CCA RM), tăierea legală, vătămarea arborilor şi arbuştilor (art. 65,66 CCA
RM), prevăzute de capitolul 2 CCA RM “Contravenţiile administrative din
domeniul gospodăriei comunale ...”, se construiesc benevol clădiri pentru
necesităţile gospodăreşti şi pentru spaţiul locativ ( art.149 CCA RM); la fiecare
pas pe străzile oraşului se admit încălcări prevăzute de cap.12 CCA RM
“Contravenţiile administrative din domeniul comerţului finanţelor şi industriei
meşteşugăreşti”
Socot că aceasta este “boală” a societăţii, dar şi ea merită a fi vindecată.
Aşa de inspectorii de sector numai din comisariatul de poliţie Buiucani au fost
pregătite în anul 2000 , 12 materiale pentru tăierea nelegitimă a copacillor şi

47
persoanele au fost trase la răspundere penală, 17 persoane au fost atrase la
răspunderea penală pentru construcţie benevolă, au fost atrase la răspundere
administrative pentru contravenţii din domeniul comerţului 348 de persoane.
Lucrul ce se petrece în aceste direcţii de inspectorii de sector de poliţie a
adus la aceea că în sector comerţul particular practic e numai la pieţile stabilite
de organele auto administrării locale, practic nu se taie ilegal copacii în zonele
verzi de odihnă, starea sanitar – epidimiologică a sectorului este la nivelul
cerinţelor organelor de stat. Reieşind din cele expuse mai sus am ajuns la
concluzia că direcţiile de activitate a ISP sînt foarte diverse. Deaceea nu pot să
accentueze şi activitatea a ISP cu privire la sistemul de autorizare, sistemul de
paşapoarte ş.am.d. la care în lucrul său deasemenea atrage atenţia cuvenită.

CAPITO LU L 3
Activitatea inspectorului de poliţie privind cercetarea
infracţiunilor conform formei protololare

Prin Legile Constituţiei RM din 9 decembrie 1994; 6 iunie 1995; 13


martie 1996; “Cu privire la unele modificări şi completări în unele acte
legislative “în codul de procedură penală a RM la capitolul “Forma
protocolară de pregătire prejudiciară a materialelor despre infracţiuni” au fost
întroduse unele modificări şi completări, care simplifică procedura cercetării
penale şi dau posibilitate organelor Afacerilor Interne la participarea cercetării
unor cauze penale fără tărăgănare a termenilor de cercetare penală şi atragere
la timp a infractorilor la răspundere penală.
Extras: Din Codul de Procedură Penală a RM, conform
modificărilor şi completărilor introduse prin Legile RM din 9 decembrie
1994; 6 iunie 1995; 3 martie 1996.

48
TITLUL AL OPTULEA

Capitolul treizeci şi patru

Forma protocolară de pregătire prejudiciară a


materialelor

Articolul 370 Procedură juridică.


Procedura judiciară în cauzele penale flagrante prevăzute de articolele
110,111, părţile întîi şi trei ale articolelor 119,120,124,126,1261, 130,136,
părţile întîi ale articolelor 1602, 1603, articolul 166, partea întîi a art. 167, 170,
părţile întîi şi doi ale articolului 171, partea întîi a articolului 1742, părţile întîi
şi doi ale art. 177, 180, partea întîi a art. 182, articolele 1903, 198,204, partea
întîi a art. 2041, art. 205,2051, partea întîi a art. 206,207,211, partea întîi a art.
2111, părţile întîi şi doi ale art. 218,214,219,225, pîrţile întîi ale art. 2251,
2252, 2253, parte întîi a art. 2254, 2255, 2256, 2257, 2261, 226, 227, partea întîi
a art. 2271, 2272, 228, partea întîi a art. 230, 2301, 231. 236, 237, 2371, din
Codul penal este stabilită prin regulile generale ale prezentului Cod cu
derogările de articole capitolului de faţă.

49
____________________________________________________
1. Articolul 370 – în redacţia Legii din 9 decembrie 1994 ( Monitorul oficial,
1995, nr. 9, art. 92) cu modificările întroduse prin Legile din 6 iunie 1995 şi 13 martie
1996 (Monitorul oficial, 1995, nr, 41-42, art. 469; 1996, nr.23-24, art. 257).

