Cooperarea Polițienească

Internațională prin intermediul

Punctului Național Focal (PNF)
Cuprins:
• Punctul Național Focal
• Cererea de asistență polițienească Internațională
• Cooperarea prin intermediul atașaților de afaceri interne și ofițerii de legătură
Legislație
• Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar în vederea
funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea
infracţionalităţii transfrontaliere.
• Legea nr. 357/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 201/2000 pentru
crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de
Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.
Punctul Național Focal
• PNF este un canal de cooperare polițienească bilaterală prin atașații de afaceri interne români
acreditați în străinătate și prin atașații de interne sau ofițerii de legătură străini acreditați în
România.
• Rețeaua de reprezentare externă este compusă din 18 atașați cu acreditare în 24 de state, stabilite în
concordanță cu strategia de cooperare polițienească internațională a Poliției Române.
• PNF asigură de asemenea legătura operațională cu Southeast European Law Enforcement Center
(SELEC).
 Punctul naţional focal (PNF) are
următoarele atribuţii:
a) sprijină activitatea ofiţerilor de legătură români la Centrul SECI, pentru prevenirea, constatarea,
cercetarea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere;
b) primeşte cererile de asistenţă de la instituţiile cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii
infracţionalităţii din România sau de la ofiţerii de legătură români;
 Punctul naţional focal (PNF) are
următoarele atribuţii:
c) urmăreşte activităţile de verificare desfăşurate de unităţile de poliţie şi vamă din România sau de
alte structuri abilitate, asigurând soluţionarea operativă şi de calitate a cererilor de asistenţă;
d) organizează o bază de date proprie, în care implementează, stochează şi prelucrează cererile de
asistenţă şi datele obţinute în procesul verificării acestora;
 Punctul naţional focal (PNF) are
următoarele atribuţii:
e) asigură confidenţialitatea deplină a informaţiilor şi datelor gestionate în conformitate cu
prevederile legale;
f) cooperează cu Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de
Informaţii Externe, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi cu alte
instituţii cu competenţe în domeniu, prin punctele de contact stabilite de acestea.
Personalul PNF
este asigurat de Ministerul de Interne prin numire şi
de Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală a Vămilor, prin detaşare
Exemple ale activității PNF
• creşterea potenţialului operativ al structurilor de poliţie pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii, precum şi probarea activităţii infracţionale
transfrontaliere a unor infractori deosebit de periculoşi
Exemple ale activității PNF
• sprijină participarea autorităţilor române de aplicare a legii în cadrul unor
operaţiuni regionale, desfăşurate simultan în statele membre ale organizaţiei
SELEC (Southeast European Law Enforcement Center)
Exemple ale activității PNF
• Cu suportul operaţional şi logistic al SELEC sunt iniţiate, respectiv sprijinite, mai
multe întâlniri operaţionale în cadrul unor investigaţii comune derulate de
autorităţile române (poliţie şi poliţie de frontieră), în domeniul combaterii
traficului de droguri, a imigraţiei ilegale şi a traficului cu migranţi, a combaterii
contrabandei şi a altor infracţiuni de natură economică.
 Cererea de Asistență Polițienească Internațională
• Schimbul de date şi informaţii operative se realizează între autorităţile competente române sau
străine, prin intermediul CCPI, în baza cererii de asistenţă.
• Autorităţile române competente pot să transmită autorităţilor competente străine, fără cerere de
asistenţă, date şi informaţii de interes operativ, atunci când apreciează că acestea ar putea ajuta la
prevenirea, descoperirea sau combaterea criminalităţii.
 Cererea de asistenţă se întocmeşte în scris şi cuprinde
următoarele elemente:

- autoritatea de la care emană cererea sau destinatarul cererii;

- data şi numărul de înregistrare al lucrării;
 Cererea de asistenţă se întocmeşte în scris şi cuprinde
următoarele elemente:
- obiectul şi scopul cererii, modul de utilizare a informaţiei;
- datele persoanelor implicate;
- caracterul de urgenţă şi nivelul de clasificare;
 Cererea de asistenţă se întocmeşte în scris şi cuprinde
următoarele elemente:

- descrierea faptelor săvârşite, încadrarea juridică a acestora;