2. Titlul şi aliniatul doi ale art. 371 – cu modificările introduse prin


Legea din 9 decembrie 1994 (Monitorul oficial, 1995,nr.9, art.92).

Articolul 371. Modul de trimitere a materialelor la procuror.


În cauzele referitoare la infracţiunile, enumerate în art. 370 a
prezentului Cod , organele de cercetare penală stabilesc în termen de de cel
mult zece zile circumstanţele în care a fost comisă infracţiunea şi identitatea
infractorului, primesc explicaţii de la infractor, de la martorii oculari şi de la
alte persoane, cer o informaţie în care să se arate dacă infractorul are sau nu
antecedente penale o referinţă de la locul de lucru sau de învăţătură şi alte
materiale, ce au importanţă pentru ezaminarea principiilor în instanţa de
judecată.
De la infractor se iau un aranjament de a se prezenta şi la citaţia
organelor de cercetare penală a procurorului şi a instanţei judecătoreşti de a le
pune la curent în caz de schimbare a domiciliului.

50
Privitor la circumstanţele în care a fost comisă infracţiunea se
întocmeşte un proces-verbal, în care se indică: timpul şi locul schimbării; cine
a întocmit procesul – verbal; date privitoare la persoana infractorului; locul şi
timpul comiterii infracţiunii, procedeele ţi motivele săvîrşirii ei, consrcinţele
ei ţi alte circumstanţe esenţiale; datele reale, se vădesc prezenţa infractorului
la un articol din Codul penal. La procesul – verbal se anexează toate
materialele precum şi în lista persoanelor ce le urmează să fie citate în
instanţa de judecată.

1.Articolul 371 – în redacţia Ucazului din 20 februarie 1985 (Veştile RSSM, 1985, nr.2,
art.12)

Considerînd materiale adunate ca fiind insuficiente, şeful organului d


cercetare penală aprobă procesul verbal şi prezintă infractorului toate
materialele spre a lua cunoştinţă de ele, făcîndu-se despre acest fapt în
procesul verbal menţiunea respectivă adeverită prin semnătura infractorului.
Luînd cunoştinţă de materialele infractorului, benefeciază de drepturile
prevăzute la articolele 178 şi 181 din prezentul Cod.
După ce infractorul ia cunoştinţă de materiale, acestea sunt trimise
împreună cu procesul – verbal, la procuror.
Aliniatele patru – şase ale art.371 – în redacţia Legii din 9 decembrie 1994
(Monitorul oficial, 1995, nr.9,art.92).
Articolul 372. Trimiterea cauzei penale în instanţa de judecata.
Primind materialele de la organul de cercetare penală în condiţiile
articolului 371 din prezentul Cod şi considerîndu-le suficiente, procurorul sau
locţiitorul lui intentează cauza penală şi formulează învinuirea în conformitate
cu prevederile capitolului al doisprezecelea din prezentul Cod şi trimite cauza

51
penală instanţei de judecată conform prevedirol art.192. În acest caz poate fi
aleasă măsura de constrîngere indicată la art. 73 din prezentul Cod1

1. Articoll 372 – în redacţia Legii din 9 decembrie 1994 (Monitorul oficial, 1995,
nr.9,art.92), cu modificările, întroduse prin Legea din 15 iunie 1995 (Monitorul
oficial, 1995, nr.38-39, art. 421).
2. Articolul 373 – în redacţia Legea din 9 decembrie 1994 (Monitorul oficial, 1995,
nr.9, art. 92).
Articolul 373. Cercetarea penală şi ancheta preliminară.
Dacă în termenul de zece zile este imposibilă clarificarea circumstanţelor
esenţiale ale infracţiunillor enumerate în art. 370 din prezentul Cod, organul de
cercetare penală sau de anchetă preliminară intentează un proces penal care se
efectuează în conformitate cu art. 107 din prezentul Cod, cercetarea penală sau
ancheta preliminară într-un termen de o lună.
În acelaş mod se efectuează şe cercetarea penală sau ancheta preliminară
în cauzele intentate de procuror.

Articolul 376. Examinarea cauzei penale în instanţa de judecată.


Cauzele penale referitoare la infracţiunile indicate în art. 370 din prezentul
Cod sunt examinate în instanţa de judecată într-un termen de cel mult 10 zile de
la data întăririi cauzei penale în instanţa de judecată.
Executarea strictă a cerinţelor Capitolului XXXIL al Codului de procedură
al RM presupune desfăşurarea pe scară largă a pregătirii profesionale a corpului
de comandă, orientarea fundamentală a tuturor organelor de cercetare penală

52
către indispensabillitatea practicării acestei proceduri simplificate şi
consolidarea disciplinei excutorilor la toate nivelurile.
Pregătirea prejudiciară a materialelor despre infracţiuni în baza procesului
verbal conform art.370 – 371 CPP al RM în continuare: procedura protocolară
reprezintă o formă simplificată a procesului de cercetări penale şi urmăreşte
scopul accelerării substanţiale a lucrului de combatere a criminalităţii din
contul reducerii intervalului de timp dintre momentul săvîrşirii infracţiunii şi
momentul aplicării măsurilor de pedeapsă asupra infractorului.
Procedura protocolară poate fi aplicată numai asupra infracţiunilor,
enumerate în art. 370 CPP al RM, care au fost săvîrşite în condiţii vădite , adică
atunci cînd infractorul a fost identificat de la bun început , timp de 3-5 zile, iar
vina lui deasemenea este evintă şi nu necesită efectuarea cercetărilor penale
sau anchete preliminare.
Termenul de zece zile, stabilit de art. 371 CPP al RM începe din ziua
depistării şi se termină cu ziua aprobării procesului verbal de cătrre
conducătorii organelor de cercetare penală şi transmiterii procesului verbal la
procuror.
Prelungirea termenului este interzisă.
Efectuarea pe parcursul procedurii protocolare a unor acţiuni procesual –
penale, aşa ca interogarea, confruntarea, percheziţia la domiciliu, deasemenea
expertizelor şi actele se interzice, în afară de cercetarea infracţiunii la faţa
locului cu tocmirea procesului verbal respectiv şi percheziţionarea personală a
infractorului la momentul identificării lui.
Aplicarea măsurilor preventive asupra infractorului la faza procedurii
protocolare nu se admite. După semnarea angajamentului, în scopul comaterii
intenţiilor infractorului de a nu se prezenta la citaţia organelor d cercetare
penală, a procurorului şi instanţei de judecată, lui i se explică faptul că în caz de
violare a angajamentului poate fi intentat dosar penal cu aplicarea măsurilor
preventive.

53
Procesul verbal despre circumstanţele infracţiunii se întocmeşte în două
exemplare: originalul se anexează la materialele procedurii protocolare, iar
copia se expediază la materialele procedurii protocolare, iat copia se expediază
procurorului în timp de 24 de ore. În caz dacă la săvîrşirea infracţiunii au
participat 2 sau mai mulţi infractori, procesul verbal se întocmeţte pentru
fiecare infractor aparte.
Refuzul infractorului de la semnarea procesului verbal, după luarea
cunoştinţei cu materialele în cauză , se întocmeşte în conformitate cu cerinţele
art. 124 CPP al RM.
În caz dacă infrctorii insistă la participarea apărătorului, organul de
cercetare penală este dator să asigure respectarea cerinţelor art.43,178 CPP al
RM.
În toate cazurile referitoare la infracţiunile enumerate în art. 107 al aceluiaş
cod se efectuiază ancheta preliminară. Chiar şi atunci cînd infractorul este
sănător fizic şi psihic, însă este evident că timp de zece zile din motive
obiective nu-i posibilă determinarea tutror circumstanţelor esenţiale ale crimei
săvîrşite sau ţinînd cont de personalitatea infractorului apare necesitatea
efectuării unor acţiuni procesul – verbale ori aplicării măsurilor preventive, de
la bun început se intentează dosarul penal şi se efectuiază cercetarea penală pe
baze generale.