- ofiţerul de caz şi coordonatele acestuia.
 Cererea de asistenţă
În situaţia în care cererea de asistenţă nu conţine toate elementele menţionate mai sus, aceasta va fi
restituită emitentului în vederea completării în conformitate cu prevederile legale române.
În situaţii de urgenţă cererea poate fi transmisă verbal urmând ca în termen de cel mult 24 de ore să
fie formulată în scris.
 Cererea de asistenţă
• Modalităţile de transmitere a cererilor de asistenţă trebuie să asigure respectarea dispoziţiilor
legale privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a celor referitoare la protecţia datelor
cu caracter personal.
• În situaţii deosebite, determinate de necesitatea asigurării rapidităţii schimbului de date şi
informaţii sau a păstrării confidenţialităţii acţiunilor desfăşurate, solicitarea poate fi adresată direct
autorităţii competente, române sau străine, după caz, situaţie în care autoritatea română
competentă va informa CCPI în termen de 24 de ore de la primirea, respectiv transmiterea cererii
de asistenţă.
 Cererea de asistenţă
• CCPI transmite cererea de asistenţă formulată de autorităţile competente străine către autoritatea
română competentă, în funcţie de obiectul acesteia.
• În cazul în care autoritatea căreia i s-a transmis cererea de asistenţă constată că nu este
competentă să o soluţioneze, aceasta se transmite de îndată autorităţii române competente să o
soluţioneze, concomitent cu informarea CCPI.
• Obligaţia autorităţilor române de soluţionare a cererii de asistenţă operează de la momentul
primirii acesteia.
 Cererea de asistență
• CCPI transmite cererea de asistenţă formulată de autorităţile române competente către
structurile străine corespondente acestuia ori, după caz, ataşaţilor de afaceri interne sau
ofiţerilor de legătură români acreditaţi în străinătate ori străini acreditaţi în România, în cel
mai scurt timp posibil.
• Informaţiile scrise primite de autorităţile române competente în cadrul cooperării poliţieneşti
nu pot fi utilizate ca probe în procesul penal decât cu acordul scris al autorităţilor judiciare
competente din statul care a furnizat informaţiile respective.
 Ofițerii de legătură
Ministrul de interne și ministrul finanțelor numesc câte un ofițer de legătură la
propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției Române și a directorului
general al Direcției Generale a Vămilor.
 Ofițerii de legătură
Criteriile aplicate în selecția ofițerilor de politie și a experților ANAF cu atribuții în
domeniul combaterii infracționalității transfrontaliere vor fi în concordanță cu
reglementările interne ale Centrului SELEC.
Numirea celor 2 ofițeri de legătură se face pentru o perioadă de minimum 2 ani,
fiind notificată Secretariatului Centrului SELEC prin Ministerul Afacerilor Externe
din România.
 Ofițerii de legătură
La încheierea misiunii, ofițerilor de legătură li se vor asigura funcţii echivalente
celor deținute la momentul numirii.
În desfăşurarea activităţii lor specifice la Centrul SELEC (Southeast European Law
Enforcement Center) ofiţerii de legătură reprezintă Guvernul României, păstrându-şi
atribuţiile şi calităţile de poliţist şi de expert vamal.
 Ofițerii de legătură
Salarizarea ofiţerilor de legătură se va face în raport cu importanţa activităţii
desfăşurate şi cu statutul de organism internaţional al Centrului SELEC, urmând să
li se acorde sporuri, premii şi stimulente
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va introduce în nomenclatorul de funcţii
funcţia de ofiţer de legătură.
 CONCLUZII
Apariția și dezvoltarea cooperării internaționale a fost impusă atât de evenimente pozitive cât şi de
evenimente negative, încercând în acest mod să se găsească soluții de rezolvare a unor probleme ce
depășeau puterea de reacție a unui stat luat izolat.
În actuala etapă de dezvoltare a societății contemporane, colaborarea internațională între state
suverane și egale în drepturi devine așadar, o realitate incontestabilă, impusă de necesități obiective.
Principiul cooperării este astăzi unanim admis în raporturile internaționale dintre state, contribuind la
cunoașterea reciprocă între națiuni. Premisa fundamentală în dezvoltarea relațiilor internaționale
trebuie să o constituie întotdeauna principiul respectării independenței și suveranității naționale.