54
1. Îndrumări metodice MAI al RM, 1995 “Cu privire la cercetarea infracţiunilor
conform formei protocolare”

Dacă pe parcursul procedurii protocolare se va stăbili se va stabili că


infractoul a mai săvîrşi o crimă din cele enumerate în art. 370 al CPP al RM,
pregătirea prejudiciară se efectuiază paralel în conformitate cu cerinţele art. 371
al aceluiaş Cod.
Atunci cînd pe parcursul procedurii protocolare se va stabili, că infractorul
a săvîrşit o altă crimă necuprinsă în art. 370 CPP al RM , urmează intentarea
dosarului penal, la care se anexează toate materialele despre orice infracţiune
săvîrţită de el, cu efectuarea cercetărilor penale ori anchetei preliminare pe baze
generale.
Neajunsurile în lucru pe dosarele cercetării pregătite conform formei
protocolare.

1. Necorespunderea unor acte legislative – Constituţiei RM

Conform art. 27 al. 2 al Constituţiei RM “Oricărui cetăţean al RM îi este


asigurt dreptul de a-i stabili domiciliu sau reşedenţia în orice localitate din ţară,
de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară”.

55
Reieşind din comentariul procuraturii Generale a RM orice cetăţean a RM
are dreptul, neluănd în atenţie locul vizei de reşedinţă, o are sau nu, să trăiască
în orice loc ales de el.
Socot acest comentariu greşit din următoarele considerente:
a) Viza de reşedinţă nu este anulată. Acest fapt, dîndu-i persoanei
posibilitatea de alegere a locului de trai conform al. 2 art. 27 al
Constituţiei RM, îl obligă să domicilieze conform vizei de reşedinţă la
locul ales de persoană. Persoana conform aceluiaş articol alConstituţiei
are tot dreptul să-şi schimbe locul de reşedinţă după părerea sa, şi
nimeni nu are dreptul conform art. 27 al Constituţiei RM s-o împiedice,
dar aceasta n-o eliberează de la evidenţă.
b) Lipsa vizei de reşedinţă dă posibilitatea cetăţenilor cu înclinaţii
criminale să ducă un mod de viaţă antisocial, să săvîrşească crime,
totodată îngreunînd lucrul poliţiei la stabilirea criminalilor şi recruţilor
care se află în căutare, etc.

2. Eschivarea de la pregătirea prejudiciară a metrialelor despre


infracţiuni conform formei protocolare de cercetare

Pregătirea prejudiciară a materialelor despre infracţiuni conform formei


protocolare este depusă pe toate secţiunile inspectorilor de sector. Altele
secţiuni de la acest lucru s-au retras din diferite motive.
Socot că principalul motiv ce duce la eschivarea de la lucru în această
direcţie este lipsa experienţei şi frica colaboratorilor la studierea acestui lucru.
Totodată socot că ar fi necesat de a ridica cerinţele conducătorilor organelor de
cercetare penală şi la celelalte secţiuni a organului de cercetare penală. Numai
în aşa caz lucrul în direcţia studiată va fi la nivelul cuvenit.

56
I N C H E E R E

În prezenta teză a fost arătată organizarea serviciului inspectorului de sector


al Republicii Moldova, sarcinile si principiile de activitate a inspectorului de
sector de poliţie in dezvăluirea activitaăţii de profilaxie generală şi
individuală, în lupta cu criminalitatea şi contravenţiile administrative.
Au fost studiate legile şi actele legislative de care se conduce în
activitatea sa inspectorul de sector de poliţie.
Au fost studiate direcţiile de activitate a inspectorului de sector de poliţie
aşa ca activitatea la menţinerea ordinii publice:
în combaterea beţiei, alcoolismului, narcomaniei şi toxicomaniei; la
examinarea reclamaţiilor, declaraţiilor şi comunicărilor despre infracţiuni şi
contravenţii administrative; combaterea şi descoperirea crimelor.
A fost atrasă atenţia la rolul inspectorului de sector de poliţie pe sectorul
deservit, conlucrarea lui cu alte servicii ale organului de poliţie, cît şi cu alte
departamente şi comunităţi obşteşti.

57
Indicând drepturile, a fost atrasă atenţia şi la obligaţiunile inspectorului de
sector de poliţie, executarea cărora la nivelul cuvenit ridică autoritatea
organelor de poliţie şi stima populaţiei către inspectorul de sector de poliţie.
Numai conlucrarea strânsa cu populaţia de pe sector, plus autoritatea li
stima către sectorist aduc rezultate pozitive în lucru.
În încheiere aş vrea atrag atenţia la pregătirea profesională a
inspectorului de sector . În timpul de faţă la comisariatele de poliţie execută
funcţia de inspectori de sectori de poliţie colaboratorii care nu au studii
speciale juridice. Dar cum se vede din conţinutul tezei obligaţiunile
inspectorului de sector de poliţie sunt foarte multilaterale şi diverse şi în fiecare
caz el este obligat să primească o hotărîre corectă în corespundere cu legilaţia.
De asemenea ar fi de dorit ca funcţia de inspector s-o execute numai
colaboratorii pregatiţi şi cu studii juridice.
Numai atunci s-ar putea spune că inspectorul de sector de poliţie este
“stăpin” pe sectorul deservit. Şi dacă aşa a fi, atunci va fi şi stima către
colabporatorii poliţiei, şi populaţia republicii ar fi asigurată de la crimă şi
contravenţii administrative.

58
BIBLIOGRAFIA

1. CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA adoptă la 29 iulie 1994, Editor


Directia de Stat pentru Asigurarea Informationala MOLDPRES, Chisinau,
1994
2. Legea R M “Cu privire la politie” din 18 decembrie 1990
3. Codul cu privire la contraventiile adiminstrative, text cu modificari si
completari la data 1 decembrie 1996, “CUANT”, Chisinau 1996
4. Codul cu procedura npenala, text cu modificari la data de 1 august 1996,
“CUANT”, Chisinau 1997
5. Legea din 9 decembrie 1994, Monitorul oficial, 1995, nr. 9
6. Legea din 6 iunie 1995, Monitorul oficial, 1995, nr. 41-42
7. Legea din 13 martie 1996, Monitorul oficial, 1996, nr. 23-24
8. Legea din 15 iunie 1995, Monitorul oficial, 1995, nr. 38-39
9. Ordinul MAI R M nr. 256 din 12 noiembrie anul 1999, privind aprobarea
regulamentului postului de politie.

59
10.Ordinul MAI R M nr. 286 din 05. 11. 97 “Cu privire la lucrul cu plingerile,
petiile si solicitarile cetatenilor parveniti in organele si subdiviziunile MAI
R M”
11.Ordinul MAI R M si Procuraturii Generale al R M nr. 401-11/45 din 28
septembrie 1992 “Cu privire la lucrul cu informatiile despre infractiuni
parvenit in organele de politie”
12.Ordinul comun al MAI R M si Procuraturii Generale al R M nr. 12/2 din
29 ianuarie 1996 “Cu privire la unele modificari in ordinul nr. 401- 11/45
din 28 septembrie 1992”
13.Codul Penal al R M, cu modificari si completari pina la data de 1 martie
1994, Chisinau 1994.
14.Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldova nr. 487-XXI “Cu privire la
reabilitarrea sociala a bolnavilor de alcoolism cronic, de narcomanie, sau de
toxicomanie”, Chisinau, 7 februarie 1991.
15.Hotarirea Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr. 530-XXI din 5 martie
1991, despre punerea in vigoare si modul de aplicare a Legii R.S.S.
Moldova “Cu privire la reabilitarea sociala a bolnavilor de alcoolism cronic,
de narcomanie, sau de toxicomanie”, Chisinau
16. Indrumari metodice ale MAI R M, Directia Securitatii Publice, “Cu privire
la cercetarea infractiunilor conform formei protocolare”, 1995
17.Справочник участкогого инспектора милиции, Москва, Юридическая
литература, 1990 г.
18.Вопросы совершенствования деятельности учасковых инспектора
милицииб сборник Н. 1. МВД СССР, Москва 1998.

Referat luat de pe www.e-referate.ro


Webmaster : Dan Dodita

